|
|
|
OBLIGATII. RESPONSABILITATEA - SUBIECTE DE EXAMEN SESIUNEA IUNIE
ANUL II - SEMESTRUL II
1. Cum defineste Codul civil obligatia civila?
Codul civil nu defineste obligata civila,
2. Cum se clasifica obligatile dupa izvorul lor ?
_ Obligati nascute din acte juridice
_ obligatii nascute din fapte juridice
3. Cum se clasifica obligatiile dupa obiectul lor?
1) obligaŃii de a da;
2) obligaŃii de a face;
3) obligaŃii de a nu face.
4. Ce este obligatia de a da ?(8)
Obligatia de a da ( aut dare) este definita ca fiind indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real.
5. Ce este obligatia de a face ?
Obligatia de a face (aut facere) este indatorirea care revine subiectului pasiv, denumit debitor, de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau de a preda un lucru.
6. Ce fel de obligatie este obligatia vanzatorului de a preda cumparatorului lucrul ce
a format obiectul contractului de vanzare - cumparare ?
-Obligatia de a face (aut facere)
7. Ce este obligatia determinata (sau de rezultat) ?(2)
-este o obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine, un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitate
8. Ce este obligatia de diligenta sau de mijloace ?
-este indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat.
9. Cum se clasifica obligatiile dupa gradul lor de opozabilitate ?(4si7)
1) obligatii obisnuite;
2) obligatii opozabile si tertilor;
3) obligatii reale.
10. Ce sunt obligatiile reale - propter rem - ?(5)
cunoscute sub denumirea de obligatii reale de a face, sunt indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilor.11
11. Ce sunt obligatiile opozabile si tertilor - scriptae in rem -?
-se caracterizeaza prin faptul ca sunt atat de strans legate de posesia unui bun, incat creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau decat daca posesorul bunului va fi obligat sa respecte acest drept, desi nu a participat direct si personal la nasterea raportului obligational
12. Cum se clasifica obligatiile dupa sanctiunea lor juridica ?
1) obligatii civile perfecte;
2) obligatii civile imperfecte.
13. Cum se clasifica obligatiile dupa raportul lor cu modalitatile ?
1) obligatii simple;
2) obligatii complexe.
14. Care sunt modalitatile care afecteaza o obligatie civila ?
Modalitatile care afecteaza o obligatie civila sunt termenul si conditia.
15. Care sunt izvoarele de obligatii conform Codului civil ?(6)
Dupa Codul civil sunt considerate izvoare de obligatii: contractele, cvasicontractele, delictele, cvasidelictele si legea.
16. Ce fapte juridice licite sunt reglementate de Codul civil ca izvor de obligatii ?
- gestiunea de afaceri sau gestiunea intereselor altuia;
- plata lucrului nedatorat sau plata indebitului.
17. Care fapta juridica licita nu are reglementare legala, fiind o constructie a doctrinei si a jurisprudentei ?
imbogatirea fara justa cauza, nu are o reglementare legala, fiind o constructie a doctrinei si a jurisprudentei
18. Care sunt conditiile gestiunii de afaceri ?
Conditiile gestiunii de afaceri privesc: obiectul gestiunii, utilitatea gestiunii si atitudinea partilor fata de actele de gestiune.
19. Care este obiectul gestiunii de afaceri ?
Referitor la obiectul gestiunii, acesta poate sa constea atat in acte materiale cat si in acte juridice.
20. Ce fel de acte juridice poate sa incheie gerantul in nume propriu ?
Actele juridice incheiate de gerant in nume propriu nu trebuie sa depaseasca limitele unui act de administrare.
21. Cum se apreciaza utilitatea gestiunii de afaceri ?
-Aceasta utilitate este apreciata in raport de momentul savarsirii operatiunii si nu prezinta nici un fel de importanta daca ulterior bunul este distrus dintr-un caz fortuit sau de forta majora.
22. Care este atitudinea partilor fata de actele gestiunii de afaceri ?
a) geratul sa nu aiba cunostinta de interventia gerantului, in caz contrar fiind vorba de un mandat tacit;
b) gerantul sa actioneze cu intentia de a administra interesele unei alte persoane, nu propriile sale interese.
23. Ce conditii se cer referitor la capacitatea partilor in gestiunea de afaceri ?
-Referitor la gerant, care savarseste acte in contul altei persoane, acesta trebuie sa aiba capacitate de exercitiu.
Geratul nu trebuie sa indeplineasca nicio conditie de capacitate, deoarece gerantul actioneaza independent de manifestarea de vointa a geratului, fara stirea acestuia.
24. Care sunt obligatiile gerantului ?(13)
- sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul, sau mostenitorii sai, vor putea sa o preia (art. 987 - 988 Cod civil);
- in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun proprietar(art. 989 Cod civil);
- sa dea socoteala geratului pentru operatiunile efectuate.
25. Care sunt obligatiile geratului ?
- sa plateasca gerantului pentru toate cheltuielile necesare si utile pe care acesta le-a facut (art. 991 Cod civil);
- sa execute toate obligatiile fata de terŃti, care s-au nascut din actele incheiate de gerant in numele sau.
26. Cum se face proba gestiunii de afaceri ?
Daca gerantul savarsesete acte materiale, acestea vor putea fi dovedite cu orice mijloc de proba, iar daca operatiunile efectuate de gerant sunt acte juridice, sunt aplicabile regulile in materia probei actelor juridice.
27. Care sunt conditiile generale ale plaii lucrului nedatorat ?
- sa existe o plata;
- plata sa fie nedatorata;
- plata sa fie facuta din eroare.
28. Care sunt obligatiile accipiensului de buna - credinta ?
1.va restitui lucrul, dar are dreptul sa pastreze fructele, ca orice posesor de buna - credinta (art. 994 Cod civil);
2.daca lucrul a fost instrainat se va restitui pretul primit (art. 996 alin. 2 Cod civil);
3.daca lucrul a pierit, in mod fortuit, va fi liberat de obligatia de restituire(art. 995 alin. 2 Cod civil).
29. Care sunt obligatiile accipiensului de rea - credinta ?
1.sa restituie lucrul primit si fructele percepute (art. 994 Cod civil);
2.daca a instrainat lucrul, sa restituie valoarea acestuia, indiferent de pretul pe care l- a primit, la data introducerii actiunii in justiŃie (art. 996 Cod civil);
3.daca lucrul a pierit, in mod fortuit, sa restituie valoarea acestuia din momentul cererii de restituire, cu exceptia cazului in care va dovedi ca lucrul ar fi pierit si la solvens (art. 995 Cod civil).
30. Care sunt obligaiile solvensului ?
sa restituie cheltuielile necesare si utile pe care acesta le-a facut cu conservarea lucrului, respectiv sporirea valorii lucrului.
31. Care sunt persoanele care pot sa ceara restituirea platii in cazul platii nedatorate ?
1.solvens;
2.creditorii chirografari ai solvensului, pe calea actiunii oblice.
32. Care este termenul de prescriptie in care se poate intenta actiunea in restituirea
in termenul general de prescriptie extinctiva de 3 ani, termen care incepe sa curga din momentul in care solvensul a cunoscut, sau trebuia sa cunoasca faptul ca plata era nedatorata.
33. Care sunt cazurile in care nu exista obligaia de restituire a platii nedatorate ?
1.cazul obligatiilor civile imperfecte achitate de buna voie de catre debitor(art. 1092 Cod civil);
2.daca plata s-a efectuat in temeiul unui contract nul pentru cauza imorala;
3.daca plata a fost facuta unui incapabil, acesta va restitui doar in masura imbogatirii sale (art. 1098 si art. 1164 Cod civil);
4.cand plata a fost facuta de catre o alta persoana decat debitorul, iar accipiensul a distrus cu buna - credinta titlul constatator al creantei sale.
34. Ce fel de conditii se cer pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?
1.conditii materiale;
2.conditii juridice.
35. Care sunt conditiile materiale cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?
1.sa se produca marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori apreciabile;
2.micsorarea patrimoniului altei persoane sa constea in diminuarea unor elemente active sau in efectuarea unor cheltuieli;
3.sa existe o legatura intre marirea si, respectiv, diminuarea unui patrimoniu, in sensul ca ambele operatiunii sa fie efectul unei cauze unice.
36. Care sunt conditiile juridice cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?
1.sa nu existe un temei legal al imbogatirii unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane, respectiv sa nu fie vorba de o dispozitie legala, un contract, o hotarare judecatoreasca;
2.sa nu existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite.
