|
|
|
1.Notiune de dreptul comercial
Din punct de vedere etimologic, termenul "comert" este o juxtapunere a cuvintelor cum=cu si merx =marfa, deci commercium (operatiuni legate de marfa sau activitate asupra marfii).Subiectul care exercita activitatea de comert este de regula, comerciantul (merx- mercator).
2.Dreptul commercial este o ramura a sistemului de drept privat aceasta determinare se face in functie de urmatoarele criterii : natura relatiilor sociale reglementate de normele juridice de drept comercial ,de calitatea subiecteleor in care se formeaza relatiile sociale reglem. De dr. Com. (Comerciantii),caracterul normelor juridice care reglem.relatiile soc.ce formeaza ob.dr.com.,metoda de reglemantare a dreptului comercial egalitatea juridica a partilor in care se nasc relatiile rellem.de normele dr. Com.
Definitia dreptului comercial
Dreptul comercial este acea ramura a dreptului privat care cuprinde ansamblul unitar al normelor juridice ce reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si personal-nepatrimoniale din sfera activitatii de comert, relatii care se nasc, de regula intre persoane care au calitatea de comerciant si care se afla pe pozitie de egalitate juridica.
2.Obiectul dreptului comercial
Il constituie atat normele juridice care reglementeaza activitatea de comert, cat si normele juridice aplicabile comerciantilor.Normele juridice de drept comercial au ca obiect de reglemetare in principal relatiile patrimoniale ce prezinta caracter comercial si in secundar, relatiile personal patrimoniale .
3.Trasaturile dreptului comercial
1.Comercialitatea- notiunea de comercialitate apartine dreptului intern al fiecarui stat si se determina dupa criterii proprii.Determinarea comercialitatii cunoaste in diferite sisteme de drept 2 conceptii : conceptia subiectiva si conceptia obiectiva.
Potrivit conceptiei subiective comercialitatea raportului juridic depinde de calitatea autorului, a subiectului participant.Calitatea de comerciant o au toate persoanele care exercita permanent o activitate comerciala avand titlu de profesie sau care au numele ori firma inmatriculata in registrul comertului.
Actul de comert este caracterizat prin 3 trasaturi :
-este realizat de un comerciant
-este realizat in exercitarea profesiei comerciale
-realizandu-l, comerciantul urmareste exploatarea comertului sau.
Potrivit conceptiei obiective, comercialitatea unui raport juridic este detasata de profesiunea de comerciant exercitata de o persoana care a savarsit actul respectiv.
Comercialitatea actelor si faptelor definita din p.d.v pozitiv si negativ. :
Potv. Criter. Pozitiv - sunt fapte de comert faptele juridice declarate de lege,pe baza naturii lor obiective potv. Art4. C.com sunt considerate fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant daca nu snut de natura civila sau daac contariul nu rezulta din insusi actul - aceasta prezumtie este numai relativa
poate fii combatuta prin proba contrara.
Potv. Crite. Negativ -legiutorul exclude anumite acte si fapte juridice de la acracterul comercial .art.5 cod C nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau marfuri ce s ar face pt. Uzul sau consumatia cumparatorului ori a familiei sale de asemenea vanzarea si ravazareaacestora si nici vanzarea productelor pe care proprietarul le are de pe pamntul sau cel cultivat de dansul.
2.Egalitatea juridica a partilor si specificul normelor juridice.
In cadrul relatiilor contractuale vointa unui partener nu este subordonata vointei celuilalt, fiecare fiind liber sa negocieze clauzele contractuale.Aceasta posibilitate pe care o au partile contractante este expresia principiului libertatii de vointa consacrat in art.969.Cciv.
3.Rapiditatea, simplitatea, securitatea si creditul.
Normele juridice de drept comercial contin mecanisme care faciliteaza circulatia rapida a bunurilor (de ex : circulatia valorilor mobiliare - actiuni, obligatiuni ; circulatia efectelor de comert.).
4.Raportul dintre dreptul comercial si celelalte raporturi de drept
Dreptul comercial este o ramura de drept privat, facuta dupa urmatoarel criterii :
-natura relatiilor sociale care sunt regelementate de normele juridice de drept comercial
-calitatea subiectelor care se formeaza intre relatiile sociale reglementate de dreptul comercial (de regula comercianti)
-caracterul normelor juridice care reglementeaza relatiilor sociale ce formeaza obiectul dreptului comercial.
Raportul dintre dreptul comercial si dreptul civil
Asemanari :
-atat dreptul civil cat si dr comercial sunt ramuri de drept privat
-in cadrul raporturilor juridice subiectele se afla pe pozitie de egalitate juridica
Deosebiri , acestea argumenteaza ideea autonomiei fiecareia dintre cele 2 ramuri de drept analizate :
a.obiectul reglementarii -normele de drept civil reglementeaza in principal, orice fel de relatii sociale patrimoniale si personal-nepatrimoniale, in timp ce normele juridice de drept comercial reglementeaza numai relatiile patrimoniale care au un caracter comercial.
b.calitatea subiectelor participante la raporturi juridice - in dreptul civil raporturile juridice se nasc intre orice fel de persoane fizice sau juridice care au capacitatea impusa de lege in schimb in dreptul comercial raporturile juridice se formeaza de regula intre comercianti , fie ca sunt persoane fizice fie ca sunt juridice.
Raportul dintre dreptul comercial si dreptul procesual civil
In codul comercial sunt multe norme de drept procesual civil care sunt menite sa asigure realizarea unor drepturi subiective nascute din raporturile comerciale.Acest raport este reglementat de art.889 din codul comercial.
Raportul dintre dreptul comercial si dreptul comertului international
Ambele ramuri reglementeaza raporturi patrimoniale care se nasc din fapte de comert si care au o esenta comuna.Diferenta provine din faptul ca dreptul comertului reglementeaza raporturile juridice la care participantii sunt cetateni romani in timp ce dreptul comertului international reglementeaza raporturi patrimoniale cu elemente de extraneitate.
Raportul dintre dreptul comercial si dreptul familiei astfel in materia dreptului comercial intereseaza in mod special regimul matrimonial al comunitatii de bunuri.(art.30 C.fam.)
Raportul dintre dreptul comercial si dreptul muncii
Comerciantul in activitatea de comert pe care o desfasoara are nevoie de persoane care pe baza contractului de munca incheiat, savarsesc fapte de comert (stricto sensu) si incheie acte juridice de comert, in calitate de auxiliari de comert.De asemenea, este perfect posibil ca si un reprezentant al unei societati comerciale (administratorul) sa aiba calitatea de salariat.
Raportul dintre dreptul comercial si dreptul penal prin lege se sanctioneaza penal nerespectarea unor dispozitii privind constituirea si functionarea societatilor comerciale ori nerespectarea unor obligatii stabilite de legea registrului comertului.
5.Izvoarele dreptului comercial
In sens formal, prin izvor de drept comercial se intelege forma de exprimare a normelor juridice care reglementeaza « materia comerciala »
Prin izvor de drept se intelege forma generatoare prin intermediul careia dreptul se realizeaza prin norme juridice pozitive, obligatorii, iar din acest punct de vedere, normele juridice care actioneaza asupra materiei comerciale sunt exprimate, in primul rand prin legi scrise si in al doilea rand prin uzuri sau obiceiurile comerciantilor.Sub aspect formal, izvoarele dreptului comercial sunt : constitutia, codul comercial, legile comerciale speciale, codul civil, legile civile speciale.
Legile scrise.Codul comercial roman adoptat in anul 1887.
Primul izvor de drept scris comercial este codul comercial din 10mai 1887.
Codul comercial nu este un izvor de drept originar, ci numai un izvor specific de drept in materie comerciala : el creeaza dreptul numai in functie de specificul activitatii comerciale, dar nu poate izola norma norma de drept, care in mod necesar se integreaza in sistemul dreptului roman.
Legi speciale aplicabile in comert L31/1990 privind SC modificata si completata prin legea nr.302/24.10.2005 publicata in M.Of nr.953/27.10.2005.
L 26/1990 privind registrul comertului , modificata prin L161/2003.
Uzul, cutuma sau obiectul juridic.Notiune si caractere.
Uzul reprezinta o practica indelungata (atitudini, comportari), care are un anumit grad de vechime, repetabilitate si stabilitate aplicata unui numar nedefinit de comercianti, care poate avea sau nu, caracter de izvor de drept.Uzurile prezinta : caracter general, colectiv, impersonal si repetabil, aplicandu`se unui numar nedeterminat de comercianti, pe un anumit teritoriu sau cu privire la o anumita categorie de produse.
Clasificarea uzurilor
Uzuri normative care sunt legate de drept, cutume, caracteristicile lor sunt exprimate in generalitate, impersonalitate si obligativitate.Aceste uzuri constituie izvor de drept si se aplica intocmai ca o norma juridica.
Uzuri conventionale au forta juridica asemanatoare clauzelor contractuale, iar fundamentul lor consta in principiul libertatii de vointa a partilor.
6.Faptele (actele) de comert.
Def Faptul de comert este orice activitate care da nastere la raporturi juridice guvernate de legea comerciala si care se intemeiaza pe ideea de schimb de marfuri si valori, fiind calificata ca o activitate de intermediere in operatiunile de schimb.
