|
|
|
Regulile cu privire la activitatea diplomatica a sefului de stat si a sefului de guvern
Introducere: Diplomatiei actuale ii este caracteristica amplificarea dialogului la nivelul sefilor de stat si de guvern, multiplicarea intalnirilor oficiale dintre acestia, ca forme eficiente de intretinere a climatului de intelegere si cooperare in relatiile dintre tarile lumii. Actiunile diplomatice la acest nivel constituie teren de concentrare maxima a intereselor nationale si, ca urmare, sunt obiectul organizarii ample si totodata minutioase si riguroase.
Obiectiv: cunoasterea regulilor privind organizarea si desfasurarea actiunilor diplomatice la nivelul cel mai inalt.
Concepte cheie: actiune diplomatica la nivel inalt, jus repraesentationis omnimodae, imunitatea suveranului.
Rezumat
Misiunile diplomatice la care participa seful statului, seful guvernului, ministrul de externe sau reprezentantii lor desemnati ca loctiitori sunt misiuni ad hoc la nivel inalt.
Seful de stat este si diplomat. Realizandu-si atributiile, el exercita si aceasta profesie.
Dialogul diplomatic intens desfasurat direct de sefii de stat constituie forma principala de sustinere a climatului de intelegere si cooperare in relatiile internationale. Interesele nationale majore sunt abordate concludent indeosebi la intalnirile bilaterale la nivel inalt, desfasurate fie in cadrul vizitelor oficiale reciproce, fie cu prilejul participarii sefilor de stat la reuniuni internationale.
Misiunea diplomatica ad hoc la nivel inalt se realizeaza ca urmare a deciziei adoptate de statul care o constituie, dar depinde totodata de consimtamantul statului strain pe teritoriul caruia inaltul demnitar intreprinde, in calitate de inalt oaspete, o vizita in vederea realizarii misiunii sale diplomatice.
Din respect fata de principiul egalitatii suverane a statelor si conform curtoaziei internationale, nu se intreprinde o vizita la nivel inalt in strainatate fara invitatie din partea autoritatilor statului vizitat.
Totodata, din respect fata de principiul egalitatii suverane a statelor si conform curtoaziei internationale, nu se refuza primirea unei vizite la nivel inalt daca nu sunt motive temeinice pentru un asemenea refuz.
Normele de drept international referitoare la diplomatia sefilor de stat au, in mare parte, caracter cutumiar.
Seful de stat este definit de dreptul intern propriu fiecarui stat, care ii reglementeaza modul de desemnare si atributiile. In general, dreptul intern stabileste ca seful de stat intruchipeaza suveranitatea statului in fruntea caruia se afla.
Sefului de stat nu i se cer scrisori de acreditare, nici altfel de imputerniciri, de autorizatii. El acrediteaza trimisi in state straine si primeste trimisi ai statelor straine. Se admite ca are puteri depline pentru a angaja responsabilitatea statului in ierarhia autoritatilor unde ocupa locul cel mai important. Cu autoritatea si legitimitatea conferite de sufragiului popular, asadar de vointa natiunii, seful de stat personifica autoritatea statala atat in relatiile interne, cat si in cele externe.
Constitutia Romaniei stabileste modalitatile in care se exercita de catre Presedinte rolul de reprezentare a intereselor statului in relatiile internationale.
In general, sefii de stat detin, potrivit dreptului intern al fiecarui stat, pozitia suprema in conducerea politicii externe si sunt principalii reprezentanti in strainatate ai statului in fruntea caruia se afla. Prin magistratura suprema pe care o exercita, datorita autoritatii si legitimitatii conferite de sufragiul popular, asadar de vointa natiunii, sefului de stat sau de guvern care isi asuma, potrivit prevederilor constitutionale, personificarea statului atat in relatiile interne, cat si in cele externe, ii revine o pozitie unica in stat si in raporturile cu statele straine, pozitie aparte pe care nici o alta autoritate in stat nu si-o poate asuma.
Sunt si state (avand regimuri parlamentare sau monarhice) in care locul principal in conducerea si infaptuirea politicii externe, precum si in reprezentarea statului la actiunile diplomatice bilaterale si multilaterale ii revine sefului de guvern. In regimurile de acest fel, primul-ministru are atributii substantiale pe planul angajarii statului in relatiile internationale.
In general, guvernele participa intens la activitatea internationala la nivel inalt, in toate statele, indiferent daca acestora le este caracteristic regimul prezidential, cel semiprezidential sau cel parlamentar.
Guvernele sunt chemate sa pregateasca, sa avizeze, sa aprobe si sa aplice deciziile care se adopta in activitatea diplomatica la nivel inalt.
In vederea redarii comparative a locului activitatilor externe ale sefului guvern in regimurile parlamentare, fata de cele prezidentiale si semiprezidentiale, s-ar putea considera ca, in prima ipostaza, seful de guvern se situeaza in proximitatea demnitatii supreme in stat, fara a dobandi in totalitate alura simbolica a acesteia, in timp ce, in a doua ipostaza, se apropie de ministrul afacerilor externe, dar are responsabilitati superioare.
Dincolo de diferentele impuse de regimurile interne, sefii de guverne primesc si intreprind vizite din si in strainatate, negociaza, incheie tratate, participa la reuniuni internationale. Ca urmare, primesc si acorda onorurile cele mai inalte, aplica uzante legate de reprezentarea la nivel inalt a statului.
