UNGARIA - Specificul sistemului constitutional maghiar, Evolutia constitutionala dupa 1945, Revolutia maghiara din 1956, Forma revizuita a Constitutiei

UNGARIA

1.1.1. Consideratii istorice

In timpul domniei lui Stefan I cel Sfant (997-1038) triburile maghiare venite din Rasarit si stabilite apoi in Campia Panoniei se crestineaza. In perioada care urmeaza, noul stat maghiar dobandeste un loc important in lumea crestina si in rezistenta antiotomana. Dupa batalia de la Mohaci (1526), regatul maghiar incepe insa sa se destrame, iar capitala sa Buda este cucerita de turci in 1541. O parte a Ungariei este anexata de Imperiul Habsburgic, iar cealalta devine pasalac turcesc. In acelasi timp, Transilvania devine Principat independent sub suzeranitate otomana. Treptat, Imperiul Habsburgic isi intareste pozitiile, ocupa Ungaria, Iugoslavia si Transilvania, aceste anexiuni fiind recunoscute prin Tratatul de la Karlowitz (1699)^[1]

Anul revolutionar 1848 provoaca un reviriment al sentimentului national ungar. Lajos Kossuth proclama, la 14 aprilie 1849, un stat maghiar independent, dar revolutia este inabusita in sange de trupele tariste si habsburgice. Ca urmare a Pactului din 1867, Ungaria devine Regat in cadrul Imperiului Austro-Ungar, dispunand de o constitutie proprie si de o larga autonomie. Franz Ioseph, imparatul Austriei, este incoronat si ca rege al Ungariei. In conditiile destramarii Imperiului Austro-Ungar, ca urmare a infrangerilor suferite in primul razboi mondial, se proclama Republica Ungara, in care puterea este apoi preluata de comunistul Bela Kun. Acest regim a fost rasturnat de forte interne si externe. El prezenta un pericol pentru statele vecine, inclusiv pentru Romania, datorita agresivitatii lui si revendicarilor teritoriale pe care le favoriza o intelegere secreta dintre Lenin si Bela Kun, perfectata cu prilejul unei convorbiri telefonice interceptate de Statul Major al Armatei franceze si Misiunea britanica din Budapesta, din care reiesea clar ca era iminent un atac conjugat impotriva Romaniei dinspre Est si dinspre Vest^[2]. In aceasta perioada, armata romana - dupa ce respinge atacul fortelor lui Bela Kun - participa la restabilirea ordinii pe teritoriul Ungariei. Sef al statului devine, in 1920, amiralul Miklos Horthy, care introduce un regim dictatorial, continuand totodata politica de revizuire teritoriala. Ungaria adera la Pactul anti-Comintern (1939) si participa la razboiul impotriva Puterilor Aliate. In 1944 este ocupata de germani, iar puterea este incredintata, la 15 octombrie 1944, unui guvern de orientare fascista condus de Szalasi Ferenc. Dupa ocuparea Ungariei de catre trupele sovietice, este proclamata mai intai republica, si apoi 'republica populara', Ungaria cunoscand de atunci destinul tuturor celorlalte tari intrate sub dominatia fostei U.R.S.S.

In 1956 are loc o violenta revolta populara anti-comunista, care este reprimata in mod sangeros de catre trupele sovietice. La conducerea tarii este instalat Ianos Kadar (4 noiembrie 1956) care, dupa o perioada dogmatica si de obedienta fata de U.R.S.S., trece in mod treptat la adoptarea unor reforme liberale salutate de Occident. Conducatorii revolutiei din 1956 sunt reabilitati, iar ultimele trupe sovietice parasesc Ungaria. Partidul Muncitoresc Socialist Ungar (la putere din 1948) renunta la monopolul puterii, reconstituindu-se insa sub numele de Partidul Socialist Ungar. Urmeaza o perioada de transformari democratice, care marcheaza trecerea in sistemul multipartid si desavarsirea reformelor pe drumul economiei de piata, Republica Ungara integrandu-se totodata in organismele economice si politice Occidentale.

1.1.2. Specificul sistemului constitutional maghiar.

Practica constitutionala maghiara s-a caracterizat, atat in trecut cat si astazi, printr-o foarte mare flexibilitate. O trasatura specifica a dezvoltarii constitutionale din Ungaria dupa primul razboi mondial - pastrata de altfel si in prezent - consta in elaborarea Constitutiei nu sub forma unei singure legi, ci a unei serii de acte, sistemul maghiar respingand ceea ce in dreptul constitutional se denumeste 'constitutie rigida', adica o constitutie definind in mod precis, pentru o perioada relativ indelungata, un sistem de reguli fundamentale avand superioritate fata de legea ordinara^[3]

1.1.3. Istoricul reglementarilor constitutionale

Dupa abolirea 'Republicii sovietice' condusa de Bela Kun, a fost adoptata in Ungaria Legea nr.1 din 1920 'asupra restabilirii regimului constitutional si asupra reglementarii provizorii a exercitiului autoritatii supreme'^[4], care facea din aceasta tara o nomarhie - dar, practic, fara monarh. Cu toate ca institutia monarhiei era mentinuta, puterile executive erau conferite unui regent care exercita, potrivit constitutiei, drepturile apartinand in trecut puterii regale, sub rezerva unor limitari stabilite prin chiar legea respectiva.

