|
|
|
LIPSIREA DE LIBERTATE IN MOD ILEGAL - art. 189
1. Continutul juridic
Potrivit alin. 1, infractiunea consta in lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal.
2. Conditii preexistente
Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la libertatea fizica a persoanei, la dreptul acesteia de a se deplasa si de a actiona in conformitate cu propria vointa. Potrivit prevederilor art. 5 alin. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului, orice persoana are dreptul la libertate si Ia siguranta, iar potrivit art. 23 alin. 1 din Constitutie, libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si sanatatea persoanei, daca fapta a pus in pericol sanatatea victimei, ori in relatiile sociale referitoare la dreptul ia viata, daca fapta a avut ca urmare moartea victimei.
Obiectul material.
De regula, infractiunea nu are obiect material, in cazul unora dintre formele agravate aie infractiunii, obiectul material consta in corpul victimei, cum ar fi, de exemplu, atunci cand aceasta este supusa unor suferinte fizice.
Subiect activ poate fi orice persoana.
Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. Daca fapia este savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna, se va retine forma agravata din alin. 2.
3. Continutul constitutiv
Latura obiectiva. Elementul material consta intr-o fapta prin care persoana vatamata este lipsita de libertatea fizica, de posibilitatea de a se deplasa si actiona in conformitate cu propria vointa. Fapta poate fi comisiva sau omisiva. In cele mai frecvente cazuri, elementul material este comisiv,constand, de exemplu, in inchiderea persoanei vatamate intr-o incapere,impiedicand-o astfel sa se deplaseze, sau, dimpotriva, in urcarea acesteia intr-un vehicul, obligand-o astfel sa se deplaseze. Elementul material este omisiv, cum ar fi, de exemplu, in cazul nepunerii in libertate a persoanei, care a fost lipsita de libertate in mod legal, dupa incetarea cauzei care a determinat luarea masurii.
Pentru existenta infractiunii, nu intereseaza locul si nici timpul savarsirii faptei, astfel incat o persoana poate fi lipsita de libertate in propria locuinta sau intr-un alt loc public sau privat, in timpul noptii sau in timpul zilei. De asemenea, nu intereseaza mijloacele folosite de faptuitor. Daca mijlocul folosit de catre faptuitor constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile referitoare la concursul de infractiuni.
Pentru existenta infractiunii, nu intereseaza tratamentul la care este supusa victima in timpul privarii de libertate. Fapta constituie infractiune chiar daca acest tratament este deosebit de civilizat. Supunerea victimei la un tratament rau poate constitui insa o circumstanta agravanta.Lipsirea de libertate a persoanei poate fi totala, cand victima este lipsita complet de libertate de miscare, de exemplu, este legata de un copac, sau partiala, cand i se lasa victimei o oarecare posibilitate de miscare, de exemplu, este incuiata intr-un apartament,, avand posibilitatea de a se deplasa dintr-o camera in alta.
Pentru existenta infractiunii este necesar ca lipsirea de libertate sa aiba caracter ilegal. Aceasta deoarece sunt unele situatii in care, din motive bine justificate, legea permite restrangerea libertatii anumitor persoane, fapta avand caracter legal si, in consecinta, nu constituie infractiune. Din aceasta categorie fac parte persoanele care sufera de diferite boli contagioase, si care pot fi internate pentru tratament Impotriva vointei lor, persoanele care pot fi retinute in carantina, cele surprinse in flagrant delict, care poate fi prinse de orice persoana si conduse in fata autoritatilor, de situatia parintilor sau celor asimilati acestora, care, in exercitarea drepturilor lor, pot lua masuri de restrangere a libertatii copilului minor etc. In toate aceste situatii, lipsirea de libertate are caracter legai si nu constituie infractiune numai atat timp cat subzista cauza care a determinat-o. Daca respectiva cauza a disparut, mentinerea starii de lipsire de libertate dobandeste caracter ilegal, cum ar fi de exemplu, retinerea in institutia sanitara a celui internat pentru tratament impotriva vointei sale, dupa insanatosire. Lipsirea de libertate a unei persoane dobandeste de asemenea, caracter iiegal, atunci cand nu sunt respectate conditiile impuse de lege. Astfel, de exemplu, legea ingaduie prinderea infractorului surprins in flagrant delict, dar impune ca acesta sa fie condus imediat in fata autoritatilor. Daca infractorul nu este condus imediat in fata autoritatilor sau este condus in aita parte, privarea de libertate are caracter ilegal si fapta constituie infractiune.
Sub acest aspect, fapta trebuie deosebita de lipsirea de libertate, in mod ilegal, a unei persoane care a savarsit fapte penale, deoarece, intr-un asemenea caz, caracterul ilegal a! lipsirii de libertate determina incadrarea juridica a faptei sub aspectul savarsirii infractiunii de arestare nelegaia, infractiune prevazuta de art. 266 alin. 1 Cp.
