|
|
|
NOTIUNI DE PROCEDURA PENALA
PARTICIPANTII IN PROCESUL PENAL
NOTIUNEA DE PARTICIPANTI
Persoanele care coopereaza in cadrul procesului penal in vederea atingerii scopului acestuia poarta denumirea de participanti.
In sensul larg al notiunii de participanti in procesul penal sunt inglobati toti subiectii oficiali sau particulari, care, in mod efectiv, iau parte la activitatile ce se desfasoara in procesul penal.
Fac parte din categoria participantilor in acest sens:
- organele judiciare
- partile
- aparatorul
- alte persoane
In sensul restrans al notiunii de participanti in procesul penal se cuprind:
- organele judecatoresti;
- procurorul;
- organele de cercetare penala.
I. ORGANELE JUDICIARE
Pozitia procesuala a instantei de judecata
In faza de judecata, instanta are pozitia de conducator al procesului penal, spre deosebire de urmarirea penala in care rolul de conducator era detinut de procuror.
Instanta isi desfasoara activitatea in complete de judecata, alcatuite numai din judecatori, cu participarea grefierului, a procurorului de sedinta a partilor si a celorlalte persoane (martori, experti sau interpreti)
Atat procurorul care participa la sedinta de judecata, cat si partile au o pozitie subordonata fata de instanta.
Prin expresia "instanta de judecata" ori simplu "instanta" se are in vedere completul de judecata de la fiecare dintre instantele judecatoresti investite cu judecarea unei cauze, respectiv de prima instanta (judecatorie, tribunal, curte de apel,Inalta Curte de Casatie si Justitie ) ori la apel (tribunal, curte de apel) sau recurs (tribunal, curte de apel sau Inalta Curte de Casatie si Justitie ).
Stratificarea judecatii in grade de jurisdictie; etape ale judecatii, cicluri si statii procesuale
Gradele de jurisdictie sunt trepte pe care le poate parcurge o judecata pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
In procedura penala romana, ca urmare a schimbarilor intervenite prin Legea de organizare judecatoreasca nr. 92/1992 si prin Legea de modificare a codului de procedura penala roman nr. 45/1993 judecata se infaptuieste in trei sau in doua grade de jurisdictie, respectiv in prima instanta, in apel si in recurs, ori numai in prima instanta si in recurs.
Trecerea cauzei prin toate gradele de jurisdictie este facultativa, depinzand de declararea in termenul legal a caii de atac (a apelului sau recursului, dupa caz) de catre titularii prevazuti de lege.
Conceptul de etapa de judecata are un inteles mai larg decat cel de grad de jurisdictie, codul de procedura penala referindu-se la doua mari compartimente in care este divizata faza de judecata (judecata in prima instanta si judecata in caile de atac.)
Judecata in caile de atac poate fi o judecata in caile de atac ordinare (judecata in apel si recurs) si o judecata in caile de atac extraordinare (judecata in contestatie in anulare, revizuire, recurs in anulare si in interesul legii). Pornind de la aceste concepte, in literatura de specialitatea se vorbeste si de un ciclu ordinar si altul extraordinar al judecatii.
Primul cuprinde judecata in prima instanta, apel si recurs dupa caz.
Al doilea este declansat de exercitarea unei cai extraordinare de atac impotriva unei hotarari judecatoresti definitive.
Compunerea instantei
Prin "compunerea instantei" trebuie sa intelegem alcatuirea completului de judecata, care, potrivit legii, in urma deliberarii poate lua hotararea judecatoreasca.
Prin "constituirea instantei" intelegem nu numai organul jurisdictional, ci alcatuirea instantei in complexul ei, cu procurori si grefieri.
In prima instanta completul este format dintr-un judecator, in apel doi judecatori si in recurs trei judecatori.
Pozitia procesuala a procurorului si a partilor in instanta
Atat procurorul, cat si partile au o pozitie procesuala subordonata fata de instanta in cursul judecatii.
Procurorul este egal in drepturi procesuale cu partile. In cursul judecatii procurorul si oricare dintre parti pot formula cereri, pot ridica exceptii si pot pune concluzii (art. 301 Cod procedura penala )
Cand judecata in prima instanta are loc la judecatorie, participarea procurorului este obligatorie numai in cazurile prevazute de art. 315 c. pr. pen, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 281/2003:
- in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea care se judeca pedeapsa de trei ani sau mai mare;
- in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare detentie sau in vreuna dintre situatiile in care asistenta sa juridica este obligatorie(art.171alin.2 c.pr.pen.);
- cand se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii;
- in toate cazurile cand sesizare instantei se face prin rechizitoriu.
La sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile.
II. PARTILE
Partile in procesul penal sunt persoanele fizice sau juridice direct interesate in solutionarea actiunii penale sau actiunii civile nascute din savarsirea infractiunii.
Partile in procesul penal sunt:
inculpatul
partea vatamata
partea civila
partea responsabila civilmente
1) Inculpatul
Calitatea de inculpat apare odata cu punerea in miscare a actiunii penale.
De regula, actele procesuale prin care se confera aceasta calitate sunt:
ordonanta de punere in miscare a actiunii penale (pe parcursul urmaririi penale) ;
rechizitoriul (la finalizarea urmaririi penale).
Prin exceptie, actiunea penala poate fi pusa in miscare si in cursul judecatii,
prin:
- declaratia orala a procurorului (in faza de judecata, cu ocazia extinderii procesului penal);
- incheierea instantei de judecata (in faza de judecata, cu ocazia extinderii actiunii penale).
Inculpatul, ca parte in proces, are drepturi si obligatii.
1. Drepturi:
- de aparare,
- de a cunoaste materialele de urmarire penala,
- de a avea ultimul cuvant in fata instantei de judecata,
- de a ataca hotararile pronuntate.
2. Indatoriri:
- suportarea invinuirii ce i se aduce;
- de a se prezenta in fata organelor judiciare.
2) Partea vatamata
Partea vatamata este persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Persoana vatamata are si ea drepturi si obligatii.
Pentru exercitare drepturilor sale partea vatamata trebuie citata. Decesul partii vatamate in timpul procesului, lasa un gol procesual, ea nu poate fi inlocuita.
Partea vatamata nu poate fi ascultata ca martor.
3) Partea civila
Persoana vatamata care exercita actiunea civila in procesul penal se numeste parte civila.
Calitatea de parte civila o poate avea atat o persoana fizica, cat si o persoana juridica.
Constituirea de parte civila se poate face in cursul urmaririi penale, precum si in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare.
Daca inculpatul nu se opune, partea vatamata se poate constitui parte civila si dupa acest moment.
Constituirea de parte civila se poate face atat printr-o cerere scrisa cat si printr-o cerere orala.
Drepturile si obligatiile partii civile
1.Drepturi
Cel mai important drept - solicitarea despagubirilor.
Alte drepturi: - administrarea de probe,
- exercitarea cailor de atac,
- dreptul la aparare.
Partea civila poate renunta la despagubiri printr-o declaratie expresa si neechivoca.
2.Indatoriri
- de a se constitui parte civila pana la citirea actului de sesizare
- sa respecte ordinea desfasurarii activitatilor procesuale
4) Partea responsabila civilmente
Persoana chemata in procesul penal sa raspunda potrivit legii civile pentru pagubele provocate prin fapta inculpatului se numeste parte responsabila civilmente.
Sunt persoane responsabile civilmente:
parintii, pentru faptele ilicite savarsite de copii lor minori;
comitentii, pentru prejudiciile cauzate de prepusii lor in functiile incredintate;
institutorii si mestesugarii pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii aflati sub
supraveghere si alte cazuri prevazute de lege.
Principala obligatie pe care o are parte responsabila civilmente este de a raspunde civil pentru sau alaturi de inculpat.
Pentru exercitarea drepturilor sale partea responsabila civilmente poate participa personal sau prin reprezentant.
Succesorii, reprezentantii si substitutii procesuali
In anumite cauze penale este posibil ca partile sa nu fie prezente in mod efectiv, drepturile sau obligatiile lor fiind preluate de anumiti subiecti procesuali. Acestia pot fi:
1. Succesorii - pot interveni numai in latura civila a procesului penal, ei devenind parti prin succesiuni. Daca partea vatamata care s-a constituit parte civila in proces (adica a cerut in instanta sa fie despagubita de inculpat) a decedat, instanta in temeiul art. 21 Cod procedura penala . Introduce in cauza mostenitorii acestei parti.
Nu acelasi lucru se poate intampla daca va deceda inculpatul, deoarece raspunderea penala este personala. Succesorii sunt parti in procesul penal si nu substituti procesuali sau reprezentanti. Ei isi valorifica drepturile lor, intrucat antecesorii lor prin deces au incetat sa mai fie subiect de drept.