Puterile regentului

Legea nr.1 din 1920 acorda regentului dreptul de a dizolva Adunarea Nationala, de a reprezenta statul maghiar pe plan international, de a incheia aliante si tratate cu puterile straine. Cu toate acestea, atributiile in domeniul legislativ nu puteau fi exercitate decat cu aprobarea Adunarii Nationale, iar o declaratie de razboi ori folosirea armatei in afara limitelor nationale solicita de asemenea aprobarea forumului legislativ.

Potrivit legii, persoana regentului era inviolabila (Paragraful 13), el urmand sa beneficieze de o protectie asemanatoare aceleia pe care legile maghiare o acordau in trecut regilor. Cu toate acestea, regentul putea fi tras la raspundere de catre Adunarea Nationala in cazul in care ar fi incalcat constitutia sau legile. Angajarea responsabilitatii sale nu putea fi hotarata decat de Adunarea Nationala si numai la propunerea a cel putin 100 din membrii sai, care ar fi intrunit doua treimi din totalitatea membrilor forumului legislativ.

Alte prevederi cu caracter constitutional

Legea nr.1 din 1920 a fost urmata de alte acte normative care au completat sistemul constitutional maghiar. Dintre acestea pot fi amintite Legea nr.47 din 6 noiembrie 1921 cu privire la stingerea drepturilor suverane ale regelui Carol al IV-lea si dreptul de succesiune al Casei de Habsburg^[5], Legea nr.26 din 1925 cu privire la alegerea deputatilor in Dieta^[6] si Legea nr.22 din 1926 cu privire la Camera Superioara a Dietei^[7]

In ceea ce priveste Legea nr.26 din 1925 cu privire la alegerea deputatilor in Dieta, mentionam ca aceasta consacra dreptul de vot femeilor, dar numai cu respectarea anumitor conditii: 1) sa fi implinit varsta de 30 de ani; 2) sa aiba nationalitatea maghiara de cel putin 10 ani; 3) sa locuiasca de cel putin doi ani in aceeasi comuna; 4) sa fi absolvit 6 clase de scoala populara elementara ori 4 clase de scoala populara elementara, daca au trei copii legitimi si traiesc din venitul propriului lor patrimoniu. Femeile care au obtinut diplome universitare au dreptul de vot, indiferent de varsta lor.

In ce priveste Legea nr.22 din 1926 cu privire la Camera Superioara a Dietei, mentionam ca aceasta stabilea trei categorii de membri: 1) persoane carora li se recunostea calitatea de membri ai Dietei datorita demnitatilor sau functiilor pe care le exercitau (baronii, gardienii Coroanei, presedintele si vicepresedintii Curtii supreme regale etc.); 2) membri alesi de catre forumul ducal, comital sau baronal, municipalitati, organisme si institutii; si 3) membri numiti, carora seful statului le conferea pe viata aceasta calitate.

Printre atributiile Camerei Superioare figurau alegerea membrilor tribunalelor disciplinare supreme, dreptul de initiativa legislativa, discutarea si adoptarea legilor in mod separat de Camera inferioara a Parlamentului s.a.

1.1.4. Evolutia constitutionala dupa 1945

Dupa cel de-al doilea razboi mondial si constituirea Republicii Populare Ungare, ca urmare a instaurarii regimului comunist si a eliminarii fortelor necomuniste de pe arena politica a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Ungare^[8], ce a suferit ulterior mai multe modificari. Constitutia urmeaza, in general, schema constitutiilor socialiste, cuprinzand mai intai un capitol introductiv, un capitol privind oranduirea sociala, un capitol referitor la organele supreme ale puterii de stat, dupa care sunt inserate capitole consacrate organelor supreme ale administratiei de stat, organelor locale ale puterii de stat, instantelor judecatoresti, procuraturii, drepturilor si datoriilor cetatenilor, principiilor fundamentale ale sistemului electoral, in finalul Constitutiei fiind inscrise dispozitii privind stema, drapelul si capitala Republicii Populare Ungare, precum si dispozitii finale (Legea XX din 18 august 1949).

Republica populara

Constitutia din 1949 proclama caracterul de republica populara al Ungariei, precizand ca 'In Republica Populara Ungara intreaga putere apartine poporului muncitor'.

In ceea ce priveste oranduirea sociala, este de remarcat prevederea potrivit careia 'In Republica Populara Ungara cea mai mare parte a mijloacelor de productie sunt proprietate obsteasca, apartinand statului, organizatiilor obstesti sau cooperatiste. Mijloacele de productie pot fi si proprietate particulara'. Acelasi capitol al Constitutiei prevedea ca viata economica a tarii este determinata de planul de stat al economiei nationale. Se preciza, in continuare, ce anume bunuri constituiau proprietate de stat si obsteasca, in ce consta dreptul taranilor asupra pamantului, respectul proprietatii agonisita prin munca si garantarea dreptului de mostenire.

Organele supreme ale statului

Cat priveste organele supreme ale statului, acestea erau Adunarea de Stat, compusa din 352 membri, aleasa pe 4 ani (ulterior pe 5 ani), care se intrunea in sesiune ordinara de cel putin doua ori pe an si care alegea un prezidiu (ulterior consiliu prezidential) compus din 21 de membri, avand in fruntea sa un presedinte cu atributii limitate. In ce priveste organul suprem al administratiei de stat se preciza ca acesta este Consiliul de Ministri, care dispunea de atributiuni foarte mari in domeniul economic si care 'rezolva toate chestiunile date in competenta lui de legile in vigoare'. Constitutia stabilea raspunderea Consiliului de Ministri fata de Adunarea de Stat. Organele locale ale puterii de stat erau sfaturile locale, care emiteau - in limitele competentei lor - hotarari ce nu puteau fi contrare legilor, decretelor cu putere de lege, hotararilor Consiliului de Ministri ori ale sfaturilor locale superioare^[9]

Puterea judecatoreasca

Puterea judecatoreasca era conferita tribunalelor, iar Procurorului General ii revenea dreptul de a exercita supravegherea intregii legalitati.