Sub aspectul intervalului de timp, lipsirea de libertate trebuie sa dureze atat cat victima sa fie impiedicata in mod efectiv de a se deplasa si actiona in conformitate cu vointa sa. Sub acest aspect, lipsirea de libertate pentru o durata chiar extrem de redusa va constitui infractiune, daca victima, avand de efectuat un anumit act, nu l-a putut indeplini datorita lipsirii ei de libertate, de exemplu, victima trebuie sa se prezinte la un concurs, care a inceput !a o anumita ora, dar, fiind lipsita de libertate, cu numai cateva minute inainte, a pierdut posibilitatea de a se prezenta la acel concurs.
Urmarea imediata consta intr-o stare de incalcare a libertatii de miscare a persoanei vatamate. In unele cazuri, pe langa aceasta urmare socialmente principala, se pot produce si alte urmari, secundare, constand, de exemplu, intr-o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii victimei.
Raportul de cauzalitate dintre actiunea sau inactiunea faptuitorului si urmarea socialmente periculoasa, trebuie sa existe.
Lipsirea de libertate in mod iiegal este absorbita uneori in continutul altei infractiuni. De exemplu, violul nu poate fi conceput si realizat fara lipsirea de libertate a victimei, deoarece numai in felul acesta poate fi realizat prin constrangere actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex.
Cu toate acestea,, violul absoarbe numai lipsirea de libertate care este necesara realizarii actului sexual. Lipsirea de libertate in mod ilegal intra in concurs cu infractiunea de viol daca, din diferite motive, victima este retinuta in continuare dupa comsumarea actului sexual. Astfel, in practica judiciara s-a considerat ca fapta inculpatului care, dupa ce a comis infractiunea de viol, a incuiat-o pe victima in camera si a plecat, luandu-i rochia si geanta cu actele de identitate, pentru a nu putea iesi, ceea ce a avut ca urmare imobilizarea victimei in incapere, impotriva vointei sale, timp de 6 ore, constituie infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, in concurs cu infractiunea de viol. Atunci cand imobilizarea victimei excede actiunile necesare in desfasurarea laturii obiective a infractiunii de talharie, ne aflam in fata unei infractiuni de sine statatoare, respectiv lipsirea de libertate in mod ilegal. Lipsirea de libertate in mod ilegal isi pastreaza autonomia si atunci cand violul, infractiune scop, nu s-a realizat. In acest sens, in practica judiciara s-a considerat ca realizeaza continutul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal fapta inculpatilor care, in scopul de a savarsi infractiunea de vioi, au urcat victima, cu forta, in autofurgoneta condusa de unul dintre ei si au transportat-o impotriva vointei sale spre iocu! unde aveau intentia sa savarseasca violul, infractiune la a carei executare ei nu au mai putut trece deoarece, in timpul mersului, victima a sarit din masina.
Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei, care poate fi directa sau indirecta. Este necesar ca faptuitorul sa aiba reprezentarea caracterului ilegal al actiunii sau inactiunii sale. Vinovatia faptuitorului este inlaturata atunci cand fapta a fost savarsita cu consimtamantul persoanei, consimtamant care trebuie sa fie valabil.
3. Forme. Sanctiuni
Tentativa infractiunii este pedepsita, potrivit alin. 7.
Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea socialmente periculoasa, in momentul in care persoana vatamata este lipsita de posibilitatea de a se deplasa si de a actiona in conformitate cu vointa sa. Fiind o infractiune continua, pe langa momentul consumarii va exista si un moment al epuizarii, momentul in care, intervenind o actiune contrara celei initiale, inceteaza starea de lipsire de libertate a persoanei.
Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani.
6.Continutul agravat
Infractiunea are cinci forme agravate, prevazute in alin, 2 -6.
Prima forma agravata exista potrivit alin. 2, in cazui in care fapta este savarsita priri simularea de calitati oficiale, prin rapire, de o persoana inarmata, de doua sau mai multe persoane impreuna sau daca in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj, precum si in cazul in care victima este minora sau este supusa unor suferinte ori sanatatea sau viata ii este pusa in pericol.
Agravanta ia In considerare un numar de opt circumstante sau imprejurari care ii confera faptei o periculozitate sociala sporita, constand in:
a) savarsirea faptei prin simularea de calitati oficiale.
Circumstanta agravanta se refera ia procedeul folosit de catre faptuitor, in sensul ca acesta simuleaza, pretinde ca are o calitate oficiala, pe care in realitate nu o detine. Faptuitorul trebuie sa simuleze una dintre calitatile oficiale, care, daca ar fi reala, i-ar permite sa ia masura lipsirii de libertate a persoanei, deoarece numai intr-un astfel de caz, victima este intimidata si determinata sa nu opuna rezistenta. Din aceasta categorie fac parte: calitatea de procuror, de ofiter de politie, calitatea de lucrator sanitar insarcinat cu depistarea bolilor contagioase etc.