2. Reprezentantii - sunt acele persoane imputernicite sa participe la indeplinirea activitatilor procesuale in numele si in interesul unei parti din proces.
Reprezentarea judiciara poate fi facuta de persoane particulare sau de avocati. Drepturile pe care le au acestia in cadrul procesului penal sunt insa diferentiate; in timp ce avocatul are dreptul de a pleda, persoana particulara nu are acest drept.
Art. 174 Cod procedura penala da posibilitatea inculpatului sa fie reprezentat atat la judecarea cauzei in prima instanta cat si in caile de atac, cu exceptia cazurilor in care prezenta sa la judecata este obligatorie(de ex., este arestat).
De asemenea, celelalte parti pot fi intotdeauna reprezentate. Cu toate acestea, daca instanta apreciaza ca este necesara prezenta partilor poate dispune prezenta acestuia.
3. Substitutii procesuali au exercitiul unor drepturi procesuale limitate la anumite aspecte legate de desfasurarea procesului penal.
Astfel, potrivit art. 222 Cod procedura penala, un sot poate face plangere pentru celalalt sot.
III. APARATORUL
Asistenta juridica
Prin asistenta juridica trebuie sa intelegem sprijinul pe care avocatii il dau partilor in cadrul procesului penal prin lamuririle, sfaturile si interventiile lor ca specialisti in domeniu.
In principiu, asistenta juridica a partilor in procesul penal este facultativa, in sensul ca cei interesati sunt lasati sa decida daca isi aleg sau nu un avocat care sa le acorde asistenta juridica.
Asistenta juridica este obligatorie atunci cand:
inculpatul este minor;
inculpatul este militar in termen;
inculpatul este militar cu termen redus;
inculpatul este rezervist, concentrat;
inculpatul este elev al unei institutii militare de invatamant;
inculpatul este cand este arestat(chiar si in alta cauza);
inculpatul se afla internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ.
Daca ne aflam in cursul judecatii (la instanta) asistenta este obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii, mai mare de 5 ani sau cand instanta apreciaza ca inculpatul nu si-ar facea singur apararea.
Delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.
Daca la judecarea cauzei, aparatorul lipseste si nu poate fi inlocuit, cauza se amana .
IV. ALTI PARTICIPANTI
Din categoria "altor persoane" care participa in procesul penal, alaturi de organele judiciare si parti amintim:
martorii;
expertii;
interpretii;
grefierii;
executorii judecatoresti etc.
Precizam ca prezenta participantilor enuntati mai sus nu este intalnita in orice proces penal, numarul participantilor, precum si complexitatea activitatilor pe care acestia le desfasoara depinzand de imprejurarile concrete ale fiecarei cauze penale in parte.
TERMENELE IN PROCESUL PENAL
1. DEFINITIE: intervale de timp inlauntrul carora sau dupa epuizarea carora
pot fi indeplinite acte si masuri procesuale sau procedurale.
2. CLASIFICARE: exista mai multe criterii dupa care termenele pot fi
clasificate:
a) dupa natura drepturilor si intereselor ocrotite:
1) termene substantiale - ocrotesc drepturi sau interese
Extraprocesuale (ex.:durata masurilor de preventie)
2) termene procedurale - ocrotesc drepturi sau interese
in cadrul procesului penal (ex.: termenul de apel/recurs)
b) dupa durata lor:
1) termene pe ore
2) termene pe zile
3) termene pe luni
4) termene pe ani
c) dupa modul de calcul:
1) termene de succesiune (se calculeaza in sensul curgerii
normale a timpului);
2) termene de regresiune (se calculeaza in sensul invers
al curgerii timpului); ex.: citatia se inmineaza inculpatului cu 5 zile inaintea termenului fixat.
3. CALCULUL TERMENELOR
a) substantiale:
1) pe ore/zile: calculul se face pe unitati pline de timp
(ora/ziua la care incepe si cea la care se sfirseste termenul
intra in durata acestuia - art.188 c. pr. pen.);
2) pe luni/ani: termenul se socoteste implinit cu o zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care au inceput sa curga.
b) procedurale :
1) pe ore/zile : calculul se face pe unitati libere de timp
(ora/ziua de la care incepe sa curga termenul si cea in
care se implineste nu intra in durata termenului - art.186 alin.c c.pr.pen.)