Drepturile si indatoririle cetatenilor

In ce priveste drepturile si indatoririle cetatenilor, acestea erau reglementate intr-un capitol aparte, fiind inscrise printre altele dreptul la munca, la odihna, ocrotirea sanatatii, invatatura, egalitatea femeii in drepturi cu barbatul, dreptul de asociere 'in interesul dezvoltarii activitatii obstesti' (Paragraful 56).

Este de mentionat ca in Constitutia maghiara, in varianta sa initiala, nu exista o prevedere expresa cu privire la rolul conducator al partidului comunist. Cu toate acestea, in paragraful 2 al articolului 56 se prevedea ca 'In indeplinirea sarcinilor sale, Republica Populara Ungara se sprijina pe organizatiile de oameni ai muncii constienti Forta conducatoare a vietii de stat si a vietii sociale este clasa muncitoare care se sprijina pe unitatea democratica a poporului si care este condusa de avangarda sa'. Ca si alte constitutii de tip comunist, Constitutia maghiara din 1949 consacra libertatea si inviolabilitatea persoanei, secretul corespondentei si inviolabilitatea domiciliului, desi - cum a reiesit din evolutiile ulterioare - aceste drepturi au fost sacrificate in detrimentul unor interese politice. Revolutia maghiara din 1956 a fost o dovada a nemultumirilor acumulate fata de sistemul de guvernare, care nu a tradus niciodata in fapt prevederile constitutionale si care monopolizase total mecanismul deciziei politice, excluzand dreptul cetatenilor de a participa la treburile colectivitatii.

1.1.5. Revolutia maghiara din 1956

Revolutia maghiara din octombrie-noiembrie 1956 a dus la o demolare temporara a vechilor structuri politice, inclusiv a Partidului celor ce muncesc din Ungaria, si la instaurarea temporara a unui sistem pluripartid^[10] Reprimarea sangeroasa a miscarii populare de catre trupele sovietice, printr-un atac armat la care au participat 200.000 de soldati si 2.500 de tancuri si care blindate, a provocat un numar considerabil de morti (evaluarile oscileaza intre 6.500 si 32.000), iar 200.000 de persoane au fost obligate sa-si paraseasca tara. Intarirea structurilor represive, inclusiv condamnarea la moarte a lui Imre Nagy pe baza unui proces de tip stalinist, a fost urmata de o perioada in care autoritatile maghiare au incercat sa pacifice tara, recurgand la o amnistie proclamata in 1963. Desi pe planul politicii externe guvernul maghiar s-a dovedit deosebit de docil si obedient fata de politica sovietica, participand la invadarea Cehoslovaciei in 1968, chiar din acelasi an au fost intreprinse masuri de reforma tinzand sa slabeasca sistemul central de planificare si sa permita totodata o oarecare libertate a fortelor pietei. Aceste elemente au dus la o ridicare a nivelului de trai in comparatie cu alte tari din rasaritul Europei, dar au slabit considerabil bazele controlului ideologiei comuniste asupra vietii sociale.

1.1.6. Noi evolutii in anii '80

Evenimentele din Europa de rasarit care au dus la abolirea regimurilor totalitare si-au gasit un ecou deosebit de puternic in Ungaria, tara ce cunoscuse o revolta anticomunista si in care existase un precedent de emancipare de sub dominatia sovietica. Partidul Muncitoresc Socialist Ungar a inregistrat si el un proces de evolutii treptate care a dus, in final, la transformarea sa intr-un partid socialist. In viata politica au inceput sa apara noi forte - la inceput tolerate, iar apoi legalizate. Fostii comunisti dogmatici, ostili oricaror reforme, care s-au retras din partidul socialist, au incercat, la randul lor, fara succes, sa revitalizeze structurile fostului P.M.S.U.

La 23 octombrie 1989 au fost adoptate, in aceste conditii, importante schimbari constitutionale care au dus, printre altele, la schimbarea denumirii tarii din Republica Populara Ungara, in Republica Ungaria. Constitutia modificata in 1989 a prevazut ca 'Republica Ungara este un stat democratic de drept, independent, in care se afirma in egala masura atat valorile democratiei burgheze cat si cele ale socialismului democratic'. S-a prevazut ca activitatea oricarei organizatii obstesti, a oricarui organ de stat sau cetatean al Ungariei, orientata spre dobandirea puterii, spre exercitarea si detinerea ei exclusiva, prin forta, este considerata ilegala.

In anul 1990, in viata politica ungara s-au produs evenimente politice importante. Alegerile din martie-aprilie 1990 au dus la victoria partidelor necomuniste: Forumul Democratic Maghiar (43% din voturi) si Alianta Democratilor Liberi (24%). Arpad Goncz, candidat al Aliantei Tinerilor Democrati Liberi, a devenit presedinte interimar al tarii, fiind ales apoi, la 2 august 1990, de catre Parlamentul maghiar, ca presedinte al Ungariei.