Agravanta se retine chiar si atunci cand faptuitorul avusese respectiva calitate oficiala ori a obtinut-o dupa savarsirea faptei.
b) savarsirea faptei prin rapire.
Circumstanta agravanta se refera procedeul folosit de catre faptuitor, constand in rapirea victimei pe care o duce intr-un alt loc, impotriva vointei sale, unde o priveaza de libertate. Rapirea, care prin ea insasi prezinta gravitate, dovedeste din partea celui care recurge la acest procedeu pentru savarsirea infractiunii, un grad sporit de pericol social. De aceea, legiuitorul, fara a incrimina aceasta fapta in mod distinct, a prevazut-o ca o circumstanta agravanta a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal.
c) savarsirea faptei de catre o persoana inarmata.
Agravanta ia in considerare faptul ca in momentul savarsirii infractiunii, faptuitorul are asupra sa un instrument, piesa sau dispozitiv declarat arma prin dispozitiile legale, art. 151 alin. 1 Cp., sau un obiect de natura a fi folosit ca arma si pe care il intrebuinteaza la atac, potrivit art. 151 aiin. 2 Cp. In prima situatie, intrucat este vorba de o arma propriu-zisa, este suficient ca faptuitorul.sa aiba asupra sa o astfel de arma, care trebuie sa fie vizibila pentru victima si deci, trebuie sa aiba un efect intimidant asupra acesteia. in opinia majoritara se considera ca agravanta exista independent de aceasta imprejurare deoarece, avand asupra sa arma, faptuitorul este mai decis si mai indraznet in actiunea sa, stiind ca are posibilitatea de a o folosi oricand.
in cea de a doua situatie, neiiind vorba de o arma propriu-zisa, ci de o arma asimilata, este necesar ca faptuitorul care are asupra sa obiectul susceptibil de a fi folosit ca arma, sa-l foloseasca in mod efectiv impotriva victimei. Daca obiectul nu este folosit la atac, acesta nu constituie o arma in intelesul legii penale si, in consecinta, nu poate fi vorba de o persoana inarmata.
d)savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna,
Agravanta ia in considerare cooperarea mai multor persoane ia savarsirea faptei, imprejurare care sporeste gravitatea infractiunii, deoarece mareste sansele de reusita ale faptuitorilor care actioneaza cu mai multa eficienta asupra victimei, anihilandu-i sau reducandu-i mult mai usor posibilitatea de aparare. Prin savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna se intelege savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane in calitate de coautori, precum si savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane dintre care cel putin una in calitate de autor, iar cealalta sau celelalte in calitate de complici concomitenti.
Participantul care raspunde penal este sanctionat pentru forma agravata a infractiunii, chiar daca unii sau toti ceilalti participanti sunt exonerati de raspunderea penala. Daca fapta este savarsita de cel putin trei persoane impreuna se aplica numai agravanta speciala, nu si cea generala prevazuta in art. 75 iit. a) Cp., deoarece are prioritate circumstanta speciala, iar in caz contrar, ar insemna ca un acelasi temei sa atraga o dubla agravare a pedepsei, ceea ce nu este admisibil. Fiind o circumstanta reala, instigatorii si complicii anteriori, care au stiut ca fapta va fi savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna, raspund de asemenea, pentru forma agravata a infractiunii, potrivit art. 28 alin. 2 Cp.
e) daca in schimbul
eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj.
Circumstanta agravanta
consta, asadar, in cererea formulata de catre
faptuitor
de a i se da, in schimbul
eliberarii persoanei, un folos material sau orice alt
avantaj.
Prin aceasta, infractiunea dobandeste o periculozitate sociala sporita,
deoarece faptuitorul, urmarind un folos material sau orice alt avantaj,
conditioneaza incetarea activitatii sale infractionale
de realizarea acelui folos sau avantaj. Nu
intereseaza valoarea folosului material, natura avantajului dupa cum nu intereseaza daca cererea
a fost sau nu acceptata. in
aceasta forma agravata,
infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal absoarbe infractiunea de santaj, devenind astfel o
infractiune complexa.
f) in cazul in care victima este minora. Agravanta ia In considerare faptul ca victima infractiunii este o persoana minora.
Starea de minoritate a victimei trebuie sa existe in momentul in care victima este lipsita de libertate si nu in momentul in care faptuitorul inceteaza activitatea sa infractionala. Daca ar fi altfel, faptuitorul ar ii incurajat sa prelungeasca activitatea sa infractionala, pentru ca agravanta sa nu-i fie aplicabila. Pentru retinerea agravantei este necesar ca faptuitorul sa cunoasca, din orice imprejurare, faptul ca victima este o persoana care nu a implinit varsta de 18 ani.
g) in cazul in care victima este supusa unor suferinte.