Ex.: un termen de 3 zile care incepe sa curga de luni,se va implini vineri) ;
2) pe luni/ani : termenul se socoteste implinit la sfirsitul zilei corespunzatoare din ultima luna/ultimul an. Daca aceasta zi cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare, termenul expira in ultima zi a acelei luni - art.186 alin. 3 c. pr. pen.)
Ex.1: termenul de o luna care incepe sa curga pe 10 octombrie expira la sfirsitul zilei de 10 noiembrie;
Ex.2: termenul de o luna care incepe sa curga pe 31 octombrie expira la sfirsitul zilei de 30 noiembrie.
ATENTIE !
- in cazul in care ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul expira la sfirsitul primei zi lucratoare care urmeaza - art. 186 alin. ultim c.pr.pen.)
Ex.: un termen de recurs de 3 zile care incepe sa curga
miercuri se va implini la sfirsitul zilei de luni);
- in cazul in care este vorba despre o persoana privata de libertate sau aflata intr-o unitate militara, actul se considera a fi in termen daca a fost depus in termen la administratia locului de detinere ori la unitatea militara (art. 187 alin.1 c. pr. pen.), neavind relevanta data la care actul a ajuns si a fost inregistrat efectiv la organul judiciar ;
-in cazul actelor trimise prin posta, se considera a fi in termen daca scrisoarea recomandata cu care au fost expediate a fost depusa in termen la oficiul postal (art.187alin.1c.pr.pen.);
-in cazul actelor facute de procuror (cu exceptia cailor de atac), se considera a fi in termen daca data la care au fost trecute in registrul de iesire al Parchetului este inlauntrul termenului (art. 187 alin. 2 c. pr. pen.).
Institutia prin intermediul careia organele judiciare asigura prezenta partilor sau altor persoane la activitatea procesuala este citarea.
Citarea, ca modalitate de asigurarea a prezentei partilor sau a altor persoane la activitatea procesuala, se face, de regula, din oficiu.
Potrivit art. 291 alin. 1 Cod procedura penala judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este indeplinita potrivit legii.
Pentru satisfacerea aceste reguli, o data cu fixarea termenului de judecata se vor lua masuri de citare a partilor. Citarea se va dispune de catre presedintele sau vicepresedintele instantei ori judecatorii de serviciu, dupa caz, si se va duce la indeplinire de catre personalul auxiliar al justitiei (prin biroul de citatii al instantei) in conformitate cu prevederile art. 175-181 Cod procedura penala.
Pe de alta parte, potrivit art.291alin.2 c.pr.pen., neprezentarea partilor citate nu impiedica judecarea cauzei. Rezulta asadar ca in procesul penal esentiala este citarea partilor, iar nu si prezenta lor. Aceasta regula are insa si exceptii, care vizeaza anumite situatii speciale in care se afla inculpatul si care reclama prezenta sa in cursul judecatii. Astfel :
-judecata nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere (art.314 c.pr.pen.), aducerea sa la judecata fiind in acest caz obligatorie.
-judecarea cauzei privind o infractiune savarsita de un minor se face in prezenta acestuia, cu exceptia cazului cand minorul s-a sustras de la judecata(art.484alin.1 c.pr.pen).
S-a considerat in practica, in mod exceptional, in cazul plangerii prealabile directe, daca partea este prezenta in momentul fixarii termenului de judecata, i se poate da termenul in cunostinta, nemaifiind nevoie de citare.
In acest caz, in mod corect, s-a decis in practica judiciara ca daca partea vatamata careia i s-a dat termenul in cunostinta, nu se prezinta la termenul de judecata, procedura de citare nu poate fi considerata indeplinita, deoarece potrivit art. 175 si 291 Cod procedura penala numai completul de judecata poate da termenul in cunostinta.
CITAREA
Locul de citare
Regulile referitoare la locul de citare, cuprinse in art.177 c.pr.pen. se refera nu doar la invinuit sau inculpat, ci si la celelalte parti, respectiv celelalte persoane care participa la judecata(art.177 alin ultim c.pr.pen).
In art. 177 al. 1 Cod procedura penala se arata ca inculpatul se citeaza la adresa unde locuieste, iar daca aceasta nu este cunoscuta, la adresa locului sa de munca, prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza.
Inculpatul poate fi citat si intr-un alt loc decat adresa unde locuieste, daca acest loc a fost indicat de el printr-o declaratie data in cursul procesului penal.