37. Care sunt limitele obligatiei de restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?
1. persoana al carei patrimoniu s-a marit nu poate fi obligata la restituire decat in masura cresterii patrimoniului sau, la momentul intentarii actiunii in restituire;
2. persoana al carei patrimoniu s-a diminuat nu poate pretinde mai mult decat micsorarea patrimoniului sau, deoarece s-ar ajunge la o imbogatire fara justa cauza.
38. Cum se calculeaza termenul de prescriptie extinctiva in cazul imbogatirii fara justa cauza ?
Conform prevederilor art. 8 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescriptie incepe sa curga din momentul in care persoana care si-a micsorat patrimoniul a cunoscut, sau trebuia sa cunoasca, atat faptul maririi altui patrimoniu, cat si persoana care a beneficiat de aceasta marire, impotriva caruia se intenteaza actiunea.
39. Care sunt deosebirile dintre responsabilitate si raspundere ?
1.Raspunderea presupune supunerea agentului, pe cand responsabilitatea presupune din partea agentului cunoasterea si capacitatea de apreciere a fenomenelor si cerintelor sociale prezente si de perspectiva;
2.raspunderea este mai ales de ordin normativ, in mod preponderent de ordin juridic, responsabilitatea este in mod preponderent si direct, de ordin valoric.
3.In cazul raspunderii, agentul percepe normele sociale ca norme propriu-zise, ca reguli impuse din exterior prin constrangere; in cazul responsabilitatii, agentul resimte normele ca valori acceptate, ca temei al unor actiuni libere si interesate.
4.responsabilitatea juridica trebuie definita ca o atitudine constienta si deliberata de asumare a grijii fata de modul de realizare a normelor de drept, fata de integritatea ordinii juridice, ca si fata de actiunile pe care le intreprinde individul in vederea asigurarii unui climat de legalitate.
Sensul frecvent
5.atribuit notiunii de raspundere este acela de obligatie de a suporta consecintele nerespectarii unor reguli de conduita, obligatie ce incumba autorului faptei contrare acestor reguli si care poarta intotdeauna amprenta dezaprobarii sociale a unei asemenea conduite.
40. Cum este definita responsabilitatea juridica.
Responsabilitatea juridica trebuie definita ca o atitudine constienta si deliberata de asumare a grijii fata de modul de realizare a normelor de drept, faŃa de integritatea ordinii juridice, fata de actiunile pe care le intreprinde individul in vederea asigurarii unui ca si climat de legalitate.
41. Cum este definita notiunea de raspundere juridica ?
raspunderea juridica poate fi definita ca un raport statornicit de lege, de norma juridica, inre autorul incalcarii normelor juridice si stat, reprezentat prin agentii autoritatii, care pot sa fie instantele de judecata, functionarii de stat sau alti agenti ai puterii publice
42. Ce forme ale raspunderii se disting in materia dreptului civil ?
1.raspunderea civila delictuala -
2.raspunderea civila contractuala
43. Care este natura juridica a raspunderii civile delictuale ?
natura juridica a raspunderii civile delictuale este aceea de sanctiune civila.
44. Care este raportul dintre raspunderea civila delictuala si raspunderea penala ?
-fapta ilicita cauzatoare de prejudicii poate sa fie, in acelasi timp si infractiune sau abatere administrativa, cum ar fi, de exemplu in cazul delapidarii, care constituie atat infractiune cat si delict civil, ceea ce va atrage, atat pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta infractiune, cat si sanctiunea civila a obligarii faptuitorului la plata despagubirilor aferente.
45. Care sunt functiile raspunderii civile delictuale ?
1. Funtia educativ-preventiva;
2. Functia reparatorie.
46. Cum se clasifica prejudiciul patrimonial ?
1. Prejudiciu material
2. Prejudiciu corporal
47. Ce forma de raspundere va fi angajata ca urmare a producerii unui prejudiciu, daca sunt indeplinite si celelalte condiŃii de existenta ?
-daca sunt indeplinite si celelalte conditii de existenŃa, va fi angajata raspunderea civila delictuala a autorului faptei ilicite sau, dupa caz, si raspunderea penala a acestuia.
48. Cum se poate obtine repararea prejudiciului ?
1. Persoana prejudiciata si autorul prejudiciului pot conveni, prin asupra intinderii despagubirilor si modalitatilor de reparare a bunainvoiala prejudiciului.
2. In situatia in care intre persoana vatamata si autorul prejudiciului nu a intervenit nicio intelegere privind acoperirea si repararea prejudiciului, victima se poate adresa instantei de judecata printr-o cerere de chemare in judecata prin care pune in miscare actiunea in raspundere civila delictuala.
49. Care sunt regulile care guverneaza stabilirea intinderii prejudiciului si a cuantumului despagubirilor in cadrul unei actiuni in justiie ?
1. Regula generala este cea a repararii integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicita
2. Repararea in natura. Repararea prin echivalent.
3. Stabilirea despagubirilor in cazul repararii prin echivalent a prejudiciului
50. Cum se stabilesc despagubirile in cazul repararii prin echivalent a prejudiciului ?
Repararea prin echivalent poate fi facuta, fie prin acordarea unei sume globale, fie prin stabilirea unor prestatii periodice succesive cu caracter temporar sau viager, avandu-se in vedere interesele parŃilor care cer despagubirea, dar si posibilitaŃile persoanei care a produs prejudiciul sau care raspunde de producerea acestuia.
51. Cum se stabileste raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu ?
1. Trebuie sa avem in atentie nu stabilirea unui raport de cauzalitate general, ci a unui raport de cauzalitate specific, particular, dintre actiunea sau inactiunea cu caracter ilicit si prejudiciul produs.
2. Cand se analizeaza raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu trebuie sa se faca abstractie de atitudinea subiectiva, de ordin psihic a autorului prejudiciului fata de fapta sa ilicita si de urmarile acesteia; in acest sens se vorbeste despre caracterul obisctiv al raportului de cauzalitate.
3. Pentru stabilirea raportului de cauzalitate trebuie avute in vedere atat fapta ilicita savarsita, ca actiune, cat si fapta ilicita ca inactiune, deci ca omisiune de a indeplini anumite obligatii prevazute de lege.
4. Tot pentru stabilirea raportului de cauzalitate trebuie sa se tina cont si de faptul ca orice fapta umana se desfasoara in cadrul societatii, ca se afla in mod obiectiv in relatie cu faptele, deci cu actiunile sau inactiunile altor persoane, ori cu o serie de factori exteriori de mediu sau evenimente naturale.
5. Un rol deosebit, de care trebuie tinut cont in stabilirea raportului de cauzalite il are si criteriul legal, respectiv cerinta pe care legea o prevede comportamentului uman si de evaluarea juridica a nerespectarii acestei prevederi.
6. Raportul de cauzalite nu este intotdeauna un raport direct intre fapta ilicita si prejudiciu, ci, de multe ori, acest raport este doar mediat, in sensul ca, prin fapta ilicita s-a creat o situatie care a permis unor factori, umani sau naturali, sa actioneze si sa produca, in mod direct, prejudiciul.
52. Care sunt consecintele sub aspectul procedurii de solutionare a actiunii in
raspundere penala si a actiunii in raspundere civila delictuala ?
1. Sub aspectul competenŃei de soluŃionare a ambelor actiuni
2. Sub aspectul pornirii actiunii
3. In legatura cu judecarea actiunii penale si civile si la autoritatea de lucru judecat a hotararilor pronuntate de instanta de judecata penala sau, dupa caz, de catre instanta de judecata civila
4. Cu privire la raportul dintre scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale, achitarea sau incetarea procesului penal, pe de o parte, si actiunea civila in despagubiri, pe de alta parte.
5. Cu privire la prescriptia extinctiva
53. Prin ce se aseamana raspunderea civila delictuala cu raspunderea civila contractuala ?
1. Ambele tipuri de raspundere sunt forme ale raspunderii civile, fiind dominate de ideea fundamentala a repararii unui prejudiciu patrimonial produs prin fapta ilicita si culpabila a unei anumite persoane;
2. Elementele care le conditioneaza sunt aceleasi
54. Prin ce se deosebeste raspunderea civila delictuala de raspunderea civila contractuala ?
1. Dupa izvor
2. In functie de capacitatea celui care se obliga
3. In raport de punerea in intarziere
4. In raport de conventiile de neraspundere
5. In raport cu intinderea reparatiei
6. In functie de felul raspunderii
7. In raport de sarcina dovedirii culpei
8. In raport de competenta judecatoreasca
9. In raport de prescriptia dreptului la actiune
55. Care sunt conditiile repararii prejudiciului ?
1. Prejudiciul sa fie cert;
2. Prejudiciul sa nu fi fost reparat inca.
56. Care sunt principiile care guverneaza reapararea prejudiciului ?
1. Principiul repararii integrale a prejudiciului
2. Principiul repararii in natura a prejudiciului
57. Ce aspecte sunt avute in vedere la repararea integrala a unui prejudiciu ?
- este supusa repararii atat paguba efectiva - damnum emergens -, cat si beneficiul nerealizat - lucrum cesans;
- se repara atat prejudiciul previzibil cat si prejudiciul imprevizibil;
- la stabilirea intinderii despagubirilor nu are relevanta starea materiala a victimei sau a autorului faptei ilicite
- prejudiciul trebuie sa fie reparat in intregime, indiferent de forma sau gradul de vinovatie.
