|
|
|
Dezmembramintele dreptului de proprietate
1. Consideratii generale
In dreptul nostru civil sunt considerate dezmembraminte ale dreptului de proprietate:
- dreptul de uzufruct;
- dreptul de uz;
- dreptul de abitatie;
- dreptul de superficie;
- dreptul de servitute.
Intrebari:
16. a) Ce reprezinta dezmembramintele dreptului de proprietate?
b) Care sunt dezmembramintele dreptului de proprietate?
2. Dreptul de uzufruct
2.1. Definitia si continutul juridic al uzufructului
Definitia legala a uzufructului este data de art. 517 C. civ.
Definitia doctrinara acceptata de majoritatea autorilor este: "uzufructul este un drept real in temeiul caruia o persoana numita uzufructuar este indrituita sa posede si sa foloseasca un bun care constituie obiectul dreptului de proprietate al altuia, numit nud proprietar, cu obligatia de a conserva substanta acestuia si de a-l restitui proprietarului, fie la termenul stabilit, fie la moartea uzufructuarului."
2.2. Caractere juridice ale uzufructului
Din definitie rezulta urmatoarele caractere juridice ale uzufructului:
- este un drept real;
- este un drept temporar, vremelnic;
- este un drept mobiliar sau imobiliar;
- este un drept incesibil prin acte juridice intre vii sau pentru cauza de moarte;
- are in continutul sau doar doua atribute: posesia si folosinta.
2.3. Obiectul dreptului de uzufruct
Uzufructul poate fi constituit fie asupra unor bunuri individual determinate, rezultand un uzufruct cu titlu particular, fie asupra unei universalitati de bunuri sau asupra unei fractiuni din patrimoniu, rezultand un uzufruct universal sau cu titlu universal.
Potrivit art. 520 C. civ., uzufructul poate fi constituit asupra oricarui bun mobil sau imobil aflat in circuitul civil.
De regula, uzufructul se constituie asupra unor bunuri neconsumptibile. Cu titlu de exceptie, art. 526 C. civ. reglementeaza posibilitatea constituirii unui cvasi-uzufruct asupra unor bunuri consumptibile.
2.4. Modurile de constituire a uzufructului
Potrivit art. 518 C. civ., "Uzufructul se stabileste prin lege sau prin vointa omului."
Drepturile de uzufruct legal au fost abrogate.
Prin urmare, uzufructul se poate constitui doar pin vointa omului fie prin contract, fie prin testament.
Constituirea dreptului de uzufruct se poate realiza pe cale directa sau in mod indirect.
2.5. Drepturile si obligatiile uzufructuarului
Pentru a putea exercita atributele dreptului sau de uzufruct, titularul are urmatoarele drepturi:
- uzufructuarul are dreptul la predarea in folosinta a bunului asupra caruia poarta uzufructul;
- uzufructuarul are dreptul de a se folosi de obiectul uzufructului;
- uzufructuarul are dreptul sa instraineze fructele pe care le culege, prin cedarea acestora onor terte persoane;
- uzufructuarul poate constitui asupra dreptului sau o garantie reala imobiliara;
- in cazul cvasi-uzufructului, titularul dreptului va putea dispune de bunuri.
Uzufructuarul, inaintea inceperii uzufructului are urmatoarele obligatii:
- sa ia in primire bunurile in starea in care se afla, facand in acest sens in prezenta proprietarului inventarierea bunurilor mobile si constatarea starii bunurilor imobile;
- in lipsa unei clauze contractuale contrare, uzufructuarul trebuie sa dea o cautiune, adica sa ofere o garantie personala ca exercitarea dreptului sau se va face ca un bonus pater familias.
In timpul exercitarii dreptului uzufructuarul are urmatoarele obligatii:
sa se foloseasca de bun ca un bun gospodar;
sa suporte cheltuielile de intretinere in buna stare a lucrului;
sa nu schimbe destinatia bunului;
sa suporte anumite contributii pentru plata datoriilor nudului proprietar;
sa suporte toate sarcinile anuale ale fondului.
La incetarea acestui drept, uzufructuarul are urmatoarele obligatii:
- sa restituie bunul nudului proprietar;
- in situatia unui cvasi-uzufruct, sa restituie bunuri de aceeasi cantitate si calitate sau valoarea acestora.