Clasificarea actelor de comert
Potrivit sistemului obiectiv « fapt » este calificat « de comert » daca in mod obiectiv, in continutul lui exista una din operatiunile pe care legiuitorul insusi le califica ca fiind de « comert » deoarece se intemeiaza pe ideea de interpunere (intermediere) in schimb.
Potrivit sistemului subiectiv un « fapt » este calificat « de comert » daca este facut de un comerciant.Calitatea subiectului determina natura juridica a faptului iar comerciantul este definit ca fiind acea persoana care si-a inregistrat firma in registrul de comert.
Faptele de comert se pot clasifica in : fapte obiective, subiective si unilaterale sau mixte.
1.Faptele de comert obiective sunt acele operatiuni (acte juridice) prevazute in art.3 C.com. calificate astfel in functie de natura lor economica in unele cazuri, de forma lor.In art.3 C.Com. este prevazut un numar de 20 de operatiuni (acte, fapte) pe care legiuitorul le califica « de comert ».Trasatura comuna a faptelor de comert prevazute in codul com. este intermedierea (interpunerea in schimb), la care se poate adauga caracterul speculativ.
Operatiuni de intermediere in schimb din aceasta categorie fac parte :
a.cumpararea si vanzarea comerciala potrivit art.3 (1),(2) din C.Com. "legea considera ca fapte de comert": cumpararile de producte sau marfuri spre a se revinde fie in natura, fie dupa ce s-au pus in lucru sau fie doar pt a se inchiria.Vanzarea-cumpararea este un contract reglementat de codul civil.Definitia vanzarii este prevazuta in art.1024 din C.civ, potrivit caruia o parte numita vanzator, se obliga sa transmita celeilalte parti numita cumparator, proprietatea unui bun in schimbul unui pret.Asadar regula care se poate formula este urmatoarea : cumpararea este comerciala cand a fost facuta cu intentia de a revinde si vanzarea este comerciala atunci cand a fost precedata de o cumparare comerciala, adica facuta cu intentia de a revinde.
Operatiunile de cumparare si vanzare pot avea ca obiect atat marfurile cat si productele, titlurile de credit si in general orice bunuri mobile afectate consumului si circulatiei.
b.operatiuni de punere in consignatie a marfurilor sau productelor in scop de vanzare.
Contractul de consignatie prezinta un caracter specific care face ca operatiei de vanzare sa i se suprapuna o operatie de depozit si una de comision.
Contractul de consignatie (estimatoriu) este contractul prin care o persoana numita consignant transmite alteia, numita consignatar o cantitate de marfuri in prealabil estimate (pretuite) cu mandatul de a fi vandute pe contul celui dintai si cu obligatiunea, fie de a intoarce pretul stabilit prin conventie, fie de a restitui marfurile in natura, daca nu au fost vandute.
c.operatiunile pe termen asupra titlurilor de credit.Reportul.Operatiunile de bursa.
-reportul reprezinta conform codului comercial un schimb actual si real de tiluri contra bani si un schimb, pe teren, de bani contra titlurilor de aceeasi specie.
d.operatiuni relative la subscrierea, cumpararea si vanzarea de parti sociale si actiuni ale societatilor comerciale.
Achizitionarea si instrainarea actiunilor ale societatilor comerciale prezinta caracterul unui act de comert, prin aceea ca face sa dobandeasca sau sa se piarda calitatea de asociatintr-o societate comerciala, indiferent de scop daca s-a facut ca speculatie comerciala ori numai in vederea unui plasament de capital.
e.operatiunile de banca si de schimb - sunt operatiuni de intermediere care au ca obiect sume de bani, credite, ori tiluri de credite.Operatiunile de schimb se refera la schimbul de monede, bilete de banca nationale sau straine, transmitere de fonduri.
f.cambiile si ordinele de producte sau marfuri.
Cambia si biletul la ordin sunt prin ele insele, fapte de comert, fara a distinge daca partile sunt sau nu comercianti sau daca sunt emise pentru acte civile sau comerciale.
g.operatiuni asupra imobilelor in scop de speculatiune.
Codul comercial italian din 1883 cuprindea printre actele obiective de comert "cumpararile si vanzarile de bunuri imobile", daca aceste operatiuni au fost facute cu scopul de speculatiune comerciala.
Acte de intermediere in operatiunile de schimb purtand asupra muncii organizate (intreprinderile).
In limbajul obisnuit comun, intreprinderea are un dublu inteles : unul subiectiv, referindu-se la activitatea insasi a persoanei care si-a organizat o indeletnicire, altul obiectiv, in sens de organism economic care pune in valoare in mod sistematic factorii necesari pt un produs destinat schimbului, pe riscul intreprinzatorului.
Art.3.din codul comercial prevede diferite categorii (feluri) de intreprinderi :
a.intreprinderile de furnituri de lucruri, marfuri - caracteristica acestora consta in furnizarea de imbracaminte, de alimente, de combustibil.
b.intreprinderile de spectacole publice - activitatea lor este calificata de « comert » deoarece ele organizeaza munca altora si se interpun intre artist pe de o parte si spectator pe de alta parte.
c.intreprinderile de comision - incheie afaceri in nume propriu dar pe seama comitentului.
Faptele de comert conexe (accesorii sunt acele fapte juridice care au caracter civil, numai ca, datorita legaturii stranse cu un fapt calificat de comert dobandesc caracter comercial potrivit regulii accesorium sequitur principale.
Au caracter accesoriu urmatoarele fapte :
a.operatiunile de mijlocire in afaceri comerciale- este un act obiectiv de comert, deoarece presupune incheierea unei intelegeri intre 2 parteneri de afaceri « pusi in fata » de catre un intermediar, mijlocitor care este calificat ca fiind un auxiliar de comert (independent).
b.expeditiunile maritime si toate contractele privitoare la comertul pe mare si la navigatiune.
Din acestea fac parte : construirea de vase pentru navigatiune, incheierea de contracte privind echiparea vaselor, dotarea si aprovizionarea lor.
c.depozitele pt cauza si comert - sunt fapte de comert conexe sau accesorii, ori de cate ori privesc depozitarea unor marfuri care au fost cumparate in scop de revanzare.
d.contul curent si cecul- conform art 6. (2) C.com. « contul curent si cecul nu sunt considerate ca fapte de comert in ce priveste pe necomercianti afara daca ele n-au o cauza comerciala »
2.Faptele (actele) subiective de comert
Faptele (actele) de comert subiective reprezinta acea categorie de fapte juridice pe care legiuitorul le califica « de comert » deoarece sunt facute de un comerciant.Deci, calitatea subiectului determina natura juridica a faptului (actului) savarsit (incheiat).
Faptele subiective de comert sunt prevazute in art.4 C.com intr-o formulare generala, astfel : » se socotesc, afara de acestea ca fapte de comert, celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul ».Din dispozitiile textului de lege rezulta ca : nu sunt fapte de comert acele acte juridice care aparent « sunt de comert » atata vreme cat vizeaza satisfacerea unor interese (uzul sau consumatiunea) ale cumparatorului ori ale familiei sale ; nu sunt fapte de comert activitatile agricole sub diferite forme : culturi, vanzarea produselor cultivate chiar de catre cultivator.
3.Faptele (actele) de comert unilaterale.
Potrivit art.56 C.com. « daca un act este comercial numai pt una din parti, toti comerciantii sunt supusi, in ce priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiunile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si in cazurile in care legea nu dispune altfel ».Din continutul art., partea finala rezulta urmatoarele exceptii :
-nu se aplica necomerciantilor legile comerciale cu privire la dobandirea calitatii de comerciant
-nu se aplica legile (dispozitiile) comerciale atunci cand legiuitorul prevede in mod expres aces lucru.
Cap 2. Subiectele dreptului comercial. Subiectele in dreptul comercial sunt participantii la raporturile comerciale, in principal comerciantii, fie ca sunt persoane fizice, fie ca sunt persoane juridice, respectiv societati comerciale.Potrivit art.7 C.com. « sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita si societatile comerciale ».Conform dispozitiei din cod, comerciantii sunt :
-persoanele fizice care exercita in mod obisnuit , cu tilu de profesie, o activitate de comert
-societatile comerciale, indiferent daca acestea sunt cu capital integral privat, cu capital de stat si privat ori numai cu capital de stat.
Regiile autonome nu pot fi calificate « comercianti » deoarece sunt organizate si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale.Intreprinderile publice pot fi calificate de drept public, sau cu caracter mixt sau de drept privat (ex soc.com :SNCFR), cu unic actionar (statul).
Datorita faptului ca intreprinderile publice realizeaza fapte de comert, ori se constituie in forma societatii pe actiuni, s-a pus problema calitatii de comerciant a acestora, mai cu seama ca unele reglementari juridice specifice comerciantilor sunt aplicabile si intreprinderilor publice.
Conceptia codului comercial roman privind notiunea de comerciant.
Potrivit codului comercial roman, subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii cat si necomerciantii.Intr-adevar dreptul comercial roman are la baza sistemul obiectiv.Reglementarea sa se aplica oricarei persoane care savarseste fapte de comert obiective indiferent daca persoana care le savarseste are sau nu calitatea de comerciant.Daca savarsirea faptelor de comert are un caracter profesional, persoana in cauza devine comerciant.Odata dobandita calitatea de comerciant, toate actele si faptele juridice ale acestei persoane sunt prezumate a fi comerciale.
2.Comerciantul persoana fizica.Notiune.