In relatiile internationale functioneaza regula nescrisa, potrivit careia statele accepta ca, la actiunile diplomatice la nivel inalt, sa participe in conformitate cu normele constitutionale proprii, functiile participantilor, rangul acestora, titulatura lor neconstituind obiecte de preocupare pe planul relatiilor internationale.
Actele cu efect juridic ale celor care isi reprezinta statul in diplomatia la nivel inalt sunt acte ale statului. Cel care, in calitate de conducator al afacerilor externe ale statului, semneaza tratate sau avizeaza si contrasemneaza legile de ratificare a acestora, raspunde pentru acordarea si primirea de acreditari, poate declara razboi si poate incheia pace, are capacitatea maxima de a actiona pe plan international.
Din practica relatiilor internationale, rezulta ca statele admit si respecta principiul jus repraesentationis omnimodae, conform caruia seful de stat are, potrivit dispozitiilor constitutionale din statul propriu, drept de reprezentare generala in relatiile internationale.
Dreptul consacrat prin principiul jus repraesentationis omnimodae nu are caracter personal, ci decurge din drepturile internationale ale statului in numele caruia actioneaza si pe care il reprezinta. Cutuma care s-a conturat cu veacuri in urma in relatiile diplomatice dintre monarhii absoluti ramane si se aplica in prezent in mod axiomatic.
In relatiile internationale actuale, in raporturile la nivelul sefilor de stat se aplica principiul egalitatii suverane a statelor, exprimabil si in formula, odinioara valabila exclusiv pentru monarhi, par in parem non habet imperium, si, ca urmare, nu se face deosebire de rang nici intre monarhi, nici intre presedinti si nici intre monarhi si presedinti. Asadar, din aplicarea principiului egalitatii suverane a statelor rezulta ca prerogativele constitutionale interne nu disting intre sefii de stat pe plan extern.
Investirea celui care actioneaza si reprezinta pe plan extern statul la nivel inalt este, de obicei, insotita de acte solemne, de notificare si de felicitare, prin care sunt instiintate statele straine si prin care statele straine declara ca accepta efectele investirii pe planul relatiilor internationale.
Sefilor de stat si de guvern, aflati in misiune diplomatica, statele straine le acorda privilegii, prin care protejeaza si sprijina misiunea diplomatica la nivel inalt. Sefilor de stat si de guvern, aflati in misiune diplomatica li se recunoaste totodata o imunitate specifica. Dreptul diplomatic confirma aceste modalitati de sustinere a misiunilor diplomatice la nivel inalt.
Sefilor de stat si de guvern aflati in misiune diplomatica li se permite si li se ocroteste comunicarea libera in scopuri oficiale cu autoritatile statului propriu si cu autoritatile altor state, li se acorda scutiri de impozite si de taxe.
Resedinta in strainatate a sefului de stat este inviolabila. Pentru alte activitati decat cele prin care isi exercita atributiile de gazde, autoritatile statului vizitat pot patrunde in resedinta rezervata inaltului oaspete numai cu permisiunea lui.
Cand se afla in strainatate indeplinind misiuni oficiale, sefului de stat sau de guvern i se recunoaste, pe langa imunitatea stabilita prin normele constitutionale interne, o imunitate in relatiile internationale, imunitatea suveranului, care inseamna exceptarea de la jurisdictiile si de la alte reglementari (reguli stabilite de organele locale de ordine publica) ale statului strain pe al carui teritoriu se afla. Aceasta imunitate se extinde, de obicei, si asupra membrilor de familie care il insotesc. In cazul in care inaltul reprezentant comite o infractiune este expulzat si eventual i se interzice accesul pe teritoriul statului unde a comis infractiunea. Reparatiile revin statului al carui inalt reprezentant este considerat infractor.
Sefii de stat si de guvern nu sunt exonerati, nici conform prevederilor dreptului intern, nici conform prevederilor dreptului international referitoare la imunitate, de raspunderea penala pentru crime de genocid, contra umanitatii si pentru crimele de razboi, pentru care se supun jurisdictiei Curtii Penale Internationale.
Autoritatile statelor vizitate la nivel inalt ii acorda protectie, pe planul securitatii, sefului de stat sau de guvern care le este oaspete, macar ca pentru o 'persoana care se bucura de protectie internationala'.
Lista subiectelor pentru pregatirea in vederea evaluarii finale
1. Cutuma cu privire la actiunile diplomatice la nivel inalt
2. Prevederile constitutionale cu privire la exercitarea de catre Presedintele Romaniei a rolului de reprezentare a intereselor statului in relatiile internationale
3. Principiul jus repraesentationis omnimodae
4. Privilegiile sefilor de stat aflati in strainatate in misiune diplomatica
Teste pentru autoevaluare:
1. Seful de stat aflat in fruntea unei misiuni la un for international beneficiaza de:
a. facilitatile, privilegiile si imunitatile acordate oricarui diplomat;
b. facilitatile, privilegiile si imunitatile recunoscute de dreptul international sefilor de stat;
2. In conformitate cu principiul egalitatii suverane a statelor,
a. nu se poate aplica regula par in parem non habet imperium;
b. prerogativele constitutionale interne nu disting intre sefii de stat pe plan extern.
Rezolvari si raspunsuri la testele de autoevaluare 1b, 2b.