Ca urmare a alegerilor din primavara anului 1990, prim ministru al tarii a devenit Josef Antal, reprezentant al Forumului Democratic. Pe plan politic au mai avut loc evenimente importante ca, de pilda, acordul incheiat intre Ungaria si U.R.S.S. la 23 ianuarie 1990 privind retragerea tuturor soldatilor sovietici din tara. La 23 iulie 1990, guvernul maghiar a solicitat Uniunii Sovietice sa-i prezinte scuze oficiale pentru interventia militara din 1956. In septembrie-octombrie 1990 au avut loc alegeri locale, cu o participare scazuta, care au marcat un succes al gruparilor politice liberale.

La 12 decembrie 1993 inceteaza din viata Josef Antal, liderul Forumului Democratic si primul ministru al tarii din 1990. Lui ii succede ca premier loctiitorul sau, Peter Boros.

Alegerile parlamentare desfasurate in doua tururi de scrutin - la 8 si 29 mai 1994 - consacra victoria Partidului Socialist Ungar, care obtine 54% din sufragiile exprimate si 209 din cele 386 locuri in Parlament. Uniunea Democratilor Liberi (18% din voturi) a obtinut 70 de mandate, iar Forumul Democratic Ungar (10%) 37. Liderul Partidului Socialist Ungar, Gyula Horn, a constituit, la 28 iunie 1994, un Guvern de coalitie⁸.

In alegerile municipale, desfasurate la 11 decembrie 1994, candidatii independenti au cucerit 80% din posturile de primari. Presedintele Arpad Goncz a fost reales de catre Parlament la 19 iunie 1995, pentru un nou mandat de cinci ani^[11]

Alegerile parlamentare din mai 1998 au consacrat victoria Federatiei Tinerilor Democrati (FIDESZ), care a obtinut 38% din voturi si 148 de mandate parlamentare din totalul de 386, noul guvern de coalitie, de dreapta, fiind constituit de liderul acestei formatiuni - Viktor Orban.

In alegerile care s-au desfasurat la 7 si 21 aprilie 2002, 41% din voturi au revenit coalitiei formate din FIDESZ (partidul maghiar conservator) si MDF-Forumul Democratic Maghiar, FIDESZ obtinand 164 locuri in Parlament iar MDF 24. Partidul Socialist Ungar (MSzP) a obtinut 42,1%, revenindu-i 178 locuri iar Alianta Democratilor Liberi (SzDSz) 5,5%, revenindu-i 20 mandate^[12]

Pe plan extern, Ungaria a fost primul stat fost socialist admis in noiembrie 1990 ca membru al Consiliului Europei, iar la 1 aprilie 1994 a fost, de asemenea, tot primul care a depus o cerere oficiala de aderare la Uniunea Europeana. La 12 martie 1999 Ungaria a devenit, alaturi de Cehia si Polonia, membra a N.A.T.O. si din 2004 membra in Uniunea Europeana.

Cele mai recente alegeri pentru Parlamentul monocameral - Adunarea Nationala (Orszaggyules) s-au desfasurat la 9 si 23 aprilie 2006, pentru ocuparea celor 386 locuri in Parlament pe o perioada de patru ani.

Alegerile s-au desfasurat in 176 de circumscriptii uninominale si 20 de circumscriptii teritoriale, departamentale si cea a Capitalei. Ele au avut loc pe baza unui sistem direct mixt majoritar si proportional.

In circumscriptiile locale alegerile s-au desfasurat in doua tururi de scrutin, fiecare alegator votand pentru un candidat si pentru o lista de partid. In 20 de circumscriptii teritoriale alegerile s-au desfasurat printr-un scrutin proportional, intr-un singur tur, cu conditia ca numarul alegatorilor sa nu fie inferior a 50%. Pentru 58 de locuri ale "Listei Nationale" atribuirea s-a facut partidelor potrivit unui sistem proportional integral, bazat pe "voturile ramase", adica tinandu-se seama de totalul national al sufragiilor care au fost exprimate in favoarea candidatilor sau listelor eliminate.

In alegerile din 2006, Partidul Socialist Ungar a obtinut cu totul 186 de mandate, Liga Tinerilor Democrati - Partidul Civic Maghiar (FIDESZ) - 164, Alianta Democratilor Liberi 18, Forumul Democratic 11, Partidul Socialist 6, Asociatia pentru Departamentul Somogy 1.

Prim ministru a devenit Ferencz Gyurcsany (de la 23 septembrie 2004), conducand o Coalitie formata din Partidul Socialist si Alianta Democratilor Liberi, care dispune in total de 210 locuri.

1.1.7. Forma revizuita a Constitutiei

Constitutia Republicii Ungaria (forma actualizata si modificata a Constitutiei din 1972) a fost republicata in Buletinul Oficial al Republicii Ungaria nr.84 din 24 august 1990.

Statul de drept

Capitolul I al acestei Constitutii provizorii prevede ca Ungaria este republica, stat de drept independent si democratic, in care intreaga putere apartine poporului. In Republica Ungaria partidele se pot infiinta liber si pot activa cu respectul Constitutiei si normelor de drept constitutional. Statul apara libertatea si puterea poporului, independenta si integritatea teritoriala a tarii, precum si frontierele stabilite prin tratate internationale.

Normele de drept international

Pe plan international, Republica Ungaria repudiaza razboiul ca mijloc de solutionare a litigiilor dintre state, manifestandu-si dorinta de a colabora cu toate popoarele si statele lumii. O prevedere speciala este aceea care dispune ca 'Republica Ungaria se simte responsabila pentru soarta ungurilor care traiesc in afara frontierelor sale si sprijina cultivarea relatiilor lor cu Ungaria'.