Daca in cursul procesului penal inculpatul isi schimba adresa, pentru a fi citat la aceasta adresa el are obligatia sa incunostinteze instanta. Instanta are obligatie legala sa citeze inculpatul la noua adresa si atunci cand din procesul-verbal intocmit de agentul procedural, act care se afla la dosar rezulta aceasta imprejurare - noua adresa a inculpatului.
In cazul in care nu se cunoaste adresa unde locuieste inculpatul si nici locul sau de munca citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea.
Cand activitatea infractionala s-a desfasurat in mai multe locuri, citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala.
Bolnavii aflati in spital sau intr-o casa de sanatate se citeaza prin administratia acestora.
Detinutii se citeaza la locul de detinere prin administratia acestuia.
Militarii incazarmati se citeaza la unitatea din care face parte, prin comandantul acesteia.
Invinuitul sau inculpatul care locuieste in strainatate este citat prin scrisoare recomandata, in afara de cazul cand prin lege se dispune altfel. In acest caz, avizul de primire a scrisorii recomandate, semnat de destinatar, tine loc de dovada a indeplinirii procedurii de citare.
Unitatile la care se refera art.145 c.pen, precum si alte persoane juridice se citeaza la sediul acestora.
Continutul citatiei
Citatia este scrisa. Citarea se face si prin nota telefonica sau telegrafica.
Citatia este individuala si trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:
a. denumirea organului de urmarirea penala sau a instantei de judecata care emite citatia, sediul sau, data emiterii si numarul dosarului
b. numele, prenumele celui citat, calitatea in care este citat si indicarea obiectului cauzei
c. adresa celui citat, care trebuie sa cuprinda in orase si municipii: localitatea, judetul, strada, numarul si apartamentul unde locuieste, iar in comune: judetul, comuna si satul.
d. ora, ziua, luna si anul, locul de infatisare precum si invitarea celui citat sa se prezinte la data si locul indicate, cu aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare.
Citatia se semneaza de cel care o emite.
Inmanarea citatiei
Inmanarea citatiei persoanei care urmeaza sa se prezinte in fata organelor judiciare
Citatia se inmaneaza personal celui citat, care va semna dovada de primire.
In urmatoarele situatii:
persoana citata nu vrea sa primeasca citatia;
primeste citatia, dar nu semneaza de primire;
primeste citatia, dar nu poate semna;
refuza primirea.
In primul si ultimul caz agentul afiseaza pe usa locuintei acestuia, incheind despre aceasta proces-verbal.
In cazurile doi si trei, lasa citatia, dar si in situatia aceasta incheie proces-verbal in sensul ca nu poate semna sau refuza sa semneze.
Cand citarea se face la locul de munca, la spital, locul de detinere, unitati militare, aceste unitati sunt obligate a inmana de indata citatia persoanei citate sub luare de dovada, certificandu-i semnatura sau aratand motivul pentru care nu s-a putut obtine semnatura acesteia. Dovada este predata agentului procedural, iar acesta o inainteaza organului de urmarire penala sau instantei de judecata care a emis citatia.
Citatia destinata autoritatilor publice, institutiilor publice, institutiilor sau altor persoane juridice de interes public, precum si altor persoane juridice se preda la registratura sau functionarului insarcinat cu primirea corespondentei in cazul refuzului primirii, sau celelalte situatii la care ne-am referit deja in cazul persoanei fizice, dispozitiile legale din alin. 2 art. 178 se aplica corespunzator.
In situatia in care persoana citata nu se afla acasa, legea (art 179) arata ca citatia poate fi inmanata la patru categorii de persoane:
sot, oricarei persoane care locuieste cu cel citat;
ruda, oricarei persoane care, in mod obisnuit primeste corespondenta celui citat.
Legea excepteaza minorii sub 14 ani si persoanele lipsite de uzul ratiunii.
In cazul in care persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel si nu este gasita, nici ea nici vreuna dintre persoanele carora poate fi inmanata citatia, legea arata ca citatia se preda administratorului, portarului ori celui care in mod obisnuit il inlocuieste.
Acestia, primind citatia, trebuie sa semneze dovada de primire, iar agentul care indeplineste procedura de citare, certificand identitatea si semnatura, incheie proces-verbal.
Daca persoanele mentionate refuza sau nu pot semna dovada de primire, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei citate, incheind proces-verbal.