Suferintele la care este supusa victima pot de natura fizica sau psihica si ele pot decurge din modul in care faptuitorul a conceput si executat infractiunea sau din tratamentul pe care i l-a aplicat victimei in timpul cat a lipsit-o de libertate. Nu intereseaza durata a acestor suferinte. Ele trebuie sa fie, Insa, de o anumita intensitate, deoarece altfel nu s-ar justifica agravarea faptei si a raspunderii penale a faptuitorului. Suferintele la care a fost supusa victima vor fi stabilite, in fiecare caz, In raport cu situatia concreta, tinandu-se seama si de starea fizica sau psihica in care s-a aflat aceasta in momentul savarsirii faptei, deoarece o anumita stare fizica sau psihica ar fi putut mari intensitatea suferintelor la care a fost supusa. Daca se produce si o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii victimei, sunt aplicabile dispozitiile referitoare la concursul de infractiuni, iar daca fapta are ca urmare moartea victimei, infractiunea prezinta o alta forma agravata, art. 189 alin. 6 Cp.
h) in cazul in care sanatatea sau viata victimei ii sunt puse in pericol. Agravanta ia in considerare faptul ca infractiunea este savarsita in asemenea conditii incat se creeaza si o stare de pericol pentru sanatatea sau viata victimei. Starea de pericol poate rezulta, si de data aceasta, din modul cum a fost conceputa si executata infractiunea sau din regimui ia care a fost supusa victima in timpul cat a fost lipsita de libertate. Pentru aplicarea agravantei, este suficient ca aceasta stare de pericol sa fi existat la un moment dat. Deoarece legiuitorul a avut in vedere numai expunerea victimei la pericolul de a suferi o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii ori de a-si pierde viata, daca victima sufera efectiv o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal intra in concurs cu infractiunea de vatamare corporala, art. 180 alin. 2, art. 181 sau art. 182 Cp., iar daca fapta are ca urmare moartea victimei, infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal prezinta forma agravata prevazuta in art. 189 alin. 6 Cp.
Tentativa se pedepseste, potrivit alin. 7.
Sanctiunea consta in inchisoare de ia 7 la 15 ani.
A doua forma agravata consta, potrivit alin. 3, in lipsirea de libertate a unei persoane savarsita in scopul de a o obliga la practicarea prostitutiei.
Agravanta ia in considerare faptul
ca lipsirea de libertate in.mod ilegal este conceputa si realizata ca o infractiune mijloc
pentru a determina victima
ia practicarea prostitutiei. Agravanta se
retine indiferent daca scopul este
realizat sau nu.
Tentativa se pedepseste, potrivit alin. 7.
Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 15 ani.
A treia forma agravata exista, potrivit alin. 4, daca pentru eliberarea persoanei se cere, in orice mod, ca statul, o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un anumit act.
Ca si in cazul agravantei prevazute in alin. 2, este vorba de conditionarea eliberarii persoanei lipsite de libertate de satisfacerea unei cereri formulate de faptuitor. Aceasta cerere trebuie sa aiba ca obiect indeplinirea sau neindeplinirea unui act de catre stat, de catre o persoana juridica, o organizatie internationala inierguvernamentala sau de catre un grup depersoane. Nu intereseaza modul cum s-a facut cererea. De asemenea, nui intereseaza in ce consta actul de a carui indeplinire sau neindeplinire se conditioneaza eliberarea victimei. In sfarsit, este indiferent daca cererea a fost sau nu indeplinita.
Tentativa se pedepseste. Potrivit alin. 8, constituie tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri invederea comiterii faptei prevazute in alin. 4.
Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 18 ani.
A patra forma agravata, exista, potrivit alin. 5, daca faptele prevazute ia alin. 1-4 se savarsesc de catre o persoana care face parte dintr-un grup organizat. Agravanta ia in considerare apartenenta faptuitorului la un grup organizat, fapt ce usureaza savarsirea infractiunii.
Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 ia 15 ani, pentru fapta din alin. 1,
inchisoare de la 7 ia 18 ani, pentru faptele din alin. 2 si 3, respectiv inchisoare de la 10 la 20 de ani, pentru fapta din alin. 4.
A cincea forma agravata, exista, potrivit alin. 6, daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.
Circumstanta agravanta se refera ia producerea unui rezultat mai grav, constand in moartea sau sinuciderea victimei, urmare imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie. Daca se stabileste ca faptuitorul a actionat cu intentie, in ceea ce priveste moartea sau sinuciderea victimei, infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal intra in concurs cu infractiunea de omor sau cu determinarea ori inlesnirea sinuciderii.
Sanctiunea consta in inchisoarea de la 15 la 25 de ani.