Conform art.7 C.com « sunt comercianti aceia care fac fapte de comert avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale ».Din cuprinsul acestui articol se deduce ca o persoana fizica sa fie considerata drept comerciant ea trebuie sa savarseasca fapte de comert ca o profesiune obisnuita.
Conceptia obiectiva si subiectiva
In doctrina de specialitate, s-au conturat 2 conceptii fundamentale cu privire la notiunea de comerciant.Astfel, intr-o conceptie obiectiva, calitatea de comerciant poate fi definita pornind de la natura faptelor pe care le savarseste acea persoana.Concret, in masura in care o persoana realizeaza fapte de comert, calificate astfel de lege, ea are calitatea de comerciant.Potrivit conceptiei subiective (specifica dreptului german), o persoana fizica are calitatea de comerciant in masura in care are numele sau firma inregistrate in registrul comertului.Inregistrarea comerciantului creeaza o prezumtie absoluta in favoarea acestuia in sensul dobandirii calitatii de comerciant, indiferent daca savarseste sau nu fapte de comert.
Limitele libertatii de a face comert.
In principiu, oricarei persoane i se recunoaste libertatea de a face comert.Aceasta libertate insa nu poate fi insa absoluta, legea intervenind cu anumite limite pt a proteja anumite interese generale sau particulare.
Categorii de limite :
-limite legale, ce intervin de regula, pt a proteja atat persoana care tinde a face comert cat si interesele generale ale tertilor ce ar putea suporta consecinte pagubitoare din desfasurarea comertului de catre astfel de persoane.(cum ar fi :incapacitati generale - in cazul minorilor sau alienatilor mintali, interdictii, decaderi sau incompatibilitati).
-limite conventionale care se pot referi la : obligatia de garantie contra evictiunii din partea vanzatorului unui fond de comert sau a locatorului, in cazul contractului de locatie de gestiune a unui fond de comert.obligatia de non concurenta stipulata in contractul de munca,_ pe care si o asuma agentul fata de comitentul sau etc.
3.Conditii impuse comerciantului persoana fizica.
In doctrina de specialitate coditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica in calitate de comerciant au fost grupate in 2 categorii :
a.conditii referitoare la persoana care la randul lor sunt de 2 feluri :
-conditii necesare protejarii persoanei care este interesata in realizarea faptelor de comert (conditii referitoare la capacitatea juridica a persoanei respective)
-conditii necesare protejarii intereselor generale, respectiv protejarii intereselor oricarui tert caruia i-ar putea fi opozabil actul indeplinit de persoana respectiva (conditii care se refera la clauze de incapacitate sau incompatibilitate a comerciantului persoana fizica).
b.conditii referitoare la activitate, care presupune cu necesitate indeplinirea faptelor (actelor) de comert cu tilu de profesie.
Conditii pentru ca o persoana sa devina comerciant.
-persoana fizica sa aiba capacitatea juridica ceruta de lege
-persoana fizica sa exercite in mod obisnuit cu titlu de profesie fapte de comert
-comertul astfel desfasurat sa se fi realizat in nume propriu
-activitatea comerciantului sa aiba drept scop obtinerea de profit excluzandu-se, de principiu activitatea nelucrativa.
Practic, activitatea comerciantului trebuie sa se finalizeze intr-un castig din care acesta sa-si poata asigura existenta.
-comerciantul persoana fizica sa actioneze asumandu-si integral riscul comertului sau
-comerciantul persoana fizica sa fi fost autorizat in conditiile legii.
Capacitatea comerciantului persoana fizica.
O persoana fizica dobandeste capacitatea de comerciant de la implinirea varstei de 18 ani.Minorul cu capacitate restransa, cu varsta intre 14-18 ani nu poate fi comerciant, chiar daca pt unele acte juridice (de ex. Contractul de munca), minorul are capacitate deplina deplina de exercitiu incepand cu varsta de 16 ani nefiind nevoie de incuviintarea prealabila a reprezentantului legal.In dreptul comercial un minor care a implinit varsta de 16 ani nu poate fi reprezentant legal, s`a recurs la aceasta ratiune pentru a apara patrimoniul minorului de gravitatea actelor de comert, inclusiv de faliment.
Persoanele fizice pot presta activitatea economica in mod independent numai de la varsta de 18 ani, la aceasta varsta dobandind capacitate comerciala.
Incompatibilitati, decaderi si interdictii
a.IncompatibilitatiDatorita caracterului sau activitatea de comert este incompatibila cu anumite functii si profesii.Astfel nu pot fi comercianti, datorita functiei pe care o detin :parlamentarii, functionarii publici in conditiile impuse de stat, magistratii (judecatori, militari).Ceea ce duce la incompatibilitate cu calitatea de comerciant fiind tocmai functia indeplinita si nu neaparat natura activitatii prestate.Totodata nu pot fi comercianti, datorita profesiei acele persoane care exercita profesiuni liberale :avocati, notari, medici.
b.Decaderi.Acestea au in vedere faptul ca o persoana poate deveni comerciant in masura in care in cadrul profesiunii respective (de comerciant) reputatia sa nu este atinsa de savarsirea unor fapte cel-ar putea face nedemn pentru o astfel de calitate.
c.Interdictii Acestea pot fi : legale sau conventionale.
Interdictiile legale se refera la anumite activitati care nu pot face obiectul comertului particular (privat) si care sunt monopol de stat (extractia carbunelui spre ex.) sau activitati care sunt considerate infractiuni.
Interdictiile conventionale sunt stabilite sub forma clauzelor inserate in contract si produc efecte, intre partile contractante.
Interdictiile mai pot fi generale sau speciale.Cele generale sunt cele care privesc orice comerciant, in timp ce interdictiile speciale functioneaza conform legii, dar numai cu privire la anumite categorii de comercianti.
4.Activitatea desfasurata de comerciant persoana fizica.
Persoanele fizice pot presta activitatea economica in mod independent numai de la varsta de 18 ani, la aceasta varsta dobandind capacitate comerciala.De asemenea, o alta conditie pe care trebuie s-o indeplineasca persoana fizica pentru a fi comerciant se refera la activitatea pe care o desfasoara.Persoana fizica trebuie sa exercite in mod obisnuit, cu titlu de profesie fapte de comert.Asadar, potrivit criteriului obiectiv de definire a comerciantului persoana fizica dobandeste aceasta calitate daca savarseste fapte de comert cu caracter constitutiv sau esential de comert si in mod exceptional fapte conexe (auxiliare) de comert.De exemplu, daca o persoana imputerniceste o alta persoana fie sa faca comert in numele comerciantului, fie sa semneze un bilet ori sa constituie garantii personale sau reale, persoana imputernicita nu poate fi calificata comerciant.
5.Desfasurarea comertului in nume propriu.
O conditie pe care trebuie s-o indeplineasca persoana fizica pentru a face comert este aceea ca trebuie sa faca comert in numele propriu si nu in numele altei persoane, in caz contrar ea nu va dobandi calitatea de comerciant.Astfel nu sunt comercianti auxiliari de comert (prepusul, procuristul, vanzatorul), deoarece actele de comert pe care le incheie nu sunt in nume propriu, ci un numele si pe seama comerciantului la care sunt angajati sau pt care lucreaza.
6.Statutul juridic al comerciantului persoana fizica.
Comerciantul beneficiaza de anumite drepturi si are obligatii care, impreuna formeaza continutul statutului juridic al comerciantului.Cele mai importante obligatii ale comerciantului sunt :
-inregistrarea in registrul comertului
-intocmirea registrelor comerciale.
7.Inregistrarea in registrul comertului
Potrivit art.1 (1) L26/1990, republicata, coroborat cu art.1 (2) din O.G 76/2001, republicata, comerciantii au obligatia ca inainte de inceperea comertului, sa ceara inregistrarea in registrul comertului, iar in cursul executarii si la incetarea comertului, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele a caror inregistrare este prevazuta de lege.
Registrul comertului este un document public, asigurand publicitatea activitatii comerciantilor cu scopul protejarii intereselor comerciantilor dar mai cu seama, a tertelor persoane.
Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat.Controlul legalitatii operatiilor efectuate de catre Registrul Comertului se face de un judecator, delegat anual de catre presedintele tribunalului judetean sau al municipiului Bucuresti, evident dintre judecatorii tribunalului respectiv.
Registrul comertului este alcatuit din:
-registrul pt inregistrarea comerciantilor persoane fizice
-registrul pt inregistrarea comerciantilor persoane juridice
-cartoteca fiselor fiecarui comeciant
-repertoriul alfabetic al comerciantilor inregistrati, precum si dosarele cu actele depuse.
Modul de tinere si completare a registrului comertului si a cartotecii se stabilesc unitar pt toate oficiile.
Inregistrarea comerciantului persoana fizica in registrul comertului se face pe baza unei cereri de inregistrare care trebuie sa cuprinda date referitoare la :
-identificarea comerciantului prin nume, prenume, domiciliu, cetatenie, data si locul nasterii, starea civila, averea
-firma comerciala, sediul acesteia, al sucursalelor sau filialelor
-activitatea de comert, cu precizarea domeniului si a activitatii principale
-numarul, data si organul emitent al autorizatiei pt exercitarea comertului.
In mod obligatoriu, cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare ale datelor pe care le cuprinde.