58. Care sunt modalitatile in care se poate face repararea prin echivalent a prejudiciului ?
- acordarea unei sume globale, care se stabileste prin hotararea judecatoreasca de obligare la plata despagubirilor;
- stabilirea unor prestatii periodice, in forma baneasca, care se platesc victimei, dupa caz, temporar sau viager.
59. Ce trasaturi caracteristice prezinta fapta ilicita ?
1.fapta are caracter obiectiv sau existenta materiala, constand intr-o conduita ori manifestare umana exteriorizata;
2.fapta ilicita este rezultatul unei atitudini psihice;
3.fapta este contrara ordinii sociale si reprobata de societate.
59. Cu ce echivaleaza lipsa dicernamantului ?
Lipsa discernamantului echivaleaza cu absenta factorului intelectiv, respectiv a lipsei vinovatiei.
60. Cum se face proba conditiilor raspunderii civile delictuale ?
Fiind vorba de fapte juridice, sub aspect probator este admis orice mijloc de proba, inclusiv proba testimoniala.
61. Care este factorul comun al ipotezelor la care se refera prevederile art. 1000 alin. 2 - 4 Cod civil ?
1. Factorul comun al ipotezelor la care se refera prevederile acestui articol, il constituie ideea de garanŃie fata de victima, cu privire la acoperirea prejudiciului cauzat, dar nu poate fi vorba despre o garantie de tipul fidejusiunii, ci de o garantie instituita prin puterea legii75;
62. Care este fundamentul raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori ?
1.prezumtia ca in exercitarea indatoririlor ce le reveneau fata de copil au existat abateri;
2.prezumtia de cauzalitate intre neindeplinirea indatoririlor ce le reveneau si comiterea de catre minor a faptei ilicite;
3.prezumtia vinovatiei parintilor, de obicei sub forma neglijentei, in indeplinirea necorespunzatoare a indatoririlor ce le reveneau.
4.nerespectarea de catre parinti a obligatiei ce le revenea in exercitarea supravegherii copiilor minori.
63. Care este domeniul de aplicatie al raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori ?
-se aplica parintilor indiferent daca filiatia este din casatorie ori din afara casatoriei, ca si celui care a infiat un copil minor.
64. Ce conditii trebuie sa probeze victima prejudiciului in cazul raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori ?
1) existenta prejudiciului;
2) existenta faptei ilicite a minorului;
3) existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita a minorului si prejudiciu.
65. Inlaturarea prezumtiilor raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori.
Obiectul probei contrare il constituie faptul ca parintii si-au indeplinit in mod ireprosabil indatoririle ce le reveneau, deci nu se poate retine un raport de cauzalitate intre fapta lor si fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu comisa de minor, sau a unui fapt exterior copilului, pentru care ei nu sunt tinuti a raspunde (caz fortuit, de farta majora, fapta unui tert etc.), pentru care ei nu sunt tinuti a raspunde ) sau lipsa lor de discernamant, cu caracter de durata.
66. Care sunt efectele raspunderii parintilor pentru prejudicial cauzat de minor?
Parintii raspund integral fata de victima pentru prejuduciul cauzat de minor.
67. Care este raportul raspunderii parintilor cu raspunderea istitutorilor ori
mestesugarilor ?
in raport cu raspunderea profesorului sau a mestesugarului, raspunderea parintilor este subsudiara. Adica, ca ea se va aplica ori de cate ori profesorul sau mestesugarul va face dovada ca desi a exercitat cum se cuvine supravegherea, nu a putu impiedica faptul prejudiciabil.
68. Care este raportul dintre raspunderea parintilor si raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor ?
-parintii nu raspund pentru minorulprepus nici pentru prejudeciile pe care acesta le cauzeaza comitentului insusi.
69. Cine poate fi persoana prejudiciata in cazul raspunderii institutorului si
mestesugarului ?
Se au in vedere numai prejudiciile pe care elevul sau ucenicul le cauzeaza unei alte persoane,
70. Care sunt conditiile in care se angajeaza raspunderea institutorului si mestesugarului ?
1.Conditiile generale ale raspunderii.
2.Conditii speciale
71. Care sunt condiŃiile speciale ale raspunderii institutorului si mestesugarului pentru faptele elevilor si ucenicilor ?
a) cel ce a cauzat prejudiciul trebuie sa aiba calitatea de elev ori ucenic si sa fie minor;
b) fapta ilicita sa fie savarsita cand elevul ori ucenicul se afla sau trebuia sa se afle sub supravegherea profesorului ori mestesugarului.
72. Care sunt efectele raspunderii institutorilor ori mestesugarilor ?
Raspunderea institutorului sau artizanului este integrala. Victima poate chema in judecata fie numai pe institutor sau artizan (art. 1000 al.4 C.civ.), fie numai pe elev sau ucenic (art. 998-999 C.civ.), fie atat pe institutor sau artizan cat si pe elev sau, respectiv, ucenic In ultimul caz, raspunderea este solidara (art. 1003 C.civil).
73. Care este temeiul raportului de prepusenie ?
1) Contractul de munca care face sa se prezume, pana la proba contrarie, existenta raportului de prepusenie.
2) calitatea de membru al organizatiei cooperatiste este temei pentru raspunderea acesteia conform art.1000 alin.3 C.civil :
3) contractul de mandat. Desi , in principiu, nu se naste din el un raport de prepusenie, acesta poate exista daca apare subordonarea;
4) in mod exceptional, in contractul de antrepriza se poate ca antreprenorul sa renunte la autonomia sa si sa se subordoneze efectiv autoritatii beneficiarului lucrarii;
74. Cand trebuie sa existe raportul de prepusenie pentru angajarea raspunderii comitentilor pentru faptele prepusilor ?
raportul de prepusenie trebuie sa existe la momentul savarsirii faptei ilicite.
75. Care sunt cazurile de limitare a raspunderii comitentilor pentru faptele prepusilor?
1.nu exista raport de prepusenie intre locatar si locatar;
2.militarul in termen nu este prepus.
76. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu victima prejudiciului?
1. raspunderea comitentului este o raspundere pentru fapta altuia si nu o raspundere pentru fapta proprie;
2. raspunderea comitentului fiind o raspundere indirecta, acesta avand rolul de simpplu garant pentru fapta prepusului sau, in cele din urma, raspunderea prepusului pentru fapta proprie urmeaza sa prevaleze si, ca atare, el va trebui sa suporte singur repararea prejudiciului;
3. obligarea "in solidum" a comitentului cu prepusul sau la repararea integrala a prejudiciului suferit de victima , este instituit in scopul protejarii intereselor acesteia din urma.
77. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu prepusul?
1. raspunderea comitentului este o raspundere pentru fapta altuia si nu o raspundere pentru fapta proprie;
2. raspunderea comitentului fiind o raspundere indirecta, acesta avand rolul de simpplu garant pentru fapta prepusului sau, in cele din urma,
raspunderea prepusului pentru fapta proprie urmeaza sa prevaleze si, ca atare, el va trebui sa suporte singur repararea prejudiciului;
3. obligarea "in solidum" a comitentului cu prepusul sau la repararea integrala a prejudiciului suferit de victima , este instituit in scopul protejarii intereselor acesteia din urma.
78. Cand poate interveni inteferenta dintre raspunderea parintilor si cea a comitentilor?
Interferenta dintre raspunderea parintilor si cea a comitentilor poate interveni numai in situatia in care minorul are si calitatea de prepus si in functiile incredintate de comitent savarseste o fapta ilicita, cauzatoare de prejudicii. Raspunderea comitentului inlatura definitiv raspunderea parintilor.
79. Pentru a raspunde delictual in temeiul art. 1001 Cod civil de prejudiciul cauzat de animale, ce calitate trebuie sa aiba persoana la momentul producerii prejudiciului?