Sistemul de drept al Republicii Ungaria accepta normele general recunoscute ale dreptului international, asigura armonia obligatiilor juridice internationale asumate si a dreptului intern (Paragraful 7). Ungaria recunoaste drepturile fundamentale inviolabile si inalienabile ale omului, considerand respectarea si ocrotirea acestora ca fiind o obligatie primordiala a statului.

Economia de piata

Economia Ungariei este o economie de piata, in care proprietatea obsteasca si proprietatea privata sunt egale in drepturi si beneficiaza de aparare egala.

Proprietatea statului ungar constituie patrimoniul national, legea stabilind sfera proprietatii exclusive, respectiv a activitatilor economice exclusive ale statului. Intreprinderile si organizatiile economice ce formeaza proprietatea de stat se gospodaresc autonom, potrivit prevederilor legii. Constitutia prevede ca statul sprijina cooperativele bazate pe libera asociere, recunoscand independenta acestora. Dreptul la proprietate este asigurat, exproprierea proprietatii neputandu-se face decat in mod exceptional, in ratiunea unui interes public, in cazurile si urmand procedura stabilita de lege, cu acordarea unei despagubiri integrale, neconditionate si imediate.

Printre alte prevederi cuprinse in Capitolul I al Constitutiei, care inscrie dispozitii cu caracter general, mai pot fi mentionate garantarea dreptului la mostenire, ocrotirea casatoriei si familiei, ocrotirea intereselor tineretului, masuri sociale extinse pentru persoanele nevoiase si realizarea dreptului fiecaruia la un mediu sanatos.

Parlamentul

Capitolul II al Constitutiei maghiare este consacrat Parlamentului. Acesta este organul suprem al puterii de stat si al reprezentarii poporului, care asigura ordinea  constitutionala a societatii, determina organizarea, directiile si conditiile guvernarii. Atributiile Parlamentului maghiar sunt, in general, similare celor pe care le au forumurile reprezentative ale tuturor celorlalte tari. Daca Parlamentul este impiedicat sa-si desfasoare activitatea, Presedintele Republicii va fi indreptatit sa declare starea de razboi, sa decreteze starea exceptionala si sa infiinteze Consiliul de Aparare Nationala. Se precizeaza ca Parlamentul nu se poate intruni daca masura convocarii sale se loveste de impedimente de neinlaturat datorita timpului redus ori evenimentelor care au determinat starea de razboi, starea exceptionala sau starea de necesitate. Parlamentul va trebui sa verifice temeinic masura declararii starii de razboi, a starii exceptionale sau a starii de necesitate, la prima sedinta de dupa incetarea impiedicarii sale, hotarand asupra legalitatii masurilor intreprinse.

Este de remarcat ca in sistemul maghiar exista o deosebire intre starea de razboi, starea exceptionala si starea de necesitate. Starea exceptionala se produce atunci cand exista un pericol iminent al unui atac din partea unei puteri straine, in timp ce starea de necesitate se declara atunci cand elemente inarmate cauta sa rastoarne ordinea constitutionala, ori in cazul unui dezastru natural sau unei catastrofe industriale. Starea de razboi, spre deosebire de acestea, vizeaza angajarea directa a statului maghiar intr-un conflict armat, in conditiile prevazute de acordurile internationale.

Constitutia maghiara prevede ca membrii Parlamentului sunt alesi pe o durata de 4 ani, o parte pe circumscriptii si o parte prin reprezentare proportionala. Pe perioada mandatului, deputatii beneficiaza de imunitati. Deputatii nu pot indeplini functia de presedinte al Republicii, membru al Curtii Constitutionale, comisionar parlamentar al dreptului cetatenilor, judecator, procuror, functionar in corpul administrativ al statului (exceptand pe aceea de membru al Guvernului si ministru secretar de stat politic), membru al fortelor armate, politiei sau altor organe ale ordinii publice. Mandatul deputatilor inceteaza odata cu incetarea functionarii Parlamentului, prin deces, prin declararea incompatibilitatii, prin demisie sau prin pierderea dreptului de vot.

Sedintele Parlamentului sunt publice (Paragraful 20/A), dar la cererea Presedintelui Republicii, a Guvernului sau a oricarui membru al Parlamentului, sedintele vor putea fi declarate inchise, daca doua treimi din membrii Parlamentului hotarasc acest lucru. Parlamentul adopta hotarari cu cel putin jumatate plus unu din voturile membrilor prezenti, o majoritate de doua treimi fiind necesara pentru modificarea Constitutiei sau alte legi importante. Legile pot fi initiate de Presedintele Republicii, de Guvern, de comisiile parlamentare sau de deputati. Odata adoptata de Parlament, legea va fi semnata de presedintele Parlamentului si trimisa spre promulgare Presedintelui Republicii. Daca acesta nu este de acord cu legea sau cu vreo dispozitie a acesteia, o poate returna spre o noua dezbatere dar, dupa ce aceasta va avea loc, este obligat sa semneze si sa promulge legea in termen de 5 zile. Exista si posibilitatea ca inaintea semnarii legii, Presedintele Republicii sa solicite opinia Curtii Constitutionale, in termen de 5 zile daca este vorba de procedura de urgenta, sau de 15 zile daca legea a fost adoptata potrivit procedurii ordinare. In cazul in care Curtea Constitutionala va constata neconstitutionalitatea legii, Presedintele o va restitui Parlamentului. Daca in urma verificarii Curtea va stabili ca legea este constitutionala, Presedintele are obligatia sa semneze legea si sa o promulge in termen de 5 zile.

