Prevederi asupra supervizarii prudentiale in uem (emu)

Prevederi asupra supervizarii prudentiale in UEM (EMU)

1.     Notiuni generale.

Dupa tratatul asupra UE, semnat la Maastricht pe 7 februarie 1992, tratatul EEC a fost amendat considerabil si a fost renumit tratat ce fundamenteaza CE (Tratat EEC amendat va fi numit tratat EC). El a fost incheiat pentru tranzitia la stagiile 2 (de la 1 ianuarie 1994) si 3 (de la 1 ianuarie 1997 si 1999 cel mai tarziu) ale UEM.

Subiectului despre organizarea supervizarii prudentiala in perioada de tranzitie nu i s-a acordat nici o atentie corespunzatoare nici in Raportul Comisiei Delors (1989) si nici in Tratatul EC. Prevederile pentru al 2-lea stagiu continua, ceea ce prevazuse pentru stagiul 1, desi rolul consultativ pentru care Institutul Monetar European (EMI) trebuie sa-l aiba in crearea legilor in comunitate si in statele membre, poate constitui o diferenta. In stagiul al 3-lea cand comunitatea (sau macar acele state care vor fi admise sau care nu au depasit tranzitia catre stadiul final) vor avea o singura moneda, noul sistem stabilit de Banca Centrala, trebuie sa indeplineasca anumite functii de coordonare. Cu toate acestea, o strategie cuprinzatoare despre cum trebuie organizata cel mai bine supervizarea prudentiala pe o piata unica si cu o moneda unica, nu pare sa fi rezultat din Conferinta Interguvernamentala UEM. Aceasta se poate explica printr-o combinatie intre lipsa de acord asupra unui concept unic, de supervizare prudentiala, o ezitare clara de a transfera aceasta competenta la nivel EC si absenta, pana acum, a experientei in functionarea contractului de stat autohton, pe piata bancara unica.

2.     Stagiul al 2-lea

EMI, careia i se incredintase sarcina coordonarii politicii monetare si indeplinirea functiilor tehnice pentru EMS in stagiul tranzitiei, in timp ce se pregateste pentru stagiul final, este competenta in a tine consultari asupra desfasurarii politicilor prudentiale si asupra problemelor ce afecteaza stabilitatea sistemului financiar.

EMI trebuie consultata de Consiliu asupra oricarei redactari a unui act al Comunitatii, de exemplu, legislatia sau acordul cu tari din lumea a 3-a, care este intre limitele ariei sale de competenta.

De cand problemele de supervizare intra in aria de competenta a EMI, aceasta prevedere poate forma baza pentru consultari EMI asupra reglementarii prudentiale in EC.

Trebuie retinut, ca tocmai Consiliul are obligatia sa consulte EMI si nu Comisia. In stagiul 3 ECB trebuie consultate ca orice act propus in campurile sale de competenta, fara ca aceasta sa fie specificata in articolului 105 (4) al tratatului EC si in identicul articol 4, asupra carora raman obligatiile in continuare. Aceasta ar parea sa indice ca tocmai Comisia trebuie sa consulte ECB, in zona supervizarii prudentiale, reglementata de articolului 25.1, al statutului ESCB, si ECB. Ambele institutii sunt mentionate ca reciprocii recomandari lor din partea ECB. Din moment ce Comisia este reprezentata in Consiliul EMI, o linie de recomandari poate fi stabilita, prin care EMI (si mai tarziu ECB) sa poata opera asupra redactarii legislatiei intr-un stagiu timpuriu. In afara de consultanta asupra legislatiei comunitatii EMI este chemat sa opineze cu privire la legislatia statelor membre din zonele aflate in competenta sa. Cat priveste EMI, aceasta este specificata in articolul 109 F (6) al doilea paragraf. Consiliul a adoptat un act care stabileste limitele si conditiile pentru consultarea de catre autoritatile membre asupra redactarii legislatiei. Sub autoritati ale statelor membre, autoritatile competente in sensul directivelor supervizarii bancare, sunt cu siguranta considerate incluse. Astfel, prin rolul sau consultativ, in zona redactarii legislatiei EMI, (si mai tarziu EMB), poate influenta reglementarea bancara in statele membre. Statele membre trebuie sa consulte EMI asupra "oricarei prevederi de redactare a legislatiei . in particular asupra. normelor aplicabile la institutiile financiare , pana la o influenta stabilita institutiilor financiare si a pietelor.

3. Stagiul 3.

1.     Sarcini legate de supervizare atribuite ESCB.

Sistemul european de Banci Centrale, ESCB, care este compus din ECB si NCBS),are un obiectiv primar unic: mentinerea stabilitatii preturilor fara a prejudicia acest scop, el sprijinind politicile economice generate de comunitate, astfel incat sa contribuie la obiectivele EC.

Sistemului i se dau trei sarcini de baza care privesc desfasurarea politicii monetare a comunitatii: ducerea la indeplinire a operatiunilor de schimb valutar, conducerea rezervelor oficiale de valuta ale statelor membre pe care le detine ESCB si promovarea egala a operatiilor sistemelor de plati.

Alte prevederi asupra sistemului elaboreaza si functionarea sa. Ele imputernicesc cu functii de consultanta de reglementare sau cu alte functii. Supervizarea prudentiala nu se numara printre sarcinile de baza care au fost incredintate ESCB. Desi nu printre sarcinile fundamentale, trei sarcini legate de supervizare sunt incredintate ESCB. In primul rand o prevedere specifica sarcinile ce se refera la supervizarea prudentiala, ESCB, i se cere sa contribuie la desfasurarea egala a politicilor urmarite de autoritatile competente in legatura cu supervizarea prudentiala a institutiilor de credit si la stabilirea sistemului financiar. In al doilea rand ECB este chemat sa dea consultanta asupra redactarii legislatiei in domeniile aflate sub competenta sa.