"Proprietarul unui animal, sau acela care se serveste cu (de) dansul, in cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau ca animalul se afla sub paza sa, sau ca a scapat"
80. Ce imprejurare constituie o cauza de exonerare de raspundere in materia raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general?
a) forta majora
b) fapta unei terte persoane
c) fapta victimei insesi
81. Pentru ce prejudicii poate fi angajata raspunderea pe temeiul art. 1001 Cod civil?
-prejudiciilor provovcate de animal.
82. Care sunt persoanele raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat de ruina edificiului?
"Proprietarul unui edificiu este responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie".
83. Carei persoane ii revine raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general?
"Suntem asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra
84. In ce ipoteza, proprietarul este responsabil de prejudiul cauzat prin ruina edificiului?
-Proprietarul va ramane persoana responsabila si atunci cand imobilul a fost sustras, intrucat nu se va putea stabili o legatura de cauzalitate directa intre ruina edificiului si fapta uzurpatorului101.
85. La ce se refera raspunderea juridica pentru prejudiciul cauzat de lucruri reglementata de art. 1000 alin. 1 Cod civil?
-suntem de asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra".
86. Cand intervine raspunderea pentru ruina edificiului?
"Proprietarul unui edificiu este responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie".
87. Cui se aplica raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general reglementata de art. 1000 alin.1 Cod civil?
"paza juridica a unui lucru apartine proprietarului acestuia, in masura in care el nu dovedeste ca, in realitate, in momentul cauzarii prejudiciului, acesta trecuse asupra altei persoane"118.
88. Ce imprejurare constituie cauza de exonerare de raspundere in materia raspunderii
a) forta majora
b) fapta unei terte persoane
c) fapta victimei insesi
89. Cand poate fi angajata raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale?
- existenta prejudiciului;
- existenta "faptei" animalului;
- raportul de cauzalitate dintre inregistrarea prejudiciului si
comportamentul animalului;
- existenŃa autoritatii persoanei responsabile asupra animalului.
90. Cui ii revine raspunderea in materia raspunderii pentru ruina edificiului?
"Proprietarul unui edificiu este
responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie
91. Ce imprejurare nu constituie o cauza exoneratoare de raspundere pentru prejudiciile cauzate de lucruri?
-Cazul fortuit
92. Carei persoane ii revine raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in
general?
"paza juridica a unui lucru apartine proprietarului acestuia, in masura in care el nu dovedeste ca, in realitate, in momentul cauzarii prejudiciului, acesta trecuse asupra altei persoane"118.
93. Care este temeiul juridic al raspunderii paznicului juridic pentru prejudiciile cauzate de animale?
Raspunderea paznicului juridic pentru prejudiciul cauzat de animale reprezinta un alt tip de raspundere civila delictuala indirecta ce are un caracter obiectiv, unde nu se mai cere proba existentei culpei celui care are atributul supravegherii animalului, operand o prezumŃie absoluta (juris et de jure) care nu poate fi rasturnata probandu-se contrariul.
94 Cine este paznicul material al animalului?
Este considerat paznic material ingrijitorul de animale, cel care duce animalul la pascut, zootehnistul etc84. este solidara avand incidenta dispozitiile art. 1003 C. civ.;
95. Care este temeiul juridic al raspunderii paznicului material pentru prejudiciul cauzat de animal?
in temeiul art. 998-999 C. civ., pentru fapta proprie.
96. Cine devine paznic juridic daca animalul este furat?
daca bunul a fost furat, se prezuma ca hotul exercita atributul supravegherii animalului, deci, va avea calitatea de pazitor juridic si, ca efect, va raspunde pentru dauna pricinuita de acesta unei terte persoane;
97. In ce conditii se poate exonera de raspundere paznicul animalului?
- fortei majore,
- fapta victimei insasi, care a declansat comportamentul negativ al animalului;
- fapta unei terte persoane care va declansa raspunderea acestuia sau a altuia fie in temeiul art. 998-999 C. civ., fie in temeiul art. 1000 alin. 3 C. civ., daca are calitatea de prepus.
98. Ce intelegem prin ruina edificiului?
"caderea materialului din care edificiul a fost alcatuit, sub povara propriei sale greutati, a greutaŃii oamenilor sau lucrurilor pe care le suporta, ori sub actiunea fortelor naturale".
99. Care este fundamentarea raspunderii paznicului juridic al animalului?
in temeiul art. 1001 C. civ. (raspundere obiectiva indirecta),
100. Care constructii nu sunt considerate "edificii" in sensul art. 1002 Cod Civil?
orice lucrare realizata de om, prin folosirea unor materiale care se incorporeaza solului, devenind in acest fel, prin asezarea sa durabila, un imobil prin natura sa.
101. Cum se exercita paza juridica daca animalul formeaza obiectul unui drept de proprietate comuna pe cote-parti?
daca animalul formeaza obiectul unui drept de proprietate comuna pe cote-parti sau al unui drept de proprietate devalmasa, paza juridica se exercita in comun, raspunderea coproprietarilor, coindividzarilor sau codevalmasilor fiind solidara.
102. Care este temeiul juridic al raspunderii pentru prejudiciul cauzat de ruina
edificiului?
-art. 1002 C. civ. precizeaza: "Proprietarul unui edificiu este responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie".
103. Ce conditii trebuie sa probeze victima in cazul prejudiciului cauzat de animale?
- existenta prejudiciului;
- existenta "faptei" animalului;
- raportul de cauzalitate dintre inregistrarea prejudiciului si comportamentul animalului;
- existenta autoritatii persoanei responsabile asupra animalului.
104. Care este regula care se aplica in cazul raportului juridic obligational cu pluralitate de subiecte?
5. in cazul raportului juridic obligational cu pluralitate de subiecte, regula in materie o constituie divizibilitatea drepturilor si obligaŃiilor aferente.
105. Prin ce se caracterizeaza obligatia conjuncta sau divizibila?
ObligaŃia conjuncta sau divizibla este obligatia cu pluralitate de subiecte intre care creanta sau datoria se divid de plin drept.
106. Care sunt efectele pe care le produc obligatiile conjuncte sau divizibile?
1. in situatia existentei mai multor creditori, fiecare dintre acestia nu poate urmari pe debitor decat pentru partea sa din creanta;
2. in cazul existentei mai multor debitori, fiecare dintre acestia va fi urmarit numai pentru partea sa de datorie;
3. cand un debitor devine insolvabil riscul il suporta creditorul, deoarece acesta nu poate urmari pe ceilalti debitori pentru partea de datorie la care a fost obligat debitorul insolvabil;
4. punerea in intarziere a debitorului de catre creditor nu profita si celorlalti creditori deoarece, in cadrul obligatiilor conjuncte, fiecare creditor actioneaza pentru apararea propriilor sale interese;
5. de asemenea, din aceleasi considerente, intreruperea prescriptiei provocata de unul dintre creditori nu profita celorlalti creditori.
107. Care sunt formele obligatiilor solidare?
1. solidaritatea activa;
2. solidaritatea pasiva.
108.Cum se califica actiunea in regres pornita de catre debitorul platitor in cazul obligatiei solidare?
Actiunea in regres pornita de catre debitorul platitor (solvens) impotriva fiecarui debitor, poate fi considerata fie o actiune personala intemeiata pe mandat tacit sau gestiune de afaceri, fie o actiune subrogatorie in locul debitorului platit.
Debitorul solvens va ramane un simplu creditor chirografar; deci nu i se creeaza anumite garantii speciale.
109.Cine suporta riscul insolvabilitatii unui debitor in cazul obligatiei solidare?
Riscul insolvabilitatii unui debitor se suporta de toti ceilalti, inclusiv de catre cel care a facut plata, proportional cu cota fiecaruia din datorie (art.1053 al C.civ.).
110. Ce sunt obligatiile alternative?
- acelea in care daca obiectul prestatiei consta in doua sau mai multe prestaŃii, executarea unei prestatii la alegerea uneia dintre parti duce la stingerea obligatiei. Alegerea o are debitorul, daca nu s-a convenit altfel. Nu se poate executa cate o parte din fiecare obligatie.
111. Ce sunt obligatiile facultative?
- acelea in care debitorul se obliga la o singura prestatie, dar cu facultatea pentru el de a se libera executand o singura alta prestatie determinata.
112. Ce este plata?
plata poate fi definita ca fiind executarea voluntara a unei obligatii de catre debitor, indiferent de obiectul ei sau o conventie intre cel care face plata si cel care primeste plata.