-comerciantul persoana fizica va semna in registrul comertului in prezenta judecatorului delegat pt a dovedi specimenul de semnatura, in absenta comerciantului, semnatura acestuia poate fi inlocuita prin prezentarea unui specimen legalizat de notarul public.
Raspunderea comerciantului pt nerespectarea dispozitiilor cuprinse in L privind registrul comertului.
Sanctiunile prevazute de L 26/1990 republicata sunt de 2 feluri: sanctiuni civile; sanctiuni penale.Sanctiunile civile constau in plata de amenzi civile aplicate de instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala s-a savarsit fapta.Fapta pt care sanctiunea consta in amenda civila, poate consta in neindeplinirea obligatiei referitoare la inmatricularea sau inregistrarea unei mentiuni ori depunerea unor acte sau semnaturi.
Radierea inregistrarilor.Potrivit art.25 L26/1990 republicata "oricine se considera prejudiciat prin inmatricularea sau printr-o mentiune in Registrul Comertului are dreptul sa ceara radierea ei".Persoana prejudiciata poate fi comerciantul insusi sau orice alta persoana.Cererea de radiere se solutioneaza de catre judecatorul delegat, pronuntand o incheiere cu citarea partilor.
8.Intocmirea Registrelor Comerciale.
O obligatie a comerciantului este evidentierea in registrele contabile a activitatii pe care o desfasoara.Spre deosebire de registrul comertului, care este un document public, orice persoana avand acces la informatiile inscrise in cuprinsul lui, registrele comerciantului, sunt registre private in care sunt mentionate toate operatiile privitoare la patrimoniul comerciantului.
Sistemul registrului comercial se caracterizeaza prin organizarea a 2 grupe de registre, unele obligatorii, altele facultative.Instituirea unui regim juridic al registrelor comerciale, prezinta o garantie de ordin social al "bonitatii" comerciantului.Ele asigura un control din partea tertilor sau a partenerilor comerciali.Acestia vor avea posibilitatea efectuarii de probatorii, registrele neputand insa face proba in justitie, chiar daca sunt regulat tinute, decat impotriva comerciantului.In ce priveste profesia de comerciant persoana fizica, prin derogare de la obligatia tinerii de registre de catre toti comerciantii codul comercial scuteste o anumita categorie de persoane care exercita acte de comert si anume "micii comercianti".Potrivit codului comercial, registrele obligatorii pt comerciant sunt:
-registrul jurnal - cuprinde operatiile economico-juridice efectuate de comerciant zilnic, in ordine cronologica, operatii referitoare la patrimoniul sau.
-registrul inventar - contine inventarul patrimoniului comerciantului.Daca la activitatea comerciala participa mai multe persoane acestea vor trebui sa semneze toti inventarul.
-registrul copier - (la care nu se mai refera actualmente L 82/1991) cuprindea in ordine cronologica, toate scrisorile, telegramele, trimise diferitelor persoane cu care intra in legatura de afaceri.In raport de necesitati, persoana fizica sau juridica va putea tine si alte registre care nu sunt obligatorii.
-registrul de casa
Bilantul comercial spre deosebire de bilantul societatilor comerciale, se intocmeste anual, odata cu inventarul si se semneaza de toate persoanele care participa la activitatea comerciala.
Fondul de comert. 1.Notiune.
In dreptul roman, in mod incidental legiuitorul foloseste termenul de « fond de comrt », in art.861 din C.com., text aplicabil procedurii falimentului (in prezent abrogat).O referire la fondul de comert gasim si in L 26/1990 privind registrul comertului, dar in prezent expresia « fond de comert » este utilizata de legiuitor in L11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, asa cum a fost modificata si completata prin L 298/2001.
Fondul de comert poate fi definit ca un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale pe care un comerciant le foloseste in scopul desfasurarii unei acticvitati comerciale si de obtinere a unui profit.Fondul de comert se creeaza asadar prin afectarea unor bunuri ale societatii comertului pe care acesta il face.
2.Delimitarea notiunii de fondul de comert.(patrimoniul)
Notiunea de fond de comert trebuie delimitata de alte notiuni.Notiunea de fond de comert este distincta fata de notiunea de patrimoniu.Spre deosebire de fondul de comert, care este un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale afectate de comerciant desfasurarii unei activitati comerciale, patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor comerciantului, care au o valoare economica ; aceasta inseamna ca fondul de comert nu cuprinde creantele si datoriile comerciantului, cu toate ca ele fac parte din patrimoniul acestuia.
-in doctrina fondul de comert mai este desemnat si cu denumirea de patrimoniu comercial, aceasta are o acceptiune economica, ea se refera la bunurile destinate desfasurarii activitatii comerciale.Aceasta notiune nu poate avea nici o semnificatie juridica, deoarece in sistemul nostru de drept o persoana nu poate avea 2 patrimonii, unul civil si altul comercial, ci un singur patrimoniu.
Delimitarea notiunii fond de comert de notiunea de intreprindere
-fondul de comert este considerat in forma sa statica, pe cand intreprinderea este fondul de comert in stare dinamica de functionare.
-intreprinderea este o organizare sistematica de catre comerciant a factorilor de productie, intre care se afla si bunurile afectate desfasurarii activitatii comerciale.Dar, organizarea priveste nu numai aceste bunuri, ci si capitalul si munca.Deci intreprinderea contine elemente care nu fac parte din fondul de comert.
3.Natura juridica a fondului de comert.
Referitor la natura juridica a fondului de comert, in doctrina au fost emise mai multe teorii :
Teoria personificarii fondului de comert -potrivit acestei teorii, fondul de comert este un subiect de drept autonom.El are firma, sediu si patrimoniu si deci drepturi si obligatii proprii.Patronul nu este decat principalul reprezentant al fondului de comert
Teoria universalitatii de drept -in aceasta teorie se considera ca fondul de comert constituie o universalitate juridica, ceea ce echivaleaza cu existenta unui patrimoniu autonom, cu drepturi si obligatii diferite fata de drepturile si obligatiile civile.Aceasta teorie a fost respinsa pe motiv ca efectele sale juridice sunt aceleasi ca si cele ale teoriei personificarii fondului de comert, contravine principiului unitatii patrimoniului consacrat de dreptul civil in art.1718.
Teoria universalitatii de fapt -potrivit acestei teorii, fondul de comert este o universalitate creeata prin vointa titularului sau.Deci, fondul de comert reprezinta un complex de bunuri eterogene care prin vointa titularului, formeaza obiectul unui drept distinct de elementele care il compun.
Teoria patrimoniului de afectatiune -intr-o teorie mai moderna, fondul de comert a fost calificat ca un patrimoniu de afectatiune, adica un patrimoniu afectat realizarii unui scop si anume exercitiul comertului ; aceasta teorie este in realitate teoria universalitatii, de aceea nu poate fi considerata originiala.
Teoria proprietatii incorporale-in prezent, majoritatea autorilor considera ca fondul de comert constituie un drept de proprietate incorporala, ca si drepturile de creatie intelectuala.
Din teoriile de mai sus reiese ca fondul de comert are urmatoarele caracteristici :
-este un bun unitar, poate face obiectul unei vanzari sau locatiuni si poate constitui obiectul unui gaj.
-este un bun mobil, este supus regimurilor juridice al bunurilor mobile.
-este un bun imobil incorporal (clientela, vadul comercial, marcile)
-este un bun in sine, autonom de elementele care il compun, putand face (teoretic) obiect al unor acte juridice (vanzare, locatiune, aport) in mod distinct de aceste elemente.
-este o universalitate de fapt, creeata prin vointa titularului sau, deci are o identitate de sine statatoare si nu se reduce la elementele sale componente.
Pt k este considerat un bun mobil incorporal, fondul de comert este supus reglementarilor juridice specifice bunurilor mobile si nu regimului imobilelor.
4.Elementele corporale ale fondului de comert.Fondul de comert cuprinde acele bunuri pe care le reclama desfasurarea activitatii comerciale avute in vedere de catre comerciant.Deci, fondul de comert nu are o compozitie unitara, ci una variata in functie de specificul activitatii comerciantului.
Elementele fondului de comert sunt : bunurile materiale si drepturile incorporale.
Din categoria elementelor corporale sau materiale fac parte bunurile imobile si bunurile mobile corporale.
Bunurile imobile, acestea pot fi imobile prin natura lor (de ex :cladirea in care se desfasoara comertul) sau imobile prin destinatie (instalatii, utilaje, masini).
Bunurile mobile corporale, fondul de comert cuprinde si bunurile mobile corporale cum sunt : materiile prime, materialele, destinate a fi prelucrate precum si produsele (marfurile) rezultate din activitatea comerciala.Pe de o parte, in aceasta categorie sunt incluse materiale, utilajele, echipamentele, imobilele, deci bunurile corporale care servesc comerciantului la exploatarea fondului, si numai in masura in care pot atrage clientela.Materialele, echipamentele nu sunt intotdeauna in proprietatea titularului fondului de conert.In practica, adesea, sunt inchiriate sau utilizate pe baza contractului de « credit-bail ».
Pe de alta parte sunt considerate elemente corporale ale fondului de comert marfurile care se afla in stoc in magazinul titularului fondului. Si cu privire la acestea, exista situatii cand titularul le are doar in pastrare, fie ca le detine in calitate de custodie pana in momentul in care cumparatorul va avea posibilitatea sa le preia si sa le depoziteze in alt loc, fie ca marfurile se mai afla inca la titularul fondului, pt ca vanzarea lor este afectata de un termen sau de o conditie de care depinde executarea sau desfiintarea contractului.Marfurile se disting de materiale, utilaje nu numai prin natura lor ci si prin destinatie.
