|
|
|
1. DEFINITII.
Dreptul = totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre oameni cu privire la viata sociala; totalitatea regulilor de conduita destinate a reglementa viata sociala si activitatea oamenilor intr-o societate data. Ele sunt respectate de bunavoie, fara constrangere, insa poate interveni si forta coercitiva a Statului.
Dreptul obiectiv se deosebeste de cel subiectiv, deoarece acesta are in vedere prerogativele sau drepturile pe care le au persoanele unele fata de altele, inclusiv fata de stat, in temeiul normelor juridice.
Drepturile subiective apartin persoanelor ca subiecte de drept determinante, care sunt titulare ale drepturilor ce le apartin.
Drepturile subiective sunt:
dreptul la viata
dreptul la integritate fizica si morala
dreptul la proprietate
dreptul la nume
2. DISTINCTII.
Normele dreptului sunt de drept public si de drept privat.
a) Dreptul public = cuprinde acele norme juridice prin care Statul reglementeaza relatiile sociale ce exprima interes public, stabilind ordinea de drept a libertatii statale.
Caracteristica principala a dreptului public este ca prin el se manifesta vointa publica, drepturile subiective in interesul statului si de aceea exercitarea lor este o indatorire publica. Normele dreptului public sunt imperative, participantii la aceste raporturi juridice neputand deroga de la ele.
Subdiviziunile dreptului public sunt:
dreptul administrativ
dreptul constitutional
dreptul penal
b) Dreptul privat = cuprinde norme juridice care reglementeaza relatiile dintre persoane particulare in care acestea apar pe pozitie de egalitate juridica si urmaresc satisfacerea intereselor lor individuale. Obiectul dreptului privat in constituie relatiile sociale personale si economice ale participantilor la astfel de raporturi juridice.
Categorii de relatii sociale:
drepturi personale
drepturi familiale
drepturi patrimoniale
Subdiviziuni ale dreptului privat:
drept civil
drept comercial
dreptul comertului international
dreptul muncii
dreptul familiei
drept procesual civil .
3. DEFINITII SI CARACTERISTICI.
Dreptul civil = acea ramura de drept care cuprinde normele juridice care reglementeaza relatii patrimoniale si nepatrimoniale in care partile sunt pe pozitie de egalitate juridica si reglementeaza statutul legal al persoanei.
Caracteristici:
I. constituie o ramura de drept distincta fata de alta ramura de drept
II. obiectul de reglementare este alcatuit din doua categorii de raporturi sociale: raporturi patrimoniale si nepatrimoniale
III. subiectele raportului de drept civil sunt intotdeauna persoane fizice si juridice, fara a fi nevoie sa aiba o calitate speciala
IV. subiectele raportului de drept civil se afla pe o pozitie de egalitate juridica
4. CRITERII DE DELIMITARE
Principalul criteriu de delimitare este obiectul de reglementare.
Obiectul de reglementare a dreptului civil este alcatuit din relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale in care partile se gasesc pe pozitie de egalitate juridica. Aceasta egalitate nu trebuie confundata cu principiul constitutionala - art. 16. Pozitia de egalitate juridica nu inseamna ca ele sunt egale patrimonial sau ca ar avea aceleasi drepturi si obligatii. Egalitatea partilor trebuie inteleasa in sensul ca nici una dintre ele nu are la dispozitie mijloace proprii de constrangere pentru obligarea celeilalte parti sa aiba o anumita conduita. Situatia este identica si in cazul in care una dintre parti este Statul sau o unitate administrativ-teritoriala ori un organ de stat in calitate de persoana juridica.
Singura posibilitate a titularului a dreptului este recurgerea la mijlocul legal de actiune in justitie si solicitarea obligarii celeilalte parti de catre instanta judecatoreasca la executarea obligatiei sale.
Se sustine ca principalele criterii de delimitare sunt:
A. Obiectul de reglementare - prin care se intelege caracterul relatiilor sociale pe care ramura de drept respectiva le reglementeaza
B. Metoda de reglementare - desemneaza mijloacele folosite de catre Stat pentru a reglementa o anumita categorie de relatii sociale. Metoda de reglementare este determinata de caracterul normelor juridice adoptate de catre organele de stat.
Categorii:
a) Metoda autoritara
b) Autonomismul sau metoda autorizarii partilor
C. Calitatea subiectelor - subiectele unui raport juridic pot avea anumite calitati speciale care le deosebesc de persoanele fizice si juridice, in general.
5. CLASIFICARE
A. Relatii patrimoniale: sunt acele relatii care au un continut economic, o anumita valoare economica, putand fi exprimate in bani.
a) Relatii reale. Relatiile sociale nascute in legatura cu drepturile reale au in continutul lor dreptul la proprietate, dreptul de folosinta, dreptul de uzufruct, dreptul de servitute.
b) Relatii obligationale. Relatiile sociale obligationale sau de obligatii se nasc in legatura cu drepturile de creanta. In cadrul acestor relatii, o parte, numita creditor, are dreptul sa ceara celeilalte parti, numita debitor, o anumita prestatie pe care aceasta este indatorata a o indeplini.
B. Relatii nepatrimoniale: Sunt acele relatii care nu au un continut economic si nu pot fi exprimate in bani. acestea sunt:
a) relatii legate de existenta si integritatea fizica si morala a persoanei: dreptul la onoare, la reputatie, la viata, la sanatate.
b) relatii care privesc elementele de identificare a persoanei: dreptul la nume, la domiciliu, denumire, sediu (pentru persoanele juridice)
c) relatii care privesc creatia intelectuala, latura lor nepatrimoniala: dreptul de autor, inventator.
Relatiile nepatrimoniale sunt putin numeroase.
6. DEOSEBIRI.
Delimitarea dreptului civil fata de dreptul familiei: dreptul familiei cuprinde acele norme juridice care reglementeaza societatea patrimonial si nepatrimonial, la fel ca si dreptul civil, dar aceste relatii izvorasc din casatorie, rudenie, adoptie sau din alte acte sau fapte juridice care produc efecte in relatiile de familie
Aceasta ramura de drept reglementeaza acele relatii sociale in care partile au o calitate speciala, aceea de soti, parinti sau copii.
Deosebirile constau in:
a) in ceea ce priveste obiectul de reglementare, dreptul civil reglementeaza relatiile patrimoniale, in timp ce in dreptul familiei predomina cele nepatrimoniale.
b) metoda de reglementare in dreptul civil este autorizarea partilor, majoritatea normelor juridice avand un caracter dispozitiv sau supletiv. In dreptul familiei, metoda de reglementare este cea autoritara, deoarece majoritatea normelor sunt imperative.
c) subiectele raportului de drept civil sunt persoana fizica si juridica, subiectele dreptului familiei sunt numai persoane fizice care au o calitate speciala: soti, copii, parinti, rude.
Delimitarea dreptului civil de dreptul comercial: dreptul comercial cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile ce se nasc in cadrul activitatii comerciale. Raporturile de drept comercial au fost reglementate de dreptul civil.
Deosebirile contau in:
a) obiectul de reglementare a dreptului comercial este alcatuit din relatii sociale ce se nasc in domeniul comercial. Dreptul comercial reglementeaza relatiile patrimoniale si nepatrimoniale, in care partile se regasesc pe pozitie de egalitate juridica, dar care se disting de cele civile, prin aceea ca, in primul rand, una dintre parti are calitate de comerciant si, in al doilea rand, prin faptul ca izvorul lor concret il constituie un act sau fapt de comert.