Plata reprezinta efectul specific al raportului juridic obligaional.
113. Ce persoana poate face plata?
Conform art. 1093 Cod civil, plata poate fi facuta de debitor si de orice persoana interesata sau neinteresata, ceea ce inseamna ca plata poate fi facuta de urmatoarele personae:
- debitor, personal sau prin reprezentant;
- codebitorul solidar sau indivizibil, adica o persoana obligata impreuna cu debitorul;
- fidejusorul, comitentul pentru prepus, parintii pentru copii lor minori, respectiv persoane obligate pentru debitor;
- un terŃ interesat sa stinga obligatia, cum ar fi, de exemplu, cumparatorul unui bun ipotecat care plateste datoria vanzatorului pentru a salva bunul de la urmarire;
- un tert neinteresat, care poate sa faca plata in temeiul gestiunii de afaceri sau a unui contract de mandat.
114. Care sunt exceptiile de la principiul conform caruia plata poate fi facuta de orice
persoana?
- in cazul obligatiilor de a face intuitu personae, plata nu poate fi facuta decat de debitorul acelei obligatii;
- cand parŃile au convenit ca plata sa nu fie facuta decat de debitor;
115. Cine poate face plata in cazul obligatiilor de a da avand ca obiect constituirea sau transmiterea unui drept real asupra unui bun?
- potrivit art. 1095 Cod civil, in cazul obligatiilor de a da, avand ca obiect constituirea sau transmiterea unui drept real asupra unui bun, plata poate fi facuta numai de proprietarul bunului, care trebuie sa fie o persoana cu capacitate de exercitiu deplina, sub sanctiunea nulitatii platii.
116. Care este persoana careia i se poate face plata?
art. 1096 Cod civil dispune ca plata trebuie sa se faca creditorului sau imputernicitului sau, sau
persoanei autorizata de lege ori de instanta de judecata sa o primeasca.
117. In ce cazuri este valabila plata facuta altor persoane?
- cand plata s-a facut cu buna-credinta posesorului creantei (de exemplu, unui mostenitor aparent);
- cand plata facuta unei alte persoane a profitat creditorului ( de exemplu, s-a platit unui creditor al creditorului);
- cand creditorul a ratificat plata facuta unui accipiens fara drept de a o primi.
118. Care este obiectul platii?
Conform dispozitiilor art. 1100 Cod civil, creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru decat acela ce i se datoreaza, chiar daca valoarea lucrului oferit ar fi egala sau mai mare, de unde rezulta ca debitorul este obligat sa plateasca exact lucrul sau prestatia pe care o datoreaza.
119. Care sunt exceptiile de la principiul indivizibilitatii platii?
- creditorul consimte ca plata sa se faca fractionat, pentru o parte din datorie;
- in caz de deces al debitorului datoria se imparte intre mostenitorii acestuia;
- cand datorii reciproce ale partilor se sting prin compensatie pana la concurenta celei mai mici sume si se plateste doar diferenta ramasa din datorie;
- instanta de judecata acorda debitorului un termen de gratie si esalonarea platii;
120. Care este data platii in cazul obligatiilor pure si simple?
In cazul obligatiilor pure si simple, plata trebuie facuta imediat dupa nasterea raportului obligational.
121. Ce inseamna ca plata este cherabila si nu portabila?
Atunci cand partile nu au stabilit locul platii, plata trebuie facuta, in principiu, la domiciliul debitorului.
122. In sarcina cui sunt cheltuielile pentru efectuarea platii?
Art. 1105 Cod civil prevede ca cheltuielile pentru efectuarea platii sunt in sarcina debitorului, dar partile pot conveni ca aceste cheltuieli sa fie suportate si de creditor, sau de ambele parti in
123. De cate feluri este imputatia platii?
imputatie conventionala si imputatie legala.
124. Cine poate face imputatia conventionala a platii?
Imputatia conventionala este cea facuta prin acordul partilor sau numai prin vointa uneia dintre ele.
125. Ce reguli se cer respectate in cazul in care debitorul decide sa faca imputatia platii?
- plata trebuie sa fie suficienta pentru a stinge intreaga datorie; in caz contrar se incalca principiul indivizibilitatii platii;
- daca unele datorii sunt scadente, iar altele nu au ajuns la scadenta, iar termenul a fost stipulat in favoarea creditorului, imputatia se face asupra obligatiei scadente;
- daca creanta este producatoare de dobanzi, imputatia se face asupra dobanzii.
126. Ce reguli se cer respectate in cazul imputatiei legale a platii?
- in primul rand se considera platita datoria ajunsa la scadenta;
- daca toate datoriile sunt scadente, imputatia se face asupra aceleia care este mai oneroasa pentru debitor;
- daca toate datoriile sunt scadente si la fel de oneroase, se va considera platita datoria cea mai veche;
- daca toate datoriile scadente sunt la fel de oneroase si au aceeasi vechime plata se imputa proportional asupra fiecareia.
127. Cine poate face dovada platii?
Dovada platii se face de debitor, deoarece el pretinde stingerea obligatiei prin plata.
128. Ce prezumie de dovada a platii este instituita de art. 1138 alin. 1 Cod civil?
- art. 1138 alin 1 Cod civil prevede ca atunci cand creditorul a remis debitorului titlul constatator al creantei sale, care este un inscris sub semnatura privata, se prezuma ca debitorul a fost liberat prin plata sau remitere de datorie;
129. Ce prezumtie de dovada a platii este instituita de art. 1138 alin. 2 Cod civil?
- art. 1138 alin. 2 Cod civil dispune ca atunci cand creditorul remite debitorului titlul original al creantei, care este un inscris autentic sau o hotarare judecatoreasca investita cu formula executorie, se prezuma liberarea debitorului prin plata sau remitere de datorie.
130. Ce este oferta reala urmata de consemnatiune?
Conform art. 1114 alin. 1 Cod civil, cand creditorul unei sume de bani refuza sa primeasca plata, debitorul poate sa-i faca oferta reala, iar daca creditorul refuza primirea, sa consemneze suma.
131. Care sunt obligatiile debitorului in cazul executarii obligatiei de a da?
a) daca obligatia are ca obiect o suma de bani, executarea in natura este intotdeauna posibila;
b) daca obligatia are ca obiect un bun individual determinat (res certa), debitorul are doua obligatii:
- sa constituie sau sa transfere dreptul de proprietate sau alt drept real asupra bunului, obligatie care se executa intotdeauna in natura, in temeiul legii;
- obligatia de a preda bunul, se poate executa silit numai in masura in care bunul se afla la debitor, daca nu se mai afla la acesta, executarea se va face prin echivalent.
132. Care sunt posibilitatile creditorului in cazul executarii obligatiei de a da, daca
obiectul obligatiei este un un bun generic determinat (res genra)?
- sa ceara executarea silita in natura;
- sa achizitioneze cantitatea de bunuri de gen, pe socoteala debitorului, iar pe calea executarii silite sa recupereze pretul acestora;
- sa accepte executarea prin echivalent.
133. Care este natura juridica a executarii indirecte a obligatiilor?
Executarea indirecta a obligatiilor are natura juridica a unei raspunderi civile care poate fi , in raport de izvorul obligatiei, contractuala sau delictuala.
134.Ce este clauza penala?
Clauza penala este definita ca fiind acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.
135. Ce caractere juridice prezinta clauza penala?
1.este o conventie accesorie;
2.are valoare practica deoarece fixeaza anticipat valoarea prejudiciului;
3.este obligatorie intre parti;
4.este datorata numai atunci cand sunt intrunite toate conditiile acordarii de despagubiri.
136. Care sunt garantiile personale?
a) garantiile personale reprezinta "varietate a garantiilor speciale ale executarii obligatiilor, constand in angajamentul pe care o alta persoana decat debitorul si-l asuma fata de creditor, de a executa ea insasi obligatia asumata de debitorul principal, daca acesta nu o va executa el insusi"
137. Care sunt mijloacele juridice de care poate beneficia creditorul pentru garantarea executarii obligatiilor debitorului sau?
garantiile sunt "acele mijloace juridice care, dincolo de limitele dreptului de gaj general si in plus fata de acest drept, confera creditorului garantat anumite prerogative suplimentare, constand, de regula, fie intr-o prioritate fata de ceilalti creditori, fie in posibilitatea ca, in caz de neexecutare din partea debitorului, sa urmareasca pe o alta persoana, care s-a angajat sa execute ea obligatia ce revenea debitorului".