5. Elemente incorporale ale fondului de comert.
In categoria elementelor incorporale ale fondului de comert sunt cuprinse drepturile care privesc : firma, emblema, clientela si vadul comercial, brevetele de inventii, marcile de fabrica si de serviciu, dreptul de autor.
a.Firma este un element de identificare a comerciantului in campul activitatii comerciale.
Este numele sau denumirea folosita de comerciant in realizarea activitatii sale.Constituie o valoare patrimoniala si face parte din fondul de comert impreuna cu celelalte bunuri corporale si incorporale.Firma poate fi individuala (pt comerciantii pers.fizice) sau sociala (pt soc.com.).
Firma comerciantului poate fi originara (constitutiva) sau derivata (dobandita de la adevaratul titular).In cazul unei firme derivate, dobanditorul firmei sa inscrie in firma mentiunea « succesor ».
Reglementari juridice aplicabile firmei
Firma ca atribut de identificare a unui comerciant (persoana fizica sau soc.com.) este reglementata in legislatia romana de L26/1990 privind registrul comertului, republicata art.30-42.Un comerciant persoana fizica sau soc.com. isi stabileste firma prin actele constitutive intocmai ca si sediul, acestea fiind elemente de identificare ale subiectelor raporturilor de drept comercial.Firma are 2 functii principale : functia de identificare a comerciantului pt care firma este unica, un comerciant nu poate avea decat o singura firma ; functia economica, deoarece avand in vedere faptul ca firma figureaza pe toate inscrisurile comerciantului, este menita sa atraga clientela.
Reguli privitoare la determinarea continutului firmei
Continutul firmei poate fi determinat fie pe baza principiului veritatii, potrivit caruia firma coincide cu numele patronimic al comerciantului (dc este pers.fizica.si uneori soc.com.), fie pe baza principiului libertatii potrivit caruia comerciantul poate sa aleaga o denumire la libera alegere, ori un nume altul decat numele sau.
Potrivit art.31 L 26/1990 « Firma unui comerciant persoana fizica se compune din numele comerciantului scris in intregime sau din numele si initiala prenumelui acestuia ».In cazul firmelor sociale, legiuitorul prevede urmatoarele reguli privind stabilirea continutului lor :
-firma unei societati in nume colectiv, tb sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati, cu mentiunea « Societate in nume colectiv » scrisa in intregime.
-firma unei societati in comandita simpla trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati, cu mentiunea « societate in comandita » scrisa in intregime.
In cazul in care o societate straina isi deschide in Romania o sucursala, firma acesteia va trebui sa cuprinda si mentiunea sediului principal din strainatate.
Conditiile de validitate a firmei.
O firma individuala sau colectiva poate fi inregistrata in registrul comertului daca indeplineste conditiile de validitate de fond si de forma prevazute de L26/1990 republicata.
Conditiile de fond privind firma sunt : disponibilitatea firmei, noutatea firmei, liceitatea firmei.
a.disponibilitatea firmei -o firma este disponibila daca numele sau denumirea aleasa nu apartine deja altui comerciant, care a inregistrat-o anterior in Registrul Comertului.
b.noutatea firmei - potrivit art.38 L 26/1990 republicata « orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente ».Noutatea firmei nu trebuie sa fie absoluta ci numai relativa.O firma trebuie sa se deosebeasca de alta pentru a nu se produce confuzie intre ele si pentru a se inlatura o eventuala concurenta.
c.liceitatea firmei firma aleasa de comerciant trebuie sa aiba caracter licit.
Conditiile de validitate de forma privind firma se regasesc in art.30 (3) L26/1990, republicata conform caruia « firmele si emblemele vor fi scrise in primul rand in limba romana » ceea ce inseamna ca in mod exceptional pot fi scrise si intr-o limba straina.
Natura juridica a dreptului comerciantului asupra firmei comerciantul are un veritabil drept de proprietate asupra firmei, chiar daca in art.30 (4) L 26/1990 legiuitorul foloseste expresia « drept de folosinta exclusiva » referindu-se la unul din atributele dreptului de proprietate (folosinta) pt a acoperi atat situatia cand fondul de comert este folosita chiar de proprietarul lui cat si situatia cand fondul de comert este exploatat de o alta persoana pe baza unui contract incheiat cu proprietarul.
Transmiterea firmei
Potrivit art.42 L26/1990 republicata « firma nu poate fi instrainata separat de fondul de comert la care este intrebuintata ».Daca firma este instrainata, evident impreuna cu fondul de comert, dobanditorul va putea sa utilizeze firma anterioara care contine numele unui comerciant persoana fizica sau al unui asociat, numai cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor sai in drepturi.
b.Emblema
Este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen sau o intreprindere de alta de acelasi gen.Termenul legal se regaseste in art.30 (2) L 26/1990 republicata.Semnul poate fi o figura grafica avand orice obiect, un utilaj o figura geometrica, un animal.El nu poate consta in reproducerea obiectul unei activitati comune.
-denumirea poate fi fantezista sau nume propriu.
Principiul libertatii emblemei In alegerea emblemei predomina principiul libertatii.Daca un comerciant are mai multe intreprinderi comerciale va putea sa foloseasca mai multe embleme potrivit fanteziei sale.Emblema tb sa indeplineasca aceleasi conditii de validitate de fond si de forma prevazute de legiuitor si in cazul firmei.
Firma si emblema fac parte din fondul de comert si li se recunosc urmatoarele caractere juridice :
-pot fi instrainate, ca orice element al fondului de comert, firma numai impreuna cu fondul de comert, iar emblema si separat de fondul de comert caruia i-a apartinut.
-comerciantul are un veritabil drept de prorpietate asupra firmei si emblemei care se traduce prin folosinta lor exclusiva de catre proprietar, cu exceptia cazului cand folosinta este incredintata altei persoane.
c.ClientelaAre un rol important pt activitatea unui comerciant ; ea determina un numar, calitate si frecventa, situatia economica a comerciantului, succesul si insuccesul acestuia.
Clientela reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice cu care comerciantul se afla in raporturi juridice
Factorii care influenteaza clientela se pot grupa in 2 categorii :
-factori care sunt, in acelasi timp, elemente componente ale fondului de comert (firma, emblema, vadul comercial, drepturile de proprietate industriala)
-factori interni care nu fac parte din fondul de comert, dar care fie de natura obiectiva, fie subiectiva contribuie la atragerea clientelei si implicit, la sporirea valorii fondului transmis.
Trasaturile clientelei
Un fond de comert nu poate exista decat daca are o clientela.Clientela trebuie sa intruneasca 2 conditii :
-sa existe in realitate - o clientela virtuala sau potentiala, deci ipotetica, nu va fi avuta in vedere.
-sa fie personala celui care o exploateaza - cu privire la aceasta conditie exista practic, probleme mai cu seama cand 2 intreprinderi, in stare de dependenta comerciala sau juridica sunt susceptibile de a se prevala de dreptul asupra lor.
d.Vadul comercial (Achallenge)
Clientela se afla intr-o stransa legatura cu vadul comercial, care este o aptitudine a fondului de comert de a atrage publicul.Aceasta potentialitate a fondului de comert este rezultatul unor factori multipli care se particularizeaza in activitatea fiecarui comerciant.Acesti factori sunt : locul unde se afla amplasat localul, calitatea marfurilor oferite clientilor, preturile practicate de comerciant.
Vadul comercial reprezinta capacitatea, posibilitatea firmei sau a fondului de comert in totalitatea lui de a atrage clientela.
Factorii care influenteaza vadul comercial :
-factori obiectivi fie locul de amplasare a magazinului unde comerciantul isi desfasoara activitatea, fie locul unde se afla uzina
-factorii subiectivi calitatea personalului (vanzatorilor), modul de a se comporta fata de clienti, publicitatea pe care comerciantul si-o face.
e.Dreptul de bail In dreptul francez, dreptul de folosinta asupra spatiului comercial in care se exploateaza fondul de comert este supus unei legislatii speciale, acest drept de folosinta este element incorporal al fondului de comert, care se bucura de o protectie deosebita.
In dreptul roman nu exista asemenea reglementari, toate imobilele indiferent de destinatie sunt supuse aceluiasi regim juridic.In fapt, practica judecatoreasca recunoaste ca dreptul de folosinta pe care il are comerciantul asupra imobilului in care isi desfasoara activitatea face parte din fondul de comert, dar care este supus reglementarilor de drept comun.
Drepturile de proprietate industriala si intelectuala (de autor).Fondul de comert poate cuprinde si anumite drepturi de proprietate industriala.
In doctrina, obiectele dreptului de proprietate industriala se impart in 2 categorii :creatii noi, semne noi.Din categoria creatiilor noi fac parte : inventiile, know-how-ul, desenele si modelele de utilitate.Din categoria semnelor : marcile de fabrica, de comert si de serviciu, denumirile de origine si indicatiile de provenienta.Drepturile de proprietate industriala sunt recunoscute si ocrotite in conditiile stabilite de lege.
Fondul de comert poate sa contina ca elemente incorporale : marci de fabrica, de comert sau alte servicii, brevete de inventie, desenele si modelele produselor.
a.Marci de fabrica si de comert.Marcile de fabrica indeplinesc o functie asemanatoare numelui comercial si emblemei, cu deosebirea k au un domeniu de aplicatie diferit.
