|
|
|
RECURSUL
A. Notiuni generale privind recursul
Recursul este cale extraordinara de atac, prin care partea interesata sau procurorul solicita, in conditiile si pentru motivele prevazute de lege, desfiintarea unei hotarari data fara drept de apel, in apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala, urmarindu-se in principiu sa se dispuna o rejudecare a fondului sub aspectul motivului de casare.
B. Elementele recursului. Subiectele, obiectul si motivele recursului
In recurs, partea care exercita calea de atac poarta denumirea de recurent, iar cea impotriva careia se exercita recursul. Poate avea calitate de recurent sau de intimat oricare dintre parti indiferent de pozitia procesuala avuta in fata instantei de fond.
Obiectul recursului
Sunt hotarari susceptibile de recurs, potrivit art.299alin.1C.proc.civ-hotararile date fara drept de apel, cele date in apel, precum si, in conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala.
In prima categorie se incadreaza acele sentinte care au fost pronuntate fara drept de apel. Aceste cazuri sunt limitativ prevazute de lege: in cazul conflictelor de competenta (art.22alin.5C.proc.civ.); hotarari de expedient (art.273C.proc.civ.); hotararea prin care instanta a luat act de renuntarea reclamantului la dreptul subiectiv (art.247alin.4C.proc.civ.); hotarari pronuntate in revizuire pentru contrareitate de hotarari (art.328alin.2C.proc.civ.).
Principala categorie a hotararilor susceptibile de recurs sunt cele pronuntate in apel, indiferent de solutia la care s-a oprit instanta de apel. Recursul nu poate fi insa exercitat, omisso medio, trecand peste calea de atac a apelului. Hotararea data in prima instanta care nu a fost atacata cu apel nu mai poate fi atacata nici cu recurs, ea devenind irevocabila la expirarea termenului de apel.
In cazul hotararilor pronuntate intr-o contestatie in anulare, revizuire sau contestatie la executare, regula este ca acestea pot fi atacate cu recurs numai daca si hotararile pronuntate asupra fondului erau susceptibile de recurs.
Incheierile premergatoare pot fi atacate cu recurs numai o data cu fondul cauzei, cu exceptia celor prin care s-a intrerupt cursul judecatii in fata instantei de apel.
Incheierile prin care s-a dispus suspendarea judecatii pot fi atacate separat cu recurs. Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol (art.2441C.proc.civ.).
Motivele de recurs
Simpla nenultumire a unei parti sau a partilor in litigiu fata de hotararea pronuntata nu este suficienta pentru casarea acesteia, ci recurentul are obligatia sa-si intemeieze recursul pe cel putin unul din motivele prevazute limitativ de lege.
A se vedea art.304C.proc.civ.,
Cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale
Cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii
Cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante
Cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti
Cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art.105 alin.2
Daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut
Cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii
Cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia
Cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii
C.Termenul si formele recursului. Instanta competenta sa solutioneze cererea de recurs. Termenul de recurs. Cererea de recurs
Potrivit art.299 alin.2 C.prov.civ., recursul se judeca de instanta imediat superioara celei care a pronuntat hotararea in apel.
Potrivit principiului colegialitatii, recursul se judeca de un complet format din trei judecatori.
D.Termenul de recurs
Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel (art.301C.proc.civ.).
Termenul de 15 zile prevazut de art.301C.proc.civ.constituie dreptul comun in materia recursului. De la aceasta regula exista exceptii atat in ceea ce priveste durata termenului, cat si in ceea ce priveste punctul de la care termenul incepe sa curga.
In ceea ce priveste durata termenului de recurs, Codul de procedura civila instituie anumite termene speciale de recurs, constituind exceptii de la regula mentionata:
-termenul de recurs impotriva hotararii prin care se solutioneaza conflictele de competenta este de 5 zile (art.22alin.5C.proc.civ.);
-termenul de recurs impotriva ordonantei presedintiale este de 5 zile (art.582alin.3C.proc.civ.);
-termenul de recurs impotriva hotararii de divort este de 30 de zile (art.619C.proc.civ.).
E. Cererea de recurs -a se vedea art. 3021 C.proc.civ.
F. Procedura de judecata a recursului
Dupa implinirea termenului de recurs pentru toate partile, instanta a carei hotarare este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii (art.306alin.6 C.proc.civ.).
La termenul stabilit pentru judecata recursului, presedintele completului va da mai intai cuvantul recurentului, iar apoi intimatului (art.309alin.1C.proc.civ.). Daca procurorul este parte principala (cand a pornit actiunea in temeiul art.45 alin.1C.proc.civ.) sau recurent va avea primul cuvantul, iar in celelalte cazuri va vorbi ultimul.
Inainte de a se trece la dezbaterea motivelor de casare, instanta va solutiona exceptiile de procedura care fac de prisos cercetarea in fond a recursului.
Instanta, prin solutionarea recursului, nu rejudeca pricina in fond, ci controleaza hotararea atacata in raport de motivele de casare invocate de recurent.
Daca recursul este declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, instanta de recurs va examina cauza sub toate aspectele.