138.Ce posibilitati are creditorul daca debitorul nu isi achita datoria garantata cu un gaj cu deposedare?
daca datornicul nu-si plateste datoria, creditorul gajist va putea cere instantei sa pastreze bunul in contul datoriei ori sa solicite vanzarea bunului prin licitatie publica, pentru a se indestula din pretul obŃinut (art. 1689 alin. 1 C. civ.).
139.Care sunt caracterele juridice ale gajului cu deposedare?
Contractul de gaj este un contract accesoriu, real, unilateral si indivizibil.
140.Ce drepturi are creditorul in caz de neplata a datoriei garantate cu gaj?
c) sa beneficieze de dreptul de preferinta, in sensul de a fi indestulat inaintea altor creditori.
141.Ce drepturi are creditorul in cazul gajului cu deposedare?
a) sa retina bunul dat in gaj pana la executarea obligatiei garantate (art. 1694 alin. 1 C. civ.);
b) sa urmareasca bunul, in sensul de a-l revendica indiferent in mainile cui s-ar afla, in virtutea dreptului de urmarire, specific oricarui drept real;
142.Care sunt caracterele juridice ale dreptului de retentie?
a) izvorul juridic al dreptului de retentie rezulta din contract sau dintr-un fapt juridic (stricto sensu).
b) dreptul de retentie este un drept real imperfect, intrucat este opozabil erga omnes,
c) este un drept indivizibil, intrucat creditorul poate retine bunul in totalitate, pana la plata integrala a datoriei,
d) dreptul de retentie ofera retentorului doar o detentie precara, intrucat el nu are o posesie cu ambele elemente ale sale (corpus si animus).
e) dreptul de retenŃie are un caracter accesoriu, intrucat nu poate exista fara un raport juridic preexistent, sau un raport juridic principal201;
e) dreptul de retentie are un caracter accesoriu, intrucat nu poate exista fara un raport juridic preexistent, sau un raport juridic principal;
g) dreptul de retentie poate fi invocat, de regula, pe cale de exceptie in cazul actiunii in restituire a bunului ori, pe calea unei contestatii la executarea unei hotarari judecatoresti, atunci cand dreptul s-a nascut ulterior hotararii de restituire.
143. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de retentie?
a) izvorul juridic al dreptului de retentie rezulta din contract sau dintr-un fapt juridic (stricto sensu).
b) dreptul de retenŃie este un drept real imperfect, intrucat este opozabil erga omnes,
c) este un drept indivizibil, intrucat creditorul poate retine bunul in totalitate, pana la plata integrala a datoriei,
d) dreptul de retentie ofera retentorului doar o detentie precara, intrucat el nu are o posesie cu ambele elemente ale sale (corpus si animus).
e) dreptul de retentie are un caracter accesoriu, intrucat nu poate exista fara un raport juridic preexistent, sau un raport juridic principal201;
e) dreptul de retentie are un caracter accesoriu, intrucat nu poate exista fara un raport juridic preexistent, sau un raport juridic principal201;
g) dreptul de retentie poate fi invocat, de regula, pe cale de exceptie in cazul actiunii in restituire a bunului ori, pe calea unei contestatii la executarea unei hotarari judecatoresti, atunci cand dreptul s-a nascut ulterior hotararii de restituire..
144. Care este natura juridica a dreptului de retentie?
"dreptul de retentie este un drept real imperfect de garantie potrivit caruia creditorul are dreptul de a refuza atata timp cat nu i s-a platit datoria remiterea unui bun mobil sau imobil, apartinand debitorului sau, daca datoria se afla intr-un raport de conexiune cu acel bun".
145. Care sunt caracterele juridice ale contractului de fidejusiune?
Contractul de fidejusiune este un contract: accesoriu, consensual, unilateral si cu titlu gratuit.
146.Ce conditii se cer a fi indeplinite in persoana fidejusorului?
In afara de capacitatea generala de a contracta, fidejusorul mai trebuie sa indeplineasca si unele conditii speciale, potrivit art. 1659 C. civ., in sensul ca trebuie sa fie solvabil si sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului in care trebuie sa execute obligatia.
147.Cum se apreciaza solvabilitatea fidejusorului?
Aprecierea solvabilitatii fidejusorilor se face de catre creditor in ziua cand instanta judecatoreasca se pronunta asupra admiterii diviziunii.
148.Ce drepturi are fidejusorul care a platit in locul debitorului garat?
Intrucat fidejusiunea este cu titlu gratuit, potrivit art. 1669 C. civ., fidejusorul care a platit datoria creditorului se va putea regresa impotriva debitorului principal, indiferent daca a garantat cu stiinŃa sau fara.
149.Cand poate cere fidejusorul daune-inerese?
Restituirea platii se poate cere fie in temeiul art. 1669 C. civ. printr-o actiune personala, fie prin subrogarea in drepturile debitorului principal, potrivit art. 1670 C. civ.
150.Cand se poate regresa fidejusorul care a platit datorua impotriva debitorului?
151.Cand poate fi invocat beneficiul de diviziune?
A doua exceptie care poate fi ridicata de fidejusor este beneficiul de diviziune, care isi gaseste aplicabilitatea in ipoteza in care exista mai multi fidejusori care garanteaza aceeasi obligatie fata de acelasi creditor.
152.Care sunt caracterele juridice ale ipotecii?
Ipoteca este un drept real, imobiliar, accesoriu, indivizibil si specializat.
153. Care sunt efectele ipotecii fata de debitor?
Ipoteca fiind o garantie reala fara deposedare, inseamna ca debitorul ramane in continuare titularul dreptului de proprietate asupra imobilului ipotecat, exercitandu-si atributele dreptului sau: posesia, folosinta si dispozitia asupra lucrului, in limitele legii si a bunelor moravuri.
154.Cum se poate apara dobanditorul unui imobil ipotecat impotriva creditorului ipotecar?
- sa opuna creditorului ipotecar exceptia de garantie (daca creditorul, spre exemplu, este mostenitorul vanzatorului), exceptie bazata pe nulitatea contractului de ipoteca, a inscriptiei, a prescriptiei (art. 1786 C. civ.);
- in ipoteza in care ipoteca cuprinde mai multe imobile, din care doar unul a fost instrainat tertului, acesta va putea ridica exceptia de discutiune, cerand urmarirea celorlalte imobile ipotecate, dar neinstrainate de catre debitor (art. 1794 C. civ.);
- tertul dobanditor al bunului ipotecat, in temeiul art. 1801-1814 C. civ., poate recurge la purgarea imobilului de ipoteca, procedand la curatirea acestuia.
- dobanditorul imobilului poate sa plateasca pur si simplu datoria debitorului-transmitator al bunului imobil, subrogandu-se in drepturile creditorului, potrivit art. 1108 pct. 2 C. civ.;
- dobanditorul poate delasa imobilul in mana creditorului ipotecar, potrivit regulilor desprinse din art. 1795-1797 C. civ., sub conditia de a nu fi obligat personal fata de acelasi creditor si sa aiba capacitatea de a instraina (capacitatea de exerciŃiu deplina de a vinde, fara a se incadra in cazurile de incapacitati speciale de a vinde);
- poate lasa ca procedura executarii silite sa continue impotriva sa, potrivit art. 1799 C. civ., urmand a avea recurs pentru repararea prejudiciului cauzat datorita evictiunii care a produs pierderea imobilului dobandit de la debitorul ipotecar.
155.Ce bunuri pot fi ipotecate?
Ipoteca este un drept real imobiliar, intrucat poarta numai asupra bunurilor imobile prin natura lor (art. 462-465 C. civ.), cat si asupra accesoriilor lor (bunuri imobile prin destinatia lor potrivit art. 468-470 C. civ.). De asemenea, potrivit art. 1750 pct. 2 C. civ., se mai poate ipoteca si uzufructul asupra acestor imobile. Imobilele trebuie sa se afle in circuitul civil.
156.Cum se realizeaza stingerea ipotecii?
- prin renuntarea creditorului la ipoteca;
- prin purga realizata de dobanditorul imobilului ipotecat;
- prin prescriptia achizitiva, in ipoteza in care imobilul ipotecat este uzucapat de un tert
- prin anularea actului constitutiv al ipotecii;
- prin rezolutiunea dreptul de proprietate al constituitorului ipotecii(debitor sau o terta persoana);
- prin pieirea bunului ipotecat, caz in care are loc o subrogatie cu titlu particular, intrucat garantia se stramuta fie asupra indemnizatiei de asigurare, fie asupra despagubirii primite de la persoana responsabila pentru pierderea lucrului
157.Cand opereaza nulitatea relativa a contractului de ipoteca?