Marcile de fabrica, de comert, si de serviciu sunt semne distinctive folosite de agentii economici pt a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor agenti economici.
Conditiile de validitate pe care tb sa le indeplineasca o marca sunt :
-conditii de fond -prin marca sa se deosebeasca produsele unui comeciant de ale altora, deci sa se deosebeasca de marcile legitim dobandite de altii.
-conditii de forma -marca tb sa fie inregistrata la OSIM -Oficiul de Stat pt Inventii si Marci.
Pot fi adoptate ca marci : numele, denumirile, culoarea.
Transmiterea marcii :Dreptul asupra marcii este de natura patrimoniala ; in acelasi timp este un element al fondului de comert si ca atare poate face obiectul transmisiunii prin acte juridice ca : vanzare-cumparare, donatie, testament.Transmiterea poate fi cu efect total sau partial.
b.Brevetele de inventie Reprezinta alaturi de firma, emblema, marcile de fabrica si de comert, drepturi, bunuri incorporale componente ale fondului de comert.
Conditii de fond-noutatea ca o conditie de fond, tb sa fie absoluta, trebuie sa fie originala in sensul ca prezinta ceva nou.
Conditii de forma :-brevetul de inventie tb inregistrat la autoritatea de stat competenta OSIM, unde se va dpune un exemplar al brevetului si chiar al obiectului brevetat, indicandu-se titlul inventiei si numarul de ani pt care se cere brevetul.
-acesta confera posesorului sau succesorilor legali mai multe drepturi : de a exploata in folosul obiectul brevetat sau de a-l da in exploatare unei persoane autorizate de el, careia i`a transmis brevetul.
c.Drepturile de autor
Titularul fondului de comert, in calitate de autor sau de dobanditor al drepturilor patrimoniale de autor, are dreptul de reproducere si difuzare, de reprezentare sau folosire in alt mod a operei si in consecinta, dreptul la foloasele patrimoniale corespunzatoare.
Valorificarea drepturilor patrimoniale de autor are loc in conditiile prevazute de lege.
Regimul juridic al societatilor comerciale a fost
reglementat de Titlul VIII al Cartii
Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun,cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva.Orice societate trebuie sa aiba ca obiesct un ce licit si sa fie contractata spre folosul comun ar partilor.Fiecare membru al societatii trebuie sa puna ceva in comun sau bani,sau alte lucruri,sau industria sa.
Societatea este un contract in temeiul caruia doua sau mai multe persoane,asociati se inteleg sa puna in comun anumite bunuri pentru a desfasura impreuna o anumita activitate,in vederea realizarii si impartirii beneficiilor ce vor rezulta.
Contractul de societate are elemente esentiale care il deosebesc de alte contracte:
-fiecare asociat se obliga sa puna in comun o valoare patrimoniala
-asociatii se obliga sa desfasoare impreuna o activitate care constituie obiectul societatii
-toti asociatii participa la realizarea si impartirea beneficiilor.
Definitia societatilor comerciale:o societate comerciala se constituie in temeiul unui contract de societate,care este actul ei constitutiv.Prin contractul pe care il incheie asociatii realizeaza o tripla intelegere:sa puna in comun anumite bunuri,sa realizeze impreuna o activitate economica si sa imparta intre ei beneficiile rezultate. poate fi definita ca o grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate si beneficiind de personalitate juridica,in care asociatii se inteleg sa puna in comun anumite bunuri pt exercitarea unor fapte de comert in scopul realizarii si impartirii beneficiilor realizate.
Activitatea economica pe care o desfasoara asociatii consta in savarsirea unor operatiuni considerate de lege ca fapte de comert.Prin indeplinirea conditiilor si formalitatilor prevazute de lege,societatea comerciala dobandeste personalitate juridica care ii confera calitatea de subiect de drept de sine statator.Astfel,soc com este un contract si in acelasi timp o persoana juridica.
Constituirea societatilor comerciale
Infiintarea oricaruei soc com. are ca punct de placare initiativa unor persoane,viitori asociati,numiti fondatori.Ei trebuie sa infaptuiasca o analiza sigura si temeinica privind utilitatea sociala,obiectul de activitate,marimea societatii si capitalul social necesar,conditiile favorabile si nefavorabile functionarii organismului economic,facilitatile sau restrictiile rezultate din actele normative,spatiul necesar sediului,dotarile materiale care se impun si posibilitatile de obtinere a lor,onorabilitatea persoanelor ce agreeaza participarea la societate.
Pt constituirea unei societati comerciale se parcurg trei etape:
-etapa consensuala in care viitorii asociati sau fondatori intocmesc contractul de societate si statutul conform vointei lor comune,cu respectarea conditiilor cerute de lege si le autentifica la notariat
-atapa judiciara in care instanta de judecata efectueaza controlul documentelor de constituire a societatii si autorizeaza functionarea acesteia sau dupa caz inregistreaza contractul
-etapa de publicitate consta in publicarea contractului de societate dupa caz a hotararii judecatoresti in Monitorul Oficial.Inscrierea societatii in registrul comertului si la organul financiar.
Astfel poate functiona ca un subiect distinct de drept si dobandeste personalitate juridica.
Elemente specifice ale contractului de societate
Contractul de societate este fundamentul pe baza caruia se constituie soc.com.Prin incheierea contractului de societate asociatii realizeaza o tripla intelegere:
-in primul rand asociatii convin sa puna ceva in comun,adica fiecare asociat sa aduca anumite bunuri in societate.Aceasta contributie a asociatilor poarta denumirea de aport sau miza
-asociatii pun laolalta anumite bunuri cu intentia de a colabora in desfasurarea activitatii comerciale
-activitatea comerciala se realizeaza in vederea obtinerii si impartirii beneficiilor rezultate
rin aceste elemente contractul de societate se deosebeste de alte contracte cum sunt contractul de vanzare-cumparare,locatiune,imprumut.
Actul constitutiv are un caracter generic si desemneaza atat contractul de societate cat si inscrisul unic .Actul constitutiv este un act plurilateral fiind incheiat intre mia multe pers. fiecare actionand in nume si interes propiru .este oneros asociati urmarind obtinerea unui profit personal,este comutativ -fiecaruia din asociati revenindu - le drepturi si obligatii certe ,este solemn se materializaeza intr un inscris autentic.Conditiile de validitate ale pt a fii valabil incheiat :capacitatea de a contracta,consimtamntul valbil al partilor ce se obliga un obiect determinat, o cauza licita .
Pt constituirea societatii fiecare asociat trebuie sa contribuie la formarea patrimoniului societatii.De aceea in contractul de societate trebuie sa se arate aportul fiecarui asociat.Aportul -obligatia pe care si o asuma fiecar asociat de a duce in soc.un anumit bun o valoare patrimoniala, el poate avea ca obiect orice bun cu valoare econimica al asociatului:aport in numerar, in natura ,in industrie. Pt constituirea societaii fiecare asociat este tinut sa contribuie la formarea patrimoniului soc..Efectuarea aportului poarta denumirea de varsare a capitalului-varsamant.
Continutul Actului Constitutiv al unei SocietatiLegea 31/1990 cu privire la societatile comerciale prevede ceea ce trebuie sa cuprinda in mod necesar actul constitutiv al unei societati comerciale pentru a putea fi autorizata.(SRL):
-numele,
prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor (in
cazul in care acestia sunt persoane fizice); denumirea, sediul si
nationalitatea asociatilor (in cazul in care acestia sunt persoane juridice)
forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii; obiectul de
activitate cu precizarea domeniului si a activitatii principale; capitalul
social subscris si varsat cu precizarea aportului fiecarui asociat in numerar
sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii; data la care se
va varsa integral capitalul social subscris; numarul si valoarea nominala a
partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat
pentru aportul sau; administratorii societatii, puterile ce li s-au conferit si
modul in care urmeaza sa le exercite; partea ce revine fiecarui asociat la
beneficii si pierderi; sediile secundare (sucursale, agentii, reprezentante sau
alte unitati fara personalitate juridica) durata societatii modul de dizolvare
si lichidare a acesteia
Actul constitutiv al unei societati pe actiuni
va cuprinde toate datele cerute pentru un SRL cu urmatoarele precizari:
- capitalul social varsat de fiecare actionar nu va putea fi mai mic de 30% din
cel subscris.Restul de capital social va trebui varsat in termen de 12 luni de
la inmatriculare.
- in plus fata de SRL, actul constitutiv al unei societati pe actiuni va trebui
sa cuprinda: specificarea daca actiunile sunt nominative sau la purtator; daca
sunt mai multe categorii de actiuni se vor arata numarul, valoarea nominala si
drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni; garantia pe care administratorii
sunt obligati sa o depuna; numele, prenumele, locul si data nasterii,domiciliul
si cetatenia cenzorilor (daca sunt persoane fizice);denumirea ,sediul si
nationalitea cenzorilor (daca sunt persoane juridice).
Capitalul
social al unei soc. Com se
intelege expresia valorica a totalitatii aporturilor asociatiilor care
participa la constituirea soc. Este numit si capital nominal.are o dubla
semnificatie : contabila si juridica..