Presedintele Republicii poate dispune dizolvarea Parlamentului, odata cu stabilirea unor noi alegeri, daca Parlamentul si-a retras increderea fata de Guvern de cel putin 4 ori intr-o perioada de 12 luni. Inaintea dizolvarii Parlamentului, Presedintele Republicii este obligat sa solicite opinia primului ministru, a presedintelui si a liderilor grupurilor parlamentare ale partidelor care sunt reprezentate in Parlament. In timpul starii exceptionale sau de necesitate, Parlamentul nu se va putea dizolva si nici nu va putea fi dizolvat. Daca mandatul sau expira in timpul starii exceptionale sau starii de necesitate, mandatul va fi prelungit de la sine.

Prevederile constitutionale referitoare la Parlament si-au gasit dezvoltarea in Rezolutia Parlamentului maghiar nr.46 din 20 septembrie 1994, care contine o ampla expunere a regulilor procedurale^[13]

Presedintele Republicii

Capitolul III al Constitutiei maghiare este consacrat Presedintelui Republicii. Se prevede ca acesta este seful statului, exprima unitatea natiunii si vegheaza asupra functionarii democratice a organismului statal (Paragraful 29). Presedintele Republicii este, totodata, comandantul suprem al fortelor armate. El este ales de Parlament, pentru o perioada de 5 ani. Orice cetatean maghiar care beneficiaza de dreptul de vot poate candida la functia de Presedinte, daca a implinit varsta de 35 de ani inainte de ziua alegerilor. Presedintele Republicii poate fi reales in aceasta functie numai o singura data.

Actualul presedinte al Ungariei este Ferenc Mádl, ales la 4 august 2000.

Presedintele Republicii este ales de Parlament prin vot secret. Potrivit prevederilor constitutionale, va fi proclamat presedinte candidatul care a obtinut doua treimi din voturi la prima alegere; daca aceasta majoritate nu este intrunita urmeaza sa se faca o noua votare, de aceasta data fiind necesara o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor. Daca primele doua runde nu au dat nici un rezultat, se va organiza o a treia votare, la care vor participa numai primii doi candidati care au intrunit numarul cel mai mare de voturi in runda a doua. Va fi proclamat castigator candidatul care va obtine majoritatea simpla de voturi.

Daca Presedintele Republicii este impiedicat sa-si exercite functiile, atributiile sale sunt exercitate de presedintele Parlamentului. In acest timp, atributiile presedintelui Parlamentului vor fi indeplinite de vicepresedintele desemnat de Parlament. Functia de Presedinte al Republicii este incompatibila cu orice functie sau insarcinare de stat, sociala si politica. Presedintele Republicii nu va putea exercita nici o alta profesiune remunerata, nici o alta activitate - cu exceptia celor privind dreptul de autor - si nu va putea accepta recompense.

Principalele atributii ale Presedintelui Republicii sunt: reprezinta statul maghiar, incheie tratatele internationale in numele Republicii Ungaria, acrediteaza si primeste ambasadorii, poate inainta Parlamentului propuneri pentru ca acesta sa ia masuri, confera titluri, medalii si decoratii, exercita dreptul de gratiere s.a.

Este de remarcat ca daca obiectul unui tratat pe care Presedintele il incheie presupune o activitate ulterioara de legiferare, la incheierea tratatului va fi necesara aprobarea prealabila a Parlamentului. Unele din actele Presedintelui trebuie contrasemnate de primul ministru sau de ministrul competent (de pilda, acreditarea de ambasadori, numirea secretarilor de stat etc.).

Mandatul Presedintelui inceteaza la expirarea termenului, dar poate inceta si prin deces, printr-o stare care il impiedica sa-si indeplineasca atributiile pe o perioada mai mare de 90 de zile, prin declararea incompatibilitatii, prin demisie ori prin demiterea din functie.

Presedintele poate fi destituit daca in cursul exercitarii functiei sale incalca intentionat Constitutia sau oricare alta lege (Paragraful 31/A). Impotriva Presedintelui care a incalcat Constitutia sau alta lege se poate initia tragerea la raspundere printr-o lege propusa de o cincime din membrii Parlamentului. Pentru declansarea procedurii de tragere la raspundere a Presedintelui este necesar votul a doua treimi din numarul deputatilor. Incepand de la luarea hotararii Parlamentului, pana la terminarea procedurii de acuzare, Presedintele nu va avea dreptul sa-si exercite atributiile. Aprecierea faptei apartine Curtii Constitutionale. Daca in urma procedurii se constata incalcarea legii, Curtea Constitutionala il poate demite pe Presedinte din functia sa. In cazul savarsirii unei fapte penale, daca se va constata vinovatia Presedintelui Republicii pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, el va putea fi demis din functie, aplicandu-i-se totodata orice pedeapsa sau masura prevazuta de Codul penal pentru fapta respectiva.