2.6. Drepturile si obligatiile nudului proprietar
Nudul proprietar are urmatoarele drepturi:
- poate instraina nuda proprietate sau greva cu sarcini, poate constitui asupra bunului un nou drept real;
- dobandeste dreptul de proprietate asupra productelor;
- daca bunul este asigurat si piere, indemnizatia de asigurare se cuvine nudului proprietar, ca si justa si prealabila despagubire in cazul exproprierii bunului.
- poate cere incetarea uzufructului daca nudul proprietar exercita in mod abuziv dreptul sau subiectiv;
- are dreptul sa culeaga fructele naturale si industriale neculese de uzufructuar la incetarea uzufructului.
- poate exercita pentru apararea dreptului sau actiunea in revendicare, actiunea posesorie, actiunea negatorie si actiune in granituire.
Obligatiile nudului proprietar sunt:
- obligatia negativa de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca pe uzufructuar in exercitarea dreptului sau;
- obligatia de garantie impotriva evictiunii, daca uzufructul s-a constituit prin act cu titlu oneros.
2.7. Moduri de stingere a uzufructului
Sediul materie se afla in art. 557-564 C. civ., potrivit carora uzufructul inceteaza prin:
- moartea uzufructuarului;
- expirarea termenului pentru care uzufructul a fost constituit;
- consolidare sau confuziune;
- neuzul timp de 30 de ani sau prescriptia achizitiva;
- pieirea lucrului supus uzufructului
- abuzul de folosinta;
- renuntarea uzufructuarului la dreptul sau.
In afara acestor moduri de stingere a uzufructului, acest drept se poate stinge si prin alte modui de drept comun.
2.8. Moduri de stingere a cvasi-uzufructului
Cvasi-uzufructul se stinge prin:
- moartea cvasi-uzufructuarului;
- expirarea termenului stabilit de parti;
- consolidare sau confuziune
- renuntarea la cvasi-uzufruct;
- indeplinirea conditiei rezolutorii cuprinse in actul constitutiv al dreptului de cvasi-uzufruct.
2.9. Efectele stingerii uzufructului
Aceste efecte sunt de doua feluri: intre
parti si fata de nudul proprietar.
In ce priveste efecte
intre parti, nudul proprietar nu avea nici un drept daca dreptul
de uzufruct va inceta prin: pieirea totala a bunului in urma unui caz
fortuit sau daca a avut loc consolidarea dreptului de proprietate in
persoana uzufructuarului.
In ce priveste efectele fata de terti, se a avea in vedere ca uzufructuarul poate ceda exercitiul dreptului sau si poate ipoteca uzufructul, insa la incetarea dreptului de uzufruct, acestea inceteaza.
Intrebari:
17. a) Definiti dreptul de uzufruct.
b) Enumerati caracterele juridice ale dreptului de uzufruct.
c) Care sunt bunurile care pot forma obiectul dreptului de uzufruct si cvasi-uzufruct?
d) Cum se constituie dreptul de uzufruct?
e) Care sunt drepturile si obligatiile uzufructuarului?
f) Dar ale nudului proprietar?
g) Enumerati modurile de stingere a uzufructului.
h) Care sunt efectele stingerii uzufructului?
3. Dreptul de uz si dreptul de abitatie
3.1. Consideratii generale
Sediul materiei se afla in art. 575-576 C. civ. cuprinse in Titlul III, Capitolul II, intitulat "Despre uz si abitatie".
3.2. Dreptul de uz
Dreptul de uz este acel real principal rezultat din dezmembrarea dreptului de proprietate care poarta asupra unui bun ce apartine altuia, in virtutea caruia uzuarul poate sa se foloseasca de acesta, culegand fructele, insa numai in limita necesara pentru acoperirea nevoilor sale personale si ale familiei sale.
3.3. Dreptul de abitatie
Dreptul de abitatie reprezinta acel drept real principal rezultat din dezmembrarea dreptului de proprietate asupra unei locuinte care apartine altuia, in virtutea caruia titularul poate folosi acel bun pentru sine si pentru nevoile familiei sale.
Spre deosebire de dreptul de uzufruct si chiar de uz, dreptul de abitatie se poate constitui, pe langa calea conventionala si uzucapiune, si prin vointa legiuitorului (a se vedea art. 4 din Legea nr. 319/1944 privind drepturile succesorale ale sotului supravietuitor).