158.Care este natura juridica a dreptului de ipoteca?
"Ipoteca este acel drept real accesoriu avand ca obiect un bun imobil al debitorului sau al altei persoane, fara deposedare, care confera creditorului ipotecar dreptul de a urmari imobilul respectiv in stapanirea oricui s-ar afla si de a fi platit cu prioritate fata de ceilalti creditori din pretul acelui bun".
159.Care sunt conditiile speciale ale ipotecii conventionale?
a) capacitatea de a garanta - capacitatea deplina de exercitiu, in sensul ca cel care are capacitate de a instraina un imobil are si capacitate de a-l ipoteca (art. 1769 C. civ.).
b) persoana care constituie ipoteca - debitorul sau o terta persoana - trebuie sa fie titularul dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat.
c) condiŃiile de forma sunt impuse de art. 1772 C. civ., care precizeaza ca"ad validitatem" se cere forma autentica a actului de constituire a ipotecii.
160.Care sunt efectele ipotecarii unui imobil?
a) fata de debitor;
b) fata de creditor;
c) fata de tertul dobanditor al imobilului.
161.Care sunt modurile de stingere a obligatiilor?
a) moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei
creditorului: compensatia, confuziunea, darea in plata;
b) moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei
creditorului: remiterea de datorie, imposibilitatea fortuita de executare.
162. Cum se clasifica modurile de stingere a obligatiilor dupa rolul vointei partilor in incetarea raportului obligational?
a)moduri voluntare de stingere a obligatiilor care presupun manifestarea de vointa a partilor: remiterea de datorie si compensatia conventionala;
b)moduri de stingere a obligatiilor care nu implica manifestarea de vointa a partilor: imposibilitatea fortuita de executare si confuziunea.
163. Cum se clasifica modurile de stingere a obligatiilor dupa cum stingerea obligatiei a dus sau nu la realizarea creantei creditorului?
: remiterea de datorie, imposibilitatea fortuita de executare.
164. Ce este compensatia?
Compensatia este acel mod de stingere specific obligatiilor reciproce, in cadrul carora aceleasi persoane sunt, in acelasi timp, creditor si debitor una fata de cealalta, prin care obligatiile se sting pana la concurenta celei mai mici.
165. Ce obligatii se sting prin compensatie?
Potrivit dispozitiilor art. 1147 Cod civil, compensatia este un mod de stingere a oricaror obligatii contractuale sau extracontractuale,
166. Cand nu opereaza compensatia, ca mod de stingere a obligatiilor?
- cand se pretinde restituirea unui bun ce a fost luat pe nedrept de la proprietar, celui care i-a fost luat bunul, chiar daca este debitorul persoanei care si-a insusit bunul, nu i se poate opune compensatia, intrucat nimeni nu poate sasi faca singur dreptate;
- cand se pretinde restituirea unui depozit neregulat, adica a unor bunuri fungibile care au fost date in depozit si au fost consumate de depozitar, depozitarul trebuie sa restituie bunul primit in depozit;
- cand creanta este insesizabila; cum este, de exemplu cazul pensiei de intreŃinere.
167. Care sunt felurile compensatiei?
In functie de izvorul sau, compensatia poate fi de trei feluri: legala, conventionala si judecatoreasca.
168. Ce este compensatia legala?
Compensatia legala este acea forma de compensatie care opereaza in temeiul legii, fara a fi nevoie de acordul partilor sau de o hotarare judecatoreasca.
169. Care sunt conditiile ce se cer indeplinite pentru existenta compensatiei legale?
· obligatiile sa fie reciproce, adica sa existe intre aceleasi persoane, fiecare avand atat calitatea de debitor cat si calitatea de creditor;
· creanŃele sa aiba ca obiect prestatia de a da o suma de bani sau bunuri fungibile, conform art. 1145 Cod civil, intrucat compensatia legala nu este posibila atunci cand obiectul obligatiei reciproce consta in bunuri certe sau bunuri de gen de specie diferita;
· creantele sa fie certe, lichide si exigibile, adica sa neindoielnice, determinate in intinderea lor si sa fi ajuns la scadenta.
170. Ce este compensatia conventionala?
Compensatia convenŃionala este acea forma de compensatie care opereaza prin convenŃia partilor, atunci cand nu sunt intrunite conditiile compensatiei legale.
171. Ce este compensatia judecatoreasca?
Compensatia judecatoreasca este acea forma a compensatiei care opereaza in temeiul unei hotarari judecatoresti, pronuntata de instanta de judecata la cererea unuia dintre creditorii reciproci, hotarare prin care se dispune stingerea datoriilor pana la concurenta celei mai mici.
172. Care sunt efectele compensatiei?
CompensaŃia stinge creantele reciproce, precum si garantiile si accesoriile acestora.
In cazul compensatiei judecatoresti efectele se vor produce de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus compensarea.
173. Ce este confuziunea?
Confuziunea este acel mod de stingere a obligatiilor care consta in intrunirea in aceeasi persoana a calitatii de creditor si de debitor al aceleiasi obligatii.
174. Care este domeniul de aplicare al confuziunii?
Confuziunea se aplica tuturor obligatiilor de natura contractuala sau extracontractuala, existand intre persoane fizice sau persoane juridice.
In raporturile dintre persoanele fizice, confuziunea apare in materia succesiunii, atunci cand succesiunea este acceptata pur si simplu.
In raporturile dintre persoanele juridice, confuziunea opereaza in cazul in care doua persoane juridice intre care exista un raport obligational se reorganizeaza prin comasare sau divizare.
175. Care sunt efectele confuziunii?
Confuziunea stinge obligatia cu toate garantiile si accesoriile sale. In cazul obligatiei solidare, daca confuziunea se produce intre creditor si unul dintre codebitorii solidari, creanta nu se stinge decat pentru partea codebitorului solidar, fara a putea sa profite si celorlalti codebitori.
176. Ce este darea in plata?
Darea in plata este definita ca fiind acel mod de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei la care s-a obligat la incheierea raportului juridic obligational.
177. Care sunt efectele darii in plata?
Principalul efect al darii in plata consta in stingerea obligatiei ca si plata.
178. Ce este remiterea de datorie?
Remiterea de datorie este renuntarea cu titlu gratuit a creditorului de a-si valorifica creanta pe care o are impotriva debitorului sau. Intr-o alta formulare, remiterea de datorie este un mod voluntar de stingere a obligatiei care consta in renuntarea creditorului, cu consimtamantul debitorului, la dreptul sau de creanta.
179. Care sunt conditiile remiterii de datorie?
Remiterea de datorie este o conventie care, pentru a fi valabila, presupune manifestarea de voinŃa a ambelor parti, care poate avea loc si printr-un testament, caz in care constituie un legat de liberatiune. Daca remiterea de datorie s-a facut printr-un act intre vii, ea constituie o donatie indirecta si este supusa tuturor regulilor acesteia, cu exceptia formei autentice, in sensul ca nu trebuie sa imbrace forma autentica.
180. Ce este imposibilitatea fortuita de executare?
Imposibilitatea fortuita de executare a obligatiei de catre debitor este un mod de stingere a obligatiei care opereaza datorita faptului ca debitorul este in imposibilitate absoluta de executare a prestatiei pe care o datoreaza, din cauza de forta majora-
181. Care este domeniul de aplicare al imposibilitatii fortuite de executare?
Imposibilitatea fortuita de executare este un mod de stingere a obligatiilor propriu obligatiilor care au ca obiect prestatia de predare a unui bun individual determinat, precum si obligaŃiilor de a face care implica un fapt personal ala debitorului.
182. Ce fel de prejudiciu rezulta din incalcarea unui drept patrimonial?
Incalcarea unui drept patrimonial are drept urmare, de regula, un prejudiciu patrimonial.
183. Cand se poate adresa persoana prejudiciata instantei de judecata printr-o cerere de chemare in judecata prin care sa se stabileasca cuantumul despagubirilor si modalitatea de reparare a pagubei?
2. In situatia in care intre persoana vatamata si autorul prejudiciului nu a intervenit nicio intelegere privind acoperirea si repararea prejudiciului, victima se poate adresa instantei de judecata printr-o cerere de chemare in judecata prin care pune in miscare actiunea in raspundere civila delictuala.
184. Care sunt regulile care stau la baza solutionarii actiunii civile cand aceasta se judeca separat de actiunea penala?
a) pe timpul judecarii actiunii penale, judecarea actiunii civile se suspenda, pana la solutionarea definitiva a actiunii penale;
b) hotararea judecatoreasca definitiva a actiunii penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei de judecata civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si vinovatia acesteia.