Capitalul social cu semn.contabila nu are o existenta reala,in bilantul soc.are evidentiat la pasiv el reprez.aporturile asociatiilor care la dizolvare soc.trebuie restituite.
Capitalul social cu semn juridica El constituie gajulgenral al creditorilor soc. Avem capital subscirs-valoare aporturilorpt. Care asociatii s au obligt sa contribuie la const soc. Si capital varsat:valoare totala a aporturilor efectuatesi care au intrat in patrimoniul soc.Capitalul soc este divizat dupa forma juridica a soc:parti de interes-SCS,SC, parti sociale - SRL, pe actiuni SA.
Patrimoniul soc- notiunea de patrimoniu al soc este distincta de cea de capital social.Patrimoniul soc este o universalitate juridica in care sunt cuprinse drept. si oblig.,precum si bunirile soc.Patimoniul cuprinde elemnte concrete ,are o compozitie si o valoare care variaza in functie de rezultatele activitatii.
Desfas. Activiatea com. in comun asociatii participa atat la beneficii cat si pierderi .Notiunea de beneficii reprezinta castigul evaluabil in bani. Conditii de repartizare a beneficiilor:sa fie reale,utile. . In privinta impartirii beneficiilor intre asociati legea prevede libertatea asociatilor de a decide
In contractul de societate trebuie sa se prevada partea fiecarui asociat a beneficii si pierderi sau modul de distribuire a beneficiilor.Codul civil prevede ca este nul contractul de societate prin care un asociat isi stipuleaza totalitatea castigurilor.Tot nul este considerat si contractul prin care s-a convenit ca unul sau mai multi asociati sa fie scutiti sa participe la pierderi.
Formele soc.com. si clasificarea lor
Societatea comerciala imbraca una din urmatoarele forme jurudice:
-societatea in nume colectiv(obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara tuturor asociatilor)
-societatea in comandita simpla(obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati)
-societatea pe actiuni(capitalul social este impartit in actiuni,iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social)
-societatea in comandita pe actiuni(capitalul social este impartit in actiuni,iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati)
-societatea cu raspundere limitata(obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social
Clasificarea societatilor comerciale
a)Societati de persoane si societati de capitaluri
Societatile de persoane se constituie dintr-un nr mic de persoane,pe baza cunoasterii si increderii reciproce,a calitatii personale ale asociatilor(societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla).Societatile de capitaluri se constituie dintr-un numar nare de asociati,fara sa prezinte interes calitatile personale ale asociatilor(soc.pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni)
b)Societati in care asociatii au o raspundere nelimitata si societati in care asociatii au o raspundere limitata.
In societatea in nume colectiv asociatii raspund nelimitat si solidar pt obligatiile soc.In soc.pe actiuni si soc.cu raspundere limitata asociatii raspund pana la concurenta aportului lor.Asociatii comanditati raspund nelimitat si solidari,iar asiciatii comanditari numai in limita aportului lor.
c)Societati cu parti de interes si soc.pe actiuni
Dupa structura capitalului social si modul de impartire a acestuia soc.com. se clasifica in doua categorii:soc.in care capitalul social se divide in parti de interes si soc.in care capitalul social se imparte in actiuni
d)Societati care emit titluri de valoare si soc.care nu pot emite asemenea titluri.
Exista soc.care au dreptul sa emita titluri de valoare(soc.pe actiuni,soc.in comandita pe actiuni si soc.cu raspundere limitata)si societati carora li se interzic asemenea acte(soc in nume colectiv si soc in comandita simpla).
e)Soc cu capital romanesc si soc cu participare straina( soc cu capital romanesc sunt cele in care asociatii sunt cetateni romani ori pers juridice de nationalitate romana iar soc cu participare straina se constituie cu capital integral strain ori in asociere cu pf sau pj romane).
SOCIETATILE DE PERSOANE si CAPITAL
Societatile de persoane se constituie dintr-un nr mic de persoane,pe baza cunoasterii si increderii reciproce,a calitatii personale ale asociatilor(societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla).Raspunderea asociatilor este solidara si nelimitata.Raspunderea este solidara in sensul ca daca patrimoniul social nu este suficient pt plata datoriilor soc.,creditorii pot uramari pe oricare dintre asociati pt acoperirea creantelor.raspunderea este nelimitata in sensul ca fiecare asociat raspunde pt datoriile societatii inclusiv bunurile propriiAsociatii raspund nelimitat ei pot invoca un beneficiu de discutiune.
-raporturile dintre asociati sunt intemeiate pe ideea de intuitu personae : pe incredere reciproca si cunoastere ,puterile majoritaii sunt limitate,in raporturile cu tertii prin contract cu soc. Pe actiuni asociatii pot desf. activitatea folsind numele tuturor al unuia dintre ei , nr. asociatiilor este redus la 2 asociati .Elemntul intitu personae este un liant al societatii de persoane soc de pers se cladeste pe personalitatea fiecarui asociat.
-In soc de pers nu se prevede un minum de capital dar acesta trebuie sa existe in momntul constituirii soc se admite a se aporta orice fel de bunuri : numerar,natura si creante .Capitalul soc este divizat in parti sociale, netransmisible .Cesiunea partilor soc sau transmiterea in caz de decaz opereaza doar daca sa prevazut in mod expres in actul constitutiv .
-Conducerea soc. De pers. revine adunarii generale a asociatiilor hot se adopta in unanimitate de vot . Administrarea si reprezentarea societatilor in relatiile cu tertii se face de catre unul sau 2 adm..Controlul activit econom. finan. se realizeaza de catre asociati putand desemna 1 sau 2 cenzori .Dizolvarea societatilor de persoane se produce pt cauze generale,comune tuturor formelor de soc.com.,dar si pt unele cauze
specifice:moartea,incapacitatea,falimentul,retragerea sau excluderea unui asociat.
Avantaje:-asociatii pot aporta la capitalul social bani,bunuri si creante
-nu se prevede un minim de capital social
-controlul activitatii societatii de face de asociati
Dezavantaje:-raspunderea asociatilor este solidara si nelimitata
-partile sociale nu pot fi negociate
-partile sociale nu se pot transmite nici macar mostenitorilor,exceptand cazul cand sa prevazut in actul constitutiv
-sunt societati inchise
Societatile de capitaluri se constituie dintr-un numar nare de asociati,fara sa prezinte interes calitatile personale ale asociatilor(soc.pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni)Elemntul esential il reprezinta cota de capital investita de asociat .Acest tip de soc sunt cladite pe notiunea de capital estenecesar un nr. mare de actionari..Elemntul personal este estompat importanta avand valoarea capitalului social.Capitalul soc obligatoriu la constituire este de 25 mil lei se poate constituii doar in bani si in natura este posibil s anu fie varsat intreg capitalul la constituire, legea prevede la constituire sa fie varsat 30 % din aportul fiecarui actionar urmand ca difernta in 12 luni achitata.Capitalul soc. Este inpartit in actiuni reprezent.prin titluri negociabile si transmisibile pe piete organizate cat si neorganizate.Actiunile sant transmisibile atat prin acte juridice inter vivos donatie vanzare cat si mortis causa testament) ele sant nominative(continutl lor este inscris titularul dreptului) si la purtator(simpla detinere titlu de proprietate )O soc de capital poate emite ca titluri de valoare actiuni dar si obligatiuni plata actiunilor subscrise, raspunderea actionarilor este limitata.Adminstratorii pot fi straini de societate iar majoritateaactionarilor pot sacrifica vointa minoritaii.Adm. soc se realizeaza de un consiliu de administratie si un comitet de directie se poate efectua si de un sing.adminstrator.Conducerea se face pe principiul majoritatii votuilor actionarilor oragnul de conducere este adunarea genrala a actionarilor ordinara sau extraordinara.Controlul activitatii soc se realizeaza de o comisie de cenzori 3 si supleanti nr lor impar ..In soc pe actiuni actionarii sunt intr o continua primire,elemetul personal este diferit dozat intre cele 2 soc in comandita .Soc de capital se constiuie pe baza actului constitutiv elemtele specifice ale contrac de soc cat si pe cele ale stautului de functionare ele se pot constitui fie prin subscriptie instantanee cat si publica
Dizolvarea soc.de capital se produce pt cauze generale,comune tuturor soc.com.dar si pt cauze speciale in situatia in care nu mai sunt indeplinite conditiile prevazute de lege la constituire,respectiv:daca nr minim de actionari a scazut sub limita prevazuta de lege,daca limita minima a capitalului social s-a redus si nu sa dispus completarea lui in termenul prevazut de lege
Avantaje:-raspunderea actionarilor este limitata la valoarea actiunilor subscrise
-actiunile sunt titluri negociabile si transmisibile
Dezavantaje:-existenta unui nr minim de actionari,respectiv cinci
-existenta unui capital social minim prevazut de lege
SOCIETATEA IN COMANDITA SIMPLA
Specificul acestei forme de societate consta in asocierea a doua categorii de persoane: comanditati, care se afla in situatia similara asociatilor unei societati in nume colectiv si comanditari care nu sunt raspunzatori pt datoriile sociale decat pana la valoarea aportului lor.Astfel, societatea in comandita se bazeaza pe incredere:comanditarii care au bani si vor sa investeasca fara sa riste o raspundere nelimitata incredinteaza sumele de bani comanditatilor, care nu au suficient capital, dar au initiativa si vor sa desfasoare o activitate comerciala in scopul obtinerii unor beneficii.