Reglementarea prudentiala constituie astfel un subiect major al consultarii ECB. In articolul 25.1 subtitlul "Supervizarea prudentiala" aceasta sarcina este elaborata in detaliu. Se statueaza ca ECB poate fi consultat de catre Consiliul Comisiei si autoritatile competente ale statelor membre, asupra extinderii si implementarii legislatiei EC in aceasta zona. Luate impreuna, aceste doua sarcini ofera ESCB un rol consultativ si de coordonare in supervizarea prudentiala. Sistemul trebuie sa adune informatii statistice necesare pentru indeplinirea sarcinilor sale. Aici iarasi supervizarea prudentiala fiind luata in calcul.

In al 3-lea rand, articolul 5 al Statutului, cere ca ECB sa adune informatii statistice necesare pentru a prelua sarcinile ESCB. Conform principiului de subordonare ECB trebuie asistat de catre NCBS, care va indeplini sarcina de colectare a datelor. ECB trebuie sa contribuie la armonizarea normelor si practicilor ce guverneaza aceasta colectare si a compilarii si distributiei statisticilor "in zonele aflate in competenta sa". Aplicabilitatea normelor EC asupra secretului profesional, ar parea sa-i implice ECB ca autoritate competenta a statelor membre imputernicirea sa schimbe informatii cu alte autoritati de supervizare prudentiala, responsabile inclusiv cu cele pentru supervizarea firmelor de securitati si preluari de asigurare, cu conditia ca acestea sa fie subiectul unor constrangeri similare de confidentialitate. In acest context, se autorizeaza autoritatilor componente sa dezvaluie informatiile necesare adunate in contextul supervizarii prudentiale, " acelor banci centrale care nu supervizeaza restrictii in mod individual" . Se autorizeaza schimbul de informatii intre autoritati si supervizionare. In afara de sarcinile legate de supervizionare ale ESCB, care pot fi indeplinite imediat ce incepe stagiul 3, ECB mai poate avea si o alta sarcina, in acest domeniu. Potential , poate indeplini propriile sale functii de supervizare. ECBI i se pot incredinta sarcini specifice vizand politici de supervizare- articolul 105 (6) spune: "consiliul poate, actionand unanim la o propunere de la Comisie, dupa consultarea ECB si dupa primirea consimtamantului Parlamentului Europa, sa consilieze asupra sarcinilor specifice, referitoare la politicile de supervizare a institutiilor de credit si a altor institutii financiare cu exceptia preluarii de asigurari".

Aceasta clauza care imputerniceste o face posibila cu toate impedimentele procedurale substantiale ce trebuie depasite pentru a oferi o forma de supervizare directa, larg europeana a institutiilor financiare. Exceptia facuta pentru afacerile de asigurari inseamna ca este exclus un echivalent al autoritatii prudentiale unice peste firmele financiare, ca in Danemarca. Totusi, categorii diferite de operatori pot fi adusi sub supervizarea ECB in virtutea acestui articol inovator. Sarcinile specifice ce pot fi atribuite ECB trebuie sa se refere la politicile de supervizare, o formula stranie ce pare sa se opreasca brusc, in a-si atribui competenta de a executa supervizarea insasi. Mai degraba, prevederea in chestiune, trebuie citita ca autorizand conferirea de elemente specifice ale politicilor de supervizare cu deschidere larg europeana catre ECB, care sa fie implementate de catre ECB insasi.

a.    O interpretare modesta.

b.   Intentia celor ce redacteaza legislatia este sa inchida ESCB in politica de control.

c.    O interpretare mai indrazneata.

d.   Sarcinile ESCB par sa fie obligatorii cu amendamentul ca trebuie sa pastreze desfasurarea egala a controlului.

e.   Consultarea legislatiei.

Capitolul de consiliere a ECB e elaborat in zona controlului prudential dar este articulat si in alte campuri de competenta.

2.         State cu derogare.

Dupa tranzitia la stagiul 3 trebuie facuta o distinctie pentru activitatile care sunt preluate de ECB pentru statele care nu au intrat in stagiul final fie ca nu s-au calificat fie ca au negociat o pozitie separata. (Germania, Danemarca). S-a creat un Consiliu general care este un organism de guvernare temporar a ECB si care contribuie la toate activitatile din Comunitate si mai ales la coordonarea dintre statele care au intrat in stagiul 3 si acelea care sunt inca in stagiul 2.

Intrucat Anglia nu este considerata un stat membru cu derogare de la protocol se poate presupune ca absenta sa la stagiul final al UEM nu va cere continuare activitatii Consiliului General, ceea ce nu este cazul Danemarcei.

Sarcinile in stagiul 3 sunt mai dificile iar rolul coordonator al ECB nu se mai extinde in intreaga comunitate.

Rolul ESCB in adunarea de date statistice si in armonizarea acestora se va extinde si la Danemarca si la alte state de derogare, precum si la Marea Britanie. Intrucat articolul 25.1 este si el aplicabil, cineva ar putea concluziona ca sarcina statistica se poate referi si la raportarea prudentiala.

Asupra oricarei activitati preluate trebuie sa se decida in Consiliul de Guvernare.

Aplicabilitatea prevederilor legate de supervizare poate fi schematizata astfel :