|
|
|
Situarea Curtii constitutionale in raport cu autoritatea judecatoareasca
Istoria constitutionala moderna consacra doua sisteme principale de exercitare a controlului constitutionalitatii legii:sitemul politic(modelul francez)si sitemul judiciar(modelul american).
Sistemul politic :
Pentru prima data,ideea instituirii uni organanismde control al constitutionalitatii legii a fost formulata de catre ilustrul om politic si constitutionalist Sieyes intr-un discurs rostit in Conventiune la 2 thermidor,anul III(1795).Cu acest prilej el sugera rearea uni organ de natura politica denumit Juriul Constitutionar,pentru ca,din oficiu sau la cererea celor interesati,sa anuleze orice lege contrara Constitutiei.In conceptia sa,Juriul Constitutionar,putea indeplinai chiar un rol de constituanta.
Ideea sa va fi impartasita ulterior de Napoleon Bonaparte si inscrisa in Constitutia anului VIII(1799( prin crearea Senatului Conservator.
Desi in conceptia lui Sieyes,Senatul Conservator trebuia sa fie o autoritate independenta si cu puteri deosebite,organismul creat de Constitutia napoleoniana va fi aservit complet Primul Consul,care va deveni,apoi,imparat.
Dupa o perioada de abandonare a ideii controlului de constitutionalitate,Constitutia din 1852 va relua tendintele anterioare,organizand Corpul ponderator,pe care-l definea drept''pazitorul pactului fundamental si al libertatilor publice''.
El examina fiecare lege,inainte de promulgare,sub aspectul constitutionalitatii si al principilor de organizare a statului.
De altfel,o asemenea competenta generala de examinare a legilor se va afla la originea viitorului Senat francez,ca o a doua Camera a Parlamentului.
In fine,constitutia din 1958 creeaza Consiliul Constitutional.un organism care a servit ca model unor institutii similare din alte tari europene,intre care si Romania,in actuala Constitutie.
Considerat ca o expresie a statului de drept si intruchipare a guvernarii Constituitei,Consiliul Constitutional reprezinta un organ reglator al adversitatii puterilor publice,astfel cum se autoindentifica intr-o decizie din 6 noiembrie 1962.
Competenta sa cuprinde pe langa controlul constitutionalitatii legii- unele atributii in domeniul electoral(referendum,alegeri prezidentiale si parlamentare),atributii consultative(pentru presedintele Republici),precum si de constatare a eventualelor situatii cand presedintele Republici este impiedicat sa-si exercite functiile.
Controlul de constitutionalitate poate fi obligatoriu(in ce piveste legile organice sau regulamenteleCamerelor Parlamentului)ori facultatv(provocat)pentru tratatele internationale si celelate legi.
Curtea Constitutionala din Romania,autoriatate publica politica-jurisdictionalaare o competenta asemanatoare,insa nu identica ,deoarece :
-exercita numai un control facultativ sau provocat de constitutionalitate,nu si un control obilgatoriu ;
-hotaraste asupra exeptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si ordonantelor ;
-verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;
-hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid public.
Toate acestea constituie deosebiri importante intre atributiile celor 2 institutii.Este semnificativ faptul ca daca ,la noi,cetateanul are posibilitatea sa declanseze controlul de constitutionalitate al legii sau ordonantei Guvernului prin invocarea unei asemenea exceptii in cadrul unui proces aflat pe rolul unei instante judecatoresti,care va trebui sa sesizeze apoi Curtea Constitutionala,normele constitutionale franceze nu rganozeaza un contencios de constitutionlalite similar.
Sistemul juridic :
Modelul " american " de control este.cum se stie,creatia puterii judecatoresti,dat fiind ca o asemenea competenta nu a fost inscrisa niciodata,textual,in Constitutia S.U.A..Se considera ca piatra fundamentala a acestui edifiviu a constituit-o decizia din 1803 a Curtii supreme de Justitie,pronuntata in cauza "Marbury versus Madison"si redactata de judecatorul John Marshall,presedintele instantei supreme.
Modelul american a fost preluat si la noi,mai intai de catre jurisprudenta(1912-procesul Societatii Tramvaielor Bucuresti),iar apoi a fost inscrs in Constitutia din 1923.
Fundamente :
Sub aspectul fundamentelor teoretice,ambele "modele " au la origini aceeasi ascendenta:teoria separatiei puterilori in stat.
Mdelul american este mai paroape de conceptia francezului Montesquieu decat modelul frnacez.
Motivarea john Marshall se cincentreaza asupra rationamentului ca daca pputerile statului-legislativa,executiva si judecatoareasc sunt separat si s eechilibreaza reciproc,atunci neconcordanta legi cu constitutia nu poate fi inlaturata decat printr-un control de constitutionalitate care nu poate fi exercitat decatde puterea judecatoreasca.
Pe temeiul teoriei separatiei puterilor in stat a fost creata ulterior teoria separatiei dintre puterea constituanta si puterile constituite.
La nivelul institutional cel mai inalt in stat se afla Adunarea Constituanta,care,adaptand Constituia,va constitui si celelate autoritati-legislativa,executiva,judecatoreasca-aflate,deci la un nivel subordonat.Adunarea constituanta are o activitaet limitata.
Paza Constitutiei,in cazul cand nu este agrata ideea recursului la piterea judecatoreasca ii este incredintata unu organism politic/politico-judiciar :consiliu,tribunal,curte(constitutional ).
Situare :
Sintetizand doctrina europeana actuala cu privire la situarea autoritatilor de tipul consililului constitutional,cunoscutul constitutionalist francez Thierry S.Renoux nota :
"In modelul concentrat de control al constitutionalitatii legilor de tipul european,tribunalul constitutional se situeaza in afara celor trei puteri centrale constituite traditionale si chiar deasupra acestora.Acesta este raspunsul dat de doctrina italiana,spaniola,belgiana si franceza.ea porneste de la ideea dupa care,pentru a putea controla activitatea unui organ(Parlamentul/Guvernul) trebuie in mod necesar ca acela care controleaza sa se situeze la un nivel superior al organului controlat("super partes" pentru a relua expresia lui Vezio Crisafulli).
Aceasta conceptie a unui tribunal constitutional in afara celor trei puteri constitutionale clasice isi afla un puternic sprijin atat in jurisprudenta constitutionala,cat si in redactarea constitutilor europene.''
O asemenea pozitie fundamenteaza si obligativitatea decizilor sale pentru toate autoritatile publice.
Declararea neconstitutionalitatii legii nu pote fi inlaturata in nici un mod,iar atunci cand,se creaza o astfel de posibilitate,ea consta in readoptarea legii de catre parlament,cu un quorum de adunare constituanta.
Sub aspectul activitatii lor,aceste Tribunale constitutionale au devenit organe jurisdictionale.De exemplu :unii autoriconsidera ca in franta,consiliul constitutional este chiar detinatorul"puterii jurisdictionale".
Phillpe Ardant,profesor la universitatea Paris II,mentioneaza ca acest consiliul apare ca un veritabil organ jurisdictional ata prin statutul membrilor sai,cat si prin independenta fata de Parlament si de guvern,iar deciziile sale sunt fondate pe analize juridice si nu pe aprecieri de oportunitate politica.
In ceea ce priveste curtea Constitutionala din romania,este vorba nu numai despre realizarea unuei activitatii jurisdictionale,ci judiciare.
In prezent apreciem ca se poate afirma ca exista o autoritate judiciara,constituita din Curtea Constitutionala si din autoritatile judecatoresti definite ca atare de Constitutie.