Caracteristicile soc in comandita simpla:
-capitalul social este divizat in parti de interes care nu sunt reprezentate prin titluri
-raspunderea asociatilor pt obligatiile sociale este diferita: asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar, in timp ce asociatii comanditari rasound in limita aportului lor
-asocierea se bazeaza pe increderea deplina a asociatilor comanditati si comanditari.
SCS-urile presupune 2 categorii de asociati:
-asociatii comanditari
-asociati comanditati
Asociatii comanditari sunt cei care au puterea de comanda a societatii, care finanteaza societatea, fara a participa in mod direct la coordonarea si administrarea patrimoniului acesteia.
Asociatii comanditati lucreaza sub comanda comanditarilor, ei fiind aceia care administreaza efectiv societatea.
Asociatii comanditari raspund numai in limita aportului la capitalul social, pe cata vreme asociatii comanditati raspund in mod solidar si nelimitat, ca si asociatii in societatea in nume colectiv.
SCS -ul isi inceteaza existenta in cazul decesului, disparitiei, punerii sub interdictie a unui asociat,daca in contract nu exista o clauza de continuarea socirtatiicu mostenitorii. La fel ca si in cazul societatilorin nume colectiv , exculuderea sau retragerea asociatilor comanditati este cauza de dizolvare a societatii.
Societatea nu se dizolva daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut continuarea cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotareste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata sub asociat unic.
Este cea mai veche forma de societate comerciala.Ea cuprinde un nr mic de asociati care se cunosc foarte bine, in special rude, prieteni.Este potrivita pt realizarea unor afaceri mici, in care asociatii isi realizeaza activitatea si isi asuma riscurile.
Def: o societate constituita prin asocierea, pe baza deplinei increderi, a doua sau mai multe persoane care pun in comun anumite bunuri, pt a desfasura o activitate comerciala, in scopul implinirii beneficiilor rezultate si in care asociatii raspund nelimitat si solidar pt obligatiile societatii.
Constituirea soc. Se constiuie prin contractul se societate el trebuie sa cuprinda: identificare asociatilor pers f ,j,forma , denumirea sediul si emblema,obiectul de activitate - precizare domeniului si activtaii principalecapitalul subscris si cel varsat cu mentionarea aportului fiecarui asociat si data la care s a varsat capitalul,asociatii care reprez si adm. soc puterile ce le au,partea fiecarui asociat la pierderi si beneficii,sediile secundare durata soc,modul de dizolvare si lichidare a soc, actul const. Se semneaza de catre toti asoc. in forma autentica.Sediul poate fii ales de asociati, capitalul social in contractul de soc trebuie sa se arate capitalul subscris si varsat legea nu stabileste un plafon minim asociatii sant liberi sa stabileasca marimea ,in contract trebuie as se arate si aportul fiecarui asociat la capitalul soc orice bun cu valoare ecomn.,dreptul de creanta consta in locatiunea unui spatiu sau suma de bani.Formalitaile d econst : intocmirea contract de soc si inmatricularea soc. In regis com.in tremen de 15 zile data autentificarii act const . soc.devine persoana juridica si dobandeste calitatea de comerciantse publica in monit ofic.
Functionarea societatii in nume colectiv
In raporturile patrimoniale cu societatea, asociatii au in primul rand obligatia de a depune in intregime si la termen aportul la care s-au angajat, in caz contrar fiind raspunzatori de daunele pricinuite.Ca persoana juridica SNC are o organizare proprie , in cadrul caruia un rol important ii revine organelor de conducere, administrare si control.Aceste organe tb sa elaboreze si sa exprime vointa societatii , sa o exercite in raport cu tertii si sa controleze daca administrarea se realizeaza potrivit legii, contractul de societate si interesele societatii, asociatilor si tertilor.Administrarea esre realizata de catre un asociat sau de fiecare adm in parte .Aportul asociatilor in cadrul SNC capitalul soc poate fi constituit in bani si natura creante si industrie Bunurile ce aprtin soc. Nu pot fii folosite de catre un asoc fara consimtam. celor. asoc.Posib de cesionare este posibila daca s a prevazut in actul constitutiv.Controlul activitatii este exercitat de catre asociatii care detin majoritatea capitalului socialsi care iau masuri pt alegerea administratorilor, si stabilirea mandatului acestora;revocarea administratorilor alesi si modificarea mandatului lor.SNC ete administrata de de unul sau mai multi administratori care pot fi asociati sau neasociati, pf sau pj. Raspunderea asociatilo ei raspund in nume colectiv si solidar pt obligatile sociale ale soc.
SNC se dizolva daca, din cauza falimentului, incapacitatii, excluderii, retragerii sau decesului unuia dintre asociati, nr asociatiilor s-a redus la unul singur.Dizolvarea SNC in cazul reducerii nr asociatilor la unul singur tb sa fie inscrisa in registrul comertului si publicata in M OF.Societatea nu se dizolva insa in cazul cand exista in contractul de societate o clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.
SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA
Srl-ul este acea societate ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii sunt obligati numai in limita aportului loor.Srl-ul poate fi denumita ca o societate constituita pe baza deplinei increderi de 2 sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri pt a desfasura o activitate comerciala in vederea impartirii beneficiilor si care raspund pt obligatiile sociale in limita aportului lor.
Caracterele SRL-ului:
-asocierea se bazeaza pe increderea asociatilor;societatea are deci un caracter intuitu personae, ca si societatile de persoane
-capitalul social este divizat in anumite fractiuni denumite parti sociale;aceste parti sociale nu sunt reprezentate prin titluri negociabil
- asociatii raspund pentru obligatiiile sociale numai in limita aportului lor.La baza constituirii soc. Se afla contractul de soc si statutul soc.
Actele constitutive ale societatii:
SRL-ul se va constitui prin act constitutiv incheiat in forma autentica.Contractul trebuie sa prevada repartizarea partilor sociale intre asociati.Pot participa la constituirea Srl-ului pers fizice cat si pers juridice, trebuie sa existe cel putin 2 asociati.Firma trebuie sa se compuna dintr-o denumire insotita de mentiunea scrisa in intregime-societate cu raspundere limitata.sau -SRL.Contractul trebuie sa prevada capitalul social subscris si varsat.Capitalul social nu poate fi mai mic de 2 mil de lei.In contract se prevede aportul fiecarui asociat in numerar sau alte bunuri.Partile soc. Capitalul soc se divde in fractiuni denumite parti soc.
Formalitatile necesare constituirii societatii:intocmirea actelor constitutive, autorizarea functionarii societatii de catre instanta judecatoreasca, publicitatea p prin M.Of,inmatricularea societatii in registrul comertului si inscrierea fiscala a societatii.SRL-ul devine persoana juridica din ziua inmatricularii sale in registrul comertului.
Functionarea soc.-
1.adunarea asociatiilor este oragnul de deliberare si decizie al SRL expr. vonita soc.ea hot. in cond. de cvorumasupra problemelor obisnuite si deosebite: 2.convocarea adunarii asoc. se convoaca la sediul soc. odata pe an sau vand e necesar.se face de catre adm soc. constituie o obligatie pt ei sau de cenzori daca nu o fac ei.3.atributiile adunarii asoc.:aproba bilantul,desmneaza adm.si cenzorii,modifica conditiile legii, decide urmarirea adm.4.conditiile cerute pt deliberare si decizie :5.hotararea adunarii asoc.: sunt obligatorii pt toti asoc.
Administratorii societatii:SRL-ul este administrata de unul sau mai multi administratori.Administratorii pot fi asociati sau neasociati si sunt desemnati prin contractul de societate sau de adunarea asociatilor.Ei au obligatia de a indeplini obiectul societatii si de a tine un registru al asociatilor societatii.Acest registru cuprinde:numele, prenumele si domiciliul respectiv denumirea si sediul fiecarui asociat , partea acestuia de capital,transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea.
In anumite cazuri controlul gestiunii se realizeaza prin cenzorii societatii(SA), in alte cazuri controlul este asigurat de catre asociati(SNC).Cenzorii, ca organ de control al gestiunii pot exista in orice SRL numai ca in societatile micicu cel mult 15 asociati alegera cenzorilor este facultativa, in timp ce in societatile mari cu peste 15 asociati alegerea cenzorilor este obligatorie.SRL la sf. execitiului finaciar trebuie sa intocmeasca bilantul contabil (bilant, contul de profit pierderi anexe)_ este aprobat de adunarea asoc.Scopul soc este de a obtine beneficii se impart intre asoc se numesc dividente actionarii au dreptul la dividente potrivit contrac de soc. se realizeaza de adunarea asoc.Partile sociale incorporeza valori ele pot fii transmise se realizeaza prin act juridic cu titlul oneros sub forma cesiunii..Asociatul are dreptul d a se retrage din soc cand nu este de acord cu modificarile aduse contrc su statutului soc daca a fost prevazut in actul const.retragerea produce o schimbare in strucutura initiala a soc. hot adunarii aosc privind retragerea s einscrie in regist com si se publica in mon ofic.
Dizolvarea si lichidarea societatii cu raspunderea limitata Srl dizolva si in cazul cand numarul asociatilor se reduce la unul singur, datorita falimentului , incapacitatii, excluderii, retragerii sau mortii celorlalti asociati.Acest caz special de dizolvare nu este aplicabil, evident SRL-ului cu asociat unic.