Curtea Constitutionala

Capitolul IV al Constitutiei maghiare se ocupa de Curtea Constitutionala (Paragraful 32/A si urm.). Aceasta, in principal, supravegheaza constitutionalitatea reglementarilor juridice adoptate, avand dreptul de a anula legile daca sunt contrare Constitutiei. Cei 15 membri ai Curtii Constitutionale sunt alesi de Parlament, propunerile pentru alegerea lor fiind facute de o comisie compusa din reprezentantii grupurilor parlamentare reprezentate. Alegerea membrilor Curtii Constitutionale se face cu votul a doua treimi din deputati. Membrii Curtii Constitutionale nu vor putea fi membri ai vreunui partid politic si nici nu vor putea exercita activitati de ordin politic, ci numai sarcinile care decurg din competenta Curtii Constitutionale.

In conformitate cu prevederile Constitutiei, in cazuri determinate de lege, oricine are dreptul sa initieze procedura sesizarii Curtii Constitutionale in legatura cu neconcordanta unor norme legislative fata de Constitutia statului.

Garantul drepturilor cetatenesti

Capitolul V inscrie un organ specific 'Garantul parlamentar al drepturilor cetatenesti si Garantul parlamentar al drepturilor minoritatilor nationale si etnice'. Acest organ - asemanator 'ombudsman'-ului din tarile scandinave - are sarcina sa cerceteze sau sa dispuna cercetarea unor neregularitati ce-i sunt aduse la cunostinta in legatura cu respectarea drepturilor cetatenesti, pentru a putea initia masuri cu caracter general sau individual. In cazurile determinate de lege, oricine poate initia procedura Garantului parlamentar. Acesta este ales de Parlament cu votul a doua treimi din numarul deputatilor, la propunerea Presedintelui Republicii. Atributiile garantului parlamentar al drepturilor minoritatilor nationale si etnice se vor exercita de catre un corp compus din cate o persoana apartinand fiecarei minoritati nationale si etnice, candidati din partea organizatiilor minoritatilor nationale si etnice, care vor fi alesi de catre Parlament. Garantul parlamentar va trebui sa prezinte anual Parlamentului un raport in legatura cu activitatea sa.

Curtea de Conturi si Banca Nationala

Capitolul al VI-lea al Constitutiei maghiare se ocupa de Curtea de Conturi si Banca Nationala a Ungariei. In legatura cu Curtea de Conturi se precizeaza ca aceasta este organul de control financiar economic al Parlamentului, controland modul in care se respecta bugetul statului, necesitatea si oportunitatea platilor bugetare, administratia patrimoniului de stat, executia bugetara. Curtea de Conturi isi efectueaza controalele dupa criteriile de legalitate, oportunitate si de rezultat.

Sarcina Bancii Nationale a Ungariei consta in emiterea mijloacelor de plata legale potrivit modalitatilor stabilite de lege, apararea pastrarii valorilor mijlocului de plata national, reglementarea circulatiei banesti. Presedintele Bancii Nationale Ungare este numit de Presedintele Republicii pe o perioada de 6 ani, el avand obligatia sa raporteze anual Parlamentului in legatura cu activitatea sa.

Guvernul

Capitolul VII reglementeaza functionarea Guvernului (Paragraful 33 si urm.). Este de observat ca in sistemul maghiar guvernul se compune din primul ministru si ministri, neexistand vicepresedinti ai guvernului, primul ministru fiind inlocuit de ministrul pe care il desemneaza el. Primul ministru este ales la propunerea Presedintelui Republicii, prin votul majoritatii membrilor Parlamentului. Ministrii sunt numiti si demisi de Presedintele tarii, la propunerea primului ministru. Dupa alcatuirea Guvernului, membrii acestuia depun un juramant in fata Parlamentului.

Atributiile Guvernului sunt in general similare celor prevazute in alte constitutii. In cadrul competentei sale, Guvernul emite decrete si hotarari semnate de primul ministru, care sunt publicate in Buletinul Oficial. In situatii exceptionale, Guvernul va putea, in baza imputernicirii Parlamentului, sa elaboreze decrete si masuri prin derogare de la prevederile unor legi. Guvernul are dreptul sa anuleze toate acele hotarari sau masuri ale organelor subordonate care sunt contrare legii. Primul ministru prezideaza sedintele Guvernului si se ingrijeste de executarea decretelor si hotararilor acestui organ.

Guvernul este responsabil fata de Parlament pentru activitatea sa, el avand obligatia sa prezinte cu regularitate Parlamentului rapoarte cu privire la masurile adoptate.

Cel putin o cincime din membrii Parlamentului pot prezenta in scris o motiune de neincredere fata de primul ministru, indicand totodata persoana pe care o propun pentru aceasta functie. In cazul in care motiunea este aprobata cu majoritate de voturi, persoana propusa ca prim ministru va fi considerata aleasa.

Guvernul poate, la randul sau, sa solicite un vot de incredere sau sa aprecieze ca votul privind o anumita propunere a sa sa fie considerat ca un vot de incredere. In asemenea situatii, daca Parlamentul nu voteaza increderea fata de Guvern, acesta este obligat sa demisioneze. Pana la desemnarea noului guvern, vechiul guvern va ramane in functie, exercitand toate drepturile care ii revin. El nu poate incheia insa conventii internationale si va putea emite decrete numai in baza imputernicirii exprese a legii, in cazuri ce nu pot fi amanate.

Fortele armate si politia

Capitolul VIII al Constitutiei maghiare se ocupa de fortele armate si de politie (Paragraful 40/A si 40/B). Se precizeaza ca sarcina fundamentala a fortelor armate este apararea militara a patriei, iar a politiei - apararea sigurantei publice si a ordinii interioare.