Intrebari:
18. a) Ce reprezinta dreptul de uz?
b) Care sunt drepturile si obligatiile uzuarului?
c) Definiti dreptul de abitatie.
d) Care sunt drepturile si obligatiile titularului dreptului de abitatie?
e) Ce conditii trebuie sa indeplineasca titularul unui drept de abitatie legala?
4. Dreptul de superficie
4.1. Notiune si caractere juridice
Dreptul de superficie este un drept real principal imobiliar, dezmembramant al dreptului de proprietate asupra unui teren, care consta in dreptul de proprietate pe care il are o persoana denumita superficiar asupra constructiilor, lucrarilor, plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe un teren proprietatea altuia, teren asupra caruia superficiarul are un drept de folosinta.
Dreptul de superficie are urmatoarele caractere juridice:
- este un drept real principal;
- este un dezmembramant al dreptului de proprietate;
- este un drept real imobiliar;
- este un drept perpetuu,
- este un drept imprescriptibil extinctiv.
4.2. Moduri de constituire a dreptului de superficie
Dreptul de superficie se poate constitui sau dobandi prin acte juridice, lege sau uzucapiune.
4.3. Drepturile si obligatiile proprietarului terenului si ale superficiarului
Titularul dreptului de proprietate asupra terenului isi exercita in limitele existentei dreptului de superficie atributele dreptului sau de proprietate asupra acelui bun.
Superficiarul isi exercita isi exercita in mod nelimitat atributele dreptului sau de proprietate asupra plantatie, constructiei sau unei alte lucrari.
4.4. Moduri de stingere a dreptului de superficie
Dreptul de superficie poate inceta doar pin urmatoarele trei moduri:
- pieirea lucrului edificat;
- desfiintarea lucrului de catre superficiar;
- confuziunea celor doua calitati.
Intrebari:
19. a) Ce intelegem prin dreptul de superficie?
b) Care sunt drepturile si obligatiile proprietarului terenului in ipoteza dreptului de superficie?
c) Care sunt drepturile si obligatiile superficiarului?
d) Cum se poate stinge dreptul de suerficie?
5. Dreptul de servitute
5.1. Notiune si caractere juridice
Dreptul de servitute este reglementata in art. 576-643 C. civ.
Definitia legala o intalnim in art. 576 C. civ.
Doctrina defineste dreptul de servitute ca fiind acel drept real principal in virtutea caruia titularul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil beneficiaza de avantajele economice aduse fondului sau numit fond dominant, ca urmare a unei sarcini impuse unui alt fond, denumit fond aservit, care apartine unui alt proprietar.
Dreptul de servitute are urmatoarele caractere
juridice:
-
este un drept real;
- este un drept imobiliar;
- presupune existenta a doua fonduri, din care unul este considerat fond dominant, iar celalalt, asupra caruia se excita servitutea, se numeste fond aservit sau servant;
- cele doua fonduri apartin unor proprietari diferiti;
- servitutea este totdeauna un accesoriu al fondului;
- este un drept perpetuu;
- este indivizibila.
5.2. Clasificarea servitutilor
In dreptul nostru civil, servitutile se clasifica dupa mai multe criterii. Astfel:
a) - din punct de vedere al caracterului fondului, servitutile sunt urbane si rurale;
b) - din punct de vedere al modului de exercitare, servitutile sunt continue si necontinue;
c) - dupa obiectul servitutile sunt pozitive si negative;
d) - din punct de vedere al izvorului lor, servitutile sunt naturale, legale si stabilite prin fapta omului.
5.3. Exercitarea dreptului de servitute
Limitele si modul de exercitare a servitutilor sunt determinate de natura servitutilor precum si de modul lor de constituire
5.4. Modurile de stingere a servitutilor
Codul civil stabileste trei cauze speciale de stingere a servitutilor:
imposibilitatea materiala de a mai exercita servitutea;
confuziunea;
neintrebuintarea ei pe timp de 30 de ani.
In afara acestor cauze speciale mai exista si unele cauze generale care duc la stingerea tuturor drepturilor reale.
Intrebari:
20. a) Ce intelegem prin dreptul de servitute?
b) Care sunt caracterele juridice ale dreptului de servitute?
c) Clasificati servitutile.
d) Enumerati modurile de stingere a servitutilor.