185. Ce deosebiri exista intre termenele de prescriptie extinctiva ale raspunderii penale si ale raspunderii civile delictuale?
a) pentru raspunderea penala termenele de prescriptie sunt calculate de la data savarsirii infractiunii, putand fi de 15, 10, 8, 5 si 3 ani, in functie de pedeapsa prevazuta de lege pentru fiecare infractiune; in cazul in care la data savarsirii infractiunii autorul era minor, termenele de prescriptie extinctiva se reduc la jumatate;
b) pentru raspunderea civila delictuala, termenul de prescriptie este cel general, de 3 ani, prevazut de Decretul nr. 167/1958;
c) in ceea ce priveste momentul de la care incep sa curga termenele de prescripŃie extinctiva, exista urmatoarele deosebiri:
- in cazul raspunderii penale, acest moment este reprezentat de momentul savarsirii infractiunii;
- in cazul raspunderii civile delictuale, acest moment este reprezentat de momentul in care persoana vatamata a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba, cat si pe cel care raspunde de ea.
d) exista deosebiri si intre cauzele de intrerupere si cele de suspendare a prescripŃiei intre cele doua feluri de raspundere.
186. Ce se intampla in cazul repararii prejudiciului daca victima are calitatea de persoana
asigurata?
- indemnizatia de asigurare primita de victima de la asigurator, in calitate de persoana asigurata pentru o asigurare de persoane, se cumuleaza cu despagubirile datorate de autorul faptei ilicite;
- indemnizatia de asigurare primita de victima de la asigurator, in calitate de persoana asigurata pentru o asigurare de bunuri, nu se cumuleaza cu despagubirile datorate de autorul faptei ilicite; in acest caz autorul faptei ilicite poate fi obligat la plata unei despagubiri reprezentand diferenta dintre prejudiciu si indemnizatia de asigurare;
- daca autorul faptei ilicite are calitatea de asigurat, in cadrul unei asigurari facultative sau obligatorii de raspundere civila, asiguratorul va putea fi obligat sa plateasca despagubiri victimei, iar victima il va actiona pe autorul faptei ilicite doar pentru diferenta dintre prejudiciu si suma primita de la asigurator.
187. Ce situatii pot fi analizate in ceea ce priveste capacitatea delictuala?
1. pentru minori, prin lege se stabileste o prezumtie legala de existenta a discernamantului incepand cu varsta de 14 ani;
2. persoanele nepuse sub interdictie, care sufera de boli psihice care le afecteaza discernamantul, in masura in care au implinit varsta de 14 ani, sunt prezumate ca au capacitate delictuala;
3 in cazul persoanelor puse sub interdictie, raspunderea va fi angajata numai daca victima prejudiciului va reusi sa faca dovada ca la momentul savarsirii faptei ilicite interzisul a actionat cu discernamant.
188. Cui ii revine sarcina probei conditiilor raspunderii civile delictuale?
Referitor la proba conditiilor raspunderii civile delictuale, in raport de dispozitiile art. 1169 Cod civil, victima prejudiciului va trebui sa faca dovada existentei prejudiciului, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu, precum si a vinovatiei. Fiind vorba de fapte juridice, sub aspect probator este admis orice mijloc de proba, inclusiv proba testimoniala.
189. Ce conditii sunt prezumate de lege in cazul raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori?
· prezumtia ca in exercitarea indatoririlor ce le reveneau fata de copil au existat abateri;
· prezumtia de cauzalitate intre neindeplinirea indatoririlor ce le reveneau si comiterea de catre minor a faptei ilicite;
· prezumtia vinovatiei parintilor, de obicei sub forma neglijentei, in indeplinirea necorespunzatoare a indatoririlor ce le reveneau.
190. Care sunt cazurile in care, limitand conditiile in care se aplica raspunderea comitentului, instanta suprema a statuat ca raspunderea comitentului nu-si gaseste temei legal?
1) cand comitentul a luat masurile necesare spre a preintampina fapta pagubitoare a prepusului sau;
2) cand cel pagubit a stiut ca prepusul nu actioneaza in folosul comitentului, ci in interesul sau propriu ori cu depasirea atributiilor decurgand din functia incredintata, precum si in cazurile in care activitatea prepusului a iesit din sfera in care comitentul are obligatia de a-si exercita supravegherea, aceasta revenind insasi celui ce a suferit paguba;
3) comitentul nu raspunde, de asemenea, pentru pagubele cauzate de prepus prin fapte ce nu au legatura cu functia incredintata, chiar daca ele au fost savarsite in timpul exercitarii acesteia.
191. Care este natura juridica a actiunii in regres a comitentului?
Natura juridica a actiunii in regres a comitentului este aceea a unei actiuni civile de drept comun, cu toate consecintele ce rezulta din aceasta.
192. Care sunt cazurile de solidaritate pasiva in dreptul civil?
- cei care au cauzat impreuna un prejudiciu printr-o fapta ilicita raspund solidar fata de victima (art,1003 C.civ.);
- mandantii care au desemnat acelasi mandatar, vor raspunde solidar pentru toate efectele mandatului (art.1551C.civ.);
- antreprenorul si arhitectul raspund solidar pentru daramarea constructiei din cauza unui viciu al acesteia (art.1483 C.civ.);
- executorii testamentari ai aceluiasi defunct, raspund solidar pentru bunurile mobile incredintate (art.918 C.civ.).
193. Cum inceteaza solidaritatea pasiva?
- renuntarea totala sau partiala sau tacita, la solidaritate.
- moartea unuia dintre codebitorii solidari.
194. Care sunt efectele obligatiei facultative?
daca obligatia este facultativa, creditorul nu poate cere decat executarea prestaŃiei care constituie obiectul obligatiei, deoarece cealalta ramane o facultate de plata pentru debitor; altfel spus, debitorul nu poate fi obligat sa execute o alta obligatie.
195. Ce efecte juridice produce punerea in intarziere a debitorului in cazul executarii indirecte a obligatiilor (executarii prin echivalent)?
· de la data punerii in intarziere debitorul datoreaza daune -interese moratorii;
· din acest moment creditorul este indreptatit sa pretinda daune-interese compensatorii;
· cand obligatia consta in a da un bun individual determinat, ca efect al punerii in intarziere, riscul se stramuta asupra debitorului.
196. Cum se realizeaza evaluarea judiciara a despagubirilor in cazul executarii indirecte a
obligatiilor?
- la stabilirea despagubirilor, instanta de judecata va avea in vedere atat pierderea efectiv suferita cat si castigul pe care creditorul nu l-a putut realiza;
- debitorul va fi obligat sa repare numai prejudiciul previzibil la momentul incheierii contractului;
- debitorul este obligat sa repare numai prejudiciul direct, care se afla in legatura cauzala cu faptul care a determinat neexecutarea contractului.
197. In materia executarii indirecte a obligatiilor, in ce cazuri debitorul este de drept in intarziere?
- in cazurile determinate de lege (punerea in intarziere legala - art. 1079 pct. 1 Cod civil), de cate ori legea face sa curga de drept dobanda, care tine loc de daune - interese la obligatiile ce au ca obiect sume de bani;
- cand partile au convenit expres ca debitorul este in intarziere la implinirea termenului (art. 1079 pct.2 Cod civil - punerea in intarziere conventionala);
- cand obligatia, prin natura sa, nu putea fi indeplinita decat intr-un termen determinat, pe care debitorul l-a lasat sa expire fara sa-si execute obligatia(art. 1079 pct. 3 si art. 1081 Cod civil);
- in cazul obligatiilor continue, cum sunt obligatiile de furnizare a energiei electrice sau a apei;
- in cazul incalcarii obligatiilor de a nu face (art. 1072 Cod civil).
198. Ce fel de mod de stingere a obligatiilor este compensatia
Compensatia este acel mod de stingere specific obligaŃiilor reciproce, in cadrul carora aceleasi persoane sunt, in acelasi timp, creditor si debitor una fata de cealalta, prin care obligatiile se sting pana la concurenta celei mai mici.
199. In ce materie apare confuziunea in raporturile dintre persoanele fizice?
In raporturile dintre persoanele fizice, confuziunea apare in materia succesiunii, atunci cand succesiunea este acceptata pur si simplu.
200. Ce conditie se cere, potrivit art. 1100 Cod civil, pentru a opera darea in plata?
Potrivit art. 1100 Cod civil, pentru a opera acest mod de stingere a obligatiilor este necesar consimtamantul creditorului.