O dispozitie importanta a Constitutiei maghiare este aceea care prevede ca, exceptand cazurile de exercitii militare prevazute in tratatele internationale si activitati pasnice intreprinse la cererea O.N.U., fortele armate nu vor putea trece frontierele Ungariei decat cu acordul prealabil al Parlamentului.

Fortele armate pot fi utilizate in cazul unor actiuni armate indreptate spre rasturnarea ordinii constitutionale sau acapararea exclusiva a puterii, precum si in cazul savarsirii unor fapte violente grave, care pericliteaza viata sau averea cetatenilor in cazurile in care politia este insuficienta. Este de retinut si prevederea constitutionala potrivit careia conventiile internationale privitoare la apararea nationala trebuie sa fie confirmate prin lege si promulgate in mod public.

Autonomiile locale

Capitolul IX al Constitutiei maghiare se ocupa de autonomiile locale, prin acestea intelegand subdiviziunile in care se imparte teritoriul republicii (capitala, sectoare, judete, orase, comune). Este de semnalat definitia pe care Constitutia o da autonomiei locale, apreciind ca aceasta constituie o rezolvare autonoma si democratica a problemelor locale de interes public, care vizeaza comunitatea alegatorilor, exercitarea in interesul locuitorilor a puterii publice locale. Desi obligatiile autoritatilor locale pot fi diferite, drepturile lor fundamentale vor fi egale.

Dintre atributiile Corpului de reprezentare locala remarcam pe aceea de a reglementa si hotari de sine statator in probleme de autonomie, decizia corpului de reprezentare locala neputand fi cenzurata decat pe motive de legalitate. Presedintele Corpului de reprezentare locala este primarul.

Organizarea judecatoreasca

Capitolul X se ocupa de organizarea judecatoreasca, stabilind ca in Republica Ungara justitia se infaptuieste de Curtea Suprema de Justitie, Curtea Capitalei, curtile judetene si tribunalele locale. Instantele judecatoresti ale Republicii Ungare protejeaza si garanteaza drepturile si interesele legale ale cetatenilor, pedepsind pe cei care comit acte criminale. Judecatorii se vor supune doar legii, ei neputand fi membri ai partidelor politice si neputand desfasura activitati cu caracter politic.

Procuratura

Capitolul XI al Constitutiei maghiare reglementeaza institutia procuraturii, a carei sarcina este protectia drepturilor cetatenilor, combaterea oricaror incalcari ale drepturilor constitutionale, ale securitatii si independentei tarii. Procurorul General este ales de Parlament, la propunerea Presedintelui Republicii, iar loctiitorii Procurorului General sunt numiti de presedintele tarii la propunerea Procurorului General. Procurorii publici sunt numiti de Procurorul General, ei neputand fi membri ai unor partide politice si neputand sa desfasoare activitati cu caracter politic.

Drepturile fundamentale

Capitolul XII reglementeaza pe larg institutia drepturilor si indatoririlor fundamentale (Paragraful 54 si urm.). Se precizeaza de la bun inceput ca fiecare om are un drept innascut la viata si la demnitate umana, de care nu poate fi privat in mod samavolnic. Printre drepturile si libertatile inscrise in Constitutie sunt: libertatea si siguranta personala, egalitatea in fata legilor, prezumtia de nevinovatie, dreptul la aparare, dreptul la libera circulatie, inviolabilitatea domiciliului, libertatea constiintei, gandirii si a religiei, libertatea de a exprima liber opiniile, dreptul de asociere, dreptul de a participa la adunari publice, dreptul de petitionare.

Potrivit Constitutiei maghiare, 'minoritatile nationale si etnice care traiesc in Republica Ungara sunt copartase la puterea poporului; sunt factori ai fiintei statale'. In conformitate cu prevederile Constitutiei, Republica Ungara 'asigura participarea lor colectiva la viata republicana, dezvoltarea propriei lor culturi, folosirea limbii materne, a invatamantului in limba materna, dreptul la folosirea numelui in limba proprie. Minoritatile nationale si etnice pot infiinta autonomii locale si la nivelul tarii

In Republica Ungara nimeni nu poate fi privat in mod abuziv de cetatenie sau expulzat de pe teritoriul Republicii Ungare (Paragraful 69). Cetatenii unguri se pot intoarce oricand acasa din strainatate. Fiecare cetatean ungur are dreptul ca in timpul sederii sale in strainatate sa se bucure de ocrotirea Republicii Ungare.

Adoptarea de catre Parlamentul Ungariei, in anul 2001, a unei legi privind calitatea de maghiar, prin care se confera anumite drepturi speciale, pe teritoriul Ungariei, cetatenilor de etnie maghiara din alte state, a suscitat vii observatii critice in Romania si Slovacia. In aceste conditii, premierul roman Adrian Nastase a semnat la 23 decembrie 2001, la Budapesta, un memorandum de intelegere, prin care anumite prevederi ale legii erau circumstantiate pe teritoriul roman^[14]

Alte prevederi

Capitolul XIII al Constitutiei maghiare se ocupa de principiile de baza ale alegerilor la nivel national si la nivel local, specificand ca acestea se desfasoara prin vot direct si secret, pe baza dreptului de a alege, general si egal, al tuturor cetatenilor care au drept de vot.

Capitolul XIV, care se refera la capitala si insemnele Republicii Ungare, este abrogat.

Capitolul XV cuprinde dispozitii finale. Este de remarcat prevederea potrivit careia Constitutia si normele juridice cu caracter constitutional sunt deopotriva obligatorii pentru organizatiile societatii, pentru organele statului si pentru cetateni.