Art.305C.proc.civ. consacra regula inadmisibilitatii probelor noi in recurs, cu exceptia inscrisurilor. Aceasta regula se intemeiaza pe o ratiune precisa, anume aceea ca esentialmente recursul nu este o cale devolutiva de atac, ci un mijloc procedural prin care se realizeaza doar un examen al hotararii atacate.
Limitarea privitoare la probele ce pot fi administrate exista numai pentru etapa recursului, dupa casare putand fi administrata orice proba necesara solutionarii cauzei.
Si in etapa recursului pot apare incidente de procedura, de natura sa intrerupa sau sa stinga cursul judecatii sau sa modifice solutia. Astfel, recursul: poate fi suspendat pentru motivele prevazute de art.242-244C.proc.civ.; se poate perima, daca a ramas in nelucrare din vina recurentului, timp de un an in materie civila si sase luni in materie comerciala se poate stinge prin actele de dispozitie ale partilor.
G.Solutii in recurs
Potrivit art.312alin.1C.proc.civ.:"Instanta poate admite recursul, il poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui".
In cazul admiterii recursului, hotararea atacata poate fi modificata sau casata, in tot sau in parte (art.312 alin.2C.proc.civ.).
Modificarea hotararii atacate se pronunta pentru motivele prevazute de art.304pct. 6, 7, 8, si 9C.proc.civ., iar casarea, pentru cele prevazute de art.304pct. 1, 2, 3, 4 si 5 C.proc.civ., precum si in toate cazurile in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului sau modificarea hotararii nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe noi. In scopul asigurarii unei judecati unitare, daca instanta gaseste intemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, va dispune casarea totala a hotararii atacate (art.312alin.3C.proc.civ.).
Casarea poate fi totala, atunci cand vizeaza intreaga hotarare atacata, sau partiala, cand se desfiinteaza numai o parte din hotararea atacata.
Distinctia dintre casarea totala si partiala, prezinta importanta pentru stabilirea limitelor in care se va rejudeca fondul dupa casare.
Din punct de vedere al instantei care va judeca pricina dupa casare se face distinctie intre casarea cu retinere si casarea cu trimitere.
Recursul poate fi respins ca:
- nefondat, cand instanta de recurs constata ca hotararea atacata este legala si temeinica;
- fiind tardiv introdus, caz in care hotararea devine irevocabila la expirarea termenului de recurs;
- inadmisibil, in situatia in care este este exercitat omisso medio, impotriva unei hotarari de prima instanta neapelata, desi partea avea la indemana calea de atac a apelului;
- neavenit, in situatia in care recursul a fost exercitat de intervenientul accesoriu, fara ca partea in favoarea careia s-a intervenit sa fi declarat recurs;
- nesustinut, in materia divortului, daca la judecata se prezinta numai paratul (art.612alin.2C.proc.civ.).
Recursul mai poate fi anulat, spre exemplu, ca netimbrat sau insuficient timbrat ori ca fiind introdus de o persoana, fara calitate procesuala.
Hotararea pronuntata de instanta de recurs este irevocabila chiar daca prin aceasta s-a solutionat fondul pricinii (art.377alin.2 pct.4 C.proc.civ.). Fiind irevocabila, aceasta hotarare nu mai poate fi atacata cu un nou recurs, ci numai prin intermediul contestatiei in anulare sau revizuirii, pentru motivele prevazute expres de lege.
H. Judecata in fond dupa casare
Art.315C.proc.civ.stabileste limitele in care instanta va rejudeca pricina dupa casare.
Instanta care rejudeca fondul are obligatia de a respecta indrumarile date de instanta de recurs cu privire la problemele de drept dezlegate de aceasta si cu privire la necesitatea de a clarifica anumite imprejurari de fapt prin administrarea unor probe. Aceasta regula trebuie respectata atat de instanta sesizata dupa casarea cu trimitere spre rejudecare, cat si de instanta de recurs, in caz de casare cu retinere.
Judecata dupa casare se realizeaza cu respectarea imprejurarilor care au determinat casarea, instanta de fond, tinand seama de toate motivele invocate si avand deplina putere sa aprecieze probele si sa stabileasca faptele, tinand seama de indicatiile date prin decizia care a admis recursul. Cand hotararea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va incepe de la actul anulat (art.315alin.2C.proc.civ.).
In caz de casare partiala, instanta care rejudeca fondul are un camp de judecata restrans, din obiectivul acesteia retragandu-se acele capete de cerere si acele probleme care au ramas rezolvate irevocabil.
In cazul casarii totale, instanta care rejudeca fondul, va judeca procesul in intregime.
Dupa casarea hotararii devin aplicabile si prevederile art.296C.proc.civ.care consacra principiul potrivit caruia, recurentului nu i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata, in afara de cazul in care el consimte la aceasta. Principiul "non reformatio in pejus"nu are caracter de ordine publica, de vreme ce recurentul poate consimti sa i se creeze o situatie mai grea in propria cale de atac. Avand in vedere consecintele la care se expune, recurentul trebuie sa-si manifeste consimtamantul la agravarea situatiei in propria cale de atac, in mod expres.
