|
LETONIA
1.1.1. Elemente de ordin istoric
Letonia a cunoscut o istorie similara cu cea a Lituaniei, fiind populata initial de diverse triburi iar apoi, dupa constituirea primelor comunitati stabile, aflandu-se in centrul atentiei puterilor vecine: Polonia, Suedia, Rusia, Germania. Odata cu cea de a treia impartire a Poloniei, teritoriul sau a trecut sub dominatia Rusiei tariste. Un guvern leton independent este proclamat dupa prabusirea Germaniei, la 18 noiembrie 1918, dar cu sprijinul Armatei rosii acesta a proclamat, la scurt timp, puterea sovietica. Trupe germane ocupa temporar Riga, iar ca urmare a unui razboi civil, care a durat aproape doi ani, tratatul de pace letono-sovietic marcheaza recunoasterea independentei Letoniei, care devine in 1921 membru al Ligii Natiunilor. In 1939, ca urmare a protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, Letonia revine sub influenta sovietica, fiind ocupata de U.R.S.S., transformata in Republica sovietica si apoi incorporata la U.R.S.S.[1] Ocupata temporar de trupele germane in cel de al doilea razboi mondial si inclusa in componenta Reich-ului, Letonia revine sub stapanire sovietica la terminarea celui de al doilea razboi mondial. Destramarea Imperiului sovietic permite afirmarea fortelor patriotice care se pronuntau pentru independenta tarii, sa adopte la 4 mai 1990 declaratia de independenta a tarii[2]. Aceasta revine la denumirea de Republica Letonia, iar la plebiscitul din 3 martie 1991, 73,7% din votanti se pronunta pentru o Letonie libera si independenta, recunoscuta ulterior si de U.R.S.S.
1.1.2. Organizarea constitutionala
In ceea ce priveste dezvoltarea constitutionala a Republicii Letonia, trebuie sa observam ca in aceasta tara s-a procedat la repunerea in vigoare a Constitutiei din 1922, cu votul a 98 de deputati (din 100) si doua abtineri. In acest sens, Declaratia Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Letone cu privire la reinnoirea independentei republicii, din 4 mai 1990, face vorbire despre 'restabilirea autoritatii Constitutiei pe intregul teritori al Letoniei'.
Constitutia din 1922 fusese adoptata de o Adunare Constituanta la 15 februarie 1922, intrand in vigoare la 7 noiembrie in acelasi an[3]. Ea are 88 de articole. Constitutia proclama suveranitatea republicii, care este un stat independent si democratic.
Parlamentul (Saeima) se compune din 100 de reprezentanti ai poporului, alesi pe baza reprezentarii proportionale, in cadrul unor circumscriptii electorale. Alegerile se desfasoara la trei ani, prima duminica din luna octombrie. Cele mai recente alegeri au avut loc la 30 septembrie si 1 octombrie 1995.
Sediul Parlamentului este in Riga. Dupa alegerea sa, Parlamentul desemneaza organele de conducere. Membrii Adunarii se bucura de imunitate in ceea ce priveste voturile si ideile exprimate in exercitarea indatoririlor lor.
Presedintele statului este de asemenea ales de catre Parlament, pe trei ani, prin vot secret. El dispune de prerogative similare institutiei sefului statului in republicile parlamentare. Actualul presedinte al Estoniei este Toomas Hendrik Ilves, iar prim ministru Andres Ausip.
Puterea executiva revine Cabinetului. Guvernul are nevoie sa beneficieze de increderea Parlamentului si este responsabil in fata acestuia pentru activitatile sale. Sedintele Cabinetului sunt prezidate de primul ministru sau de un alt ministru desemnat de acesta.
Propuneri legislative pot fi facute de Presedintele Republicii, Cabinet, comitetele Saeima sau de cel putin cinci parlamentari sau 100 de alegatori. Ca si in alte sisteme, presedintele are dreptul de a amana promulgarea unei legi. Legea a carei promulgare a fost amanata poate fi supusa unui referendum, daca o zecime din alegatori ar dori aceasta. In cazul legilor de urgenta adoptate cu o majoritate de doua treimi, Presedintele Republicii nu are dreptul sa le mai trimita Camerei spre o noua dezbatere si nici sa le supuna referendumului popular.
Repunerea in vigoare a Constitutiei din 1922 s-a corelat cu adoptarea unor alte documente constitutionale, care intregesc afirmarea prerogativelor Estoniei ca stat suveran si independent, beneficiind de propria sa organizare constitutionala. In aceasta privinta, trebuie mentionate Declaratia Sovietului Suprem al R.S.S.Letona cu privire la reinnoirea independentei Republicii Letonia, din 4 mai 1990, Legea constitutionala a Republicii Letonia cu privire la calitatea de stat a Republicii Letonia, adoptata de Consiliul Suprem al Republicii Letone la 21 august 1991, Legea constitutionala cu privire la drepturile si obligatiile cetatenilor ca indivizi, adoptata la 10 decembrie 1991, Legea cu privire la alegerile pentru cel de al V-lea Saeima, din 20 octombrie 1992.
[1] Horia C.Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Statele lumii de la A la Z, editia 8-a, Editura Meronia, Bucuresti, 2002, pag.323.
[2] Webster's New World Encyclopedia, College Edition, Prentice Hall, General Reference, New York, 1993, pag.610.
[3] Constitutions of the Countries of the World, editors Albert P.Blaustein, Gisberg H.Flanz, Latvia, by Jèfri Ruchti, Release 94-6, Issued, August 1994, Oceana Publication, Inc., Dobbs Ferry, New York, pag.1 si urm.; B.Mirkine-Guétzevitch, Les Constitutions de l'Europe Nouvelle, deuxième édition, Paris, Librairie Delagrave, 1930, pag.235.