In cazul in care persoana citata sau persoanele carora potrivit legii poate fi inmanata citatia lipsesc de la locuinta celui citat, agentul este obligat sa se intereseze cand poate gasi persoana citata pentru a-i inmana citatia. Cand nici pe aceasta cale nu se poate ajunge la inmanare, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei persoanei citate, incheind proces-verbal privind modul in care s-a efectuat procedura de citare.
In cazul in care persoana locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel, daca in citatie nu s-a indicat apartamentul ori camera in care locuieste, agentul este obligat sa faca investigatii pentru a afla aceasta. Daca investigatiile raman fara rezultat, agentul afiseaza citatia pe usa principala a cladirii, incheind proces-verbal si facand mentiuni despre imprejurarile care au facut imposibila inmanarea citatiei.
In cazul in care persoana citata si-a schimbat adresa, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei aratate in citatie si se informeaza pentru aflarea noii adrese, mentionand in procesul verbal datele obtinute.
Dovada de primire si procesul verbal de predare a citatiei
In vederea verificarii indeplinirii procedurii de citare, legea (art. 181 cpp) arata ce trebuie sa cuprinda dovada sau procesul-verbal.
Dovada de primire a citatiei, care constituie, de fapt, partea a doua a formularului tipizat pe care se afla si citatia, trebuie sa cuprinda o serie de mentinui cu ajutorul carora organele judiciare verifica daca a fost indeplinita, conform legii, procedura de citare.
Dovada de primire a citatiei trebuie sa cuprinda numarul dosarului, denumirea organului de urmarire penala sau a instantei care a emis citatia, numele, prenumele si calitatea persoanei citate precum si data pentru care este citata.
De asemenea, aceasta dovada trebuie sa cuprinda data inmanarii citatiei, numele, prenumele, calitatea si semnatura celui ce inmaneaza citatia, certificarea de catre acesta a identitatii si semnaturi persoanei careia i s-a inmanat citatia, precum si aratarea calitatii acesteia.
Care este rolul acestor mentiuni?
Organul judiciar verifica:
daca inculpatul a fost citat cu 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata (art.313alin.2 c.pr.pen.). In acest scop va fi verificata data inmanarii citatiei.
daca au fost respectate prevederile art. 179 al.1 privind persoanele carora poate fi inmanata citatia.
In acest scop se verifica mentiunea privind certificare identitatii si semnaturii persoanei careia i s-a inmanat citatia si aratarea calitatii acesteia.
Cand din dovada de primire a citatiei sau din procesul-verbal intocmit cu ocazia efectuarii procedurii de citare rezulta ca au fost respectate dispozitiile legale privind citarea, atunci se considera ca procedura de citare este completa.
In situatia incalcarii dispozitiilor legale care disciplineaza citarea sanctiunea ce poate interveni este anularea citatiei potrivit art. 197 al. 1 si 4 privind anularea actelor procesuale si procedurale efectuate in conditiile neregulatei citari si refacerea acestora.
Mijlocul prin intermediul caruia organele judiciare instiinteaza persoanele care participa la desfasurarea procesului penal despre actele procedurale efectuate este comunicarea.
Comunicarea actelor procedurale se poate face prin transmiterea actului procedural constatator sau prin instiintarea despre indeplinirea unui act procedural.
In cazul cand se transmite actul procedural constatator, codul foloseste termenul "comunica". Spre exemplu, in art. 313 al. 2 se arata ca inculpatului detinut i se comunica copia actului de sesizare a instantei.
In cazul celui de-al doilea mod de comunicare, codul foloseste termenii: "instiinteaza", "incunostinteaza", "i se face cunoscut". De exemplu, in art. 246 se arata ca procurorul "instiinteaza persoanele interesate despre incetarea urmaririi penale"
In cazul comunicarii altor acte procedurale (altele decat citatia), locul de comunicare al actului si persoanele carora poate fi inmanat actul sunt cele prevazute in cazul citatiei.
In cazul in care o persoana citata nu se afla in fata organelor judiciare, ea poate fi adusa in baza unui mandat de aducere, daca ascultarea ori prezenta ei este necesara (art. 183 alin.1 Cod procedura penala )
Fata de invinuit sau inculpat poate fi emis un mandat de aducere chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie, daca organul de urmarire penala sau instanta constata motivat ca, in interesul rezolvarii cauzei, se impune aceasta masura.
In vederea asigurarii eficientei acestui mod de chemare a persoanelor in fata organelor judiciare, legea a prevazut ca executarea mandatului de aducere sa se faca de catre organele de politie.
Daca persoana aratata in mandat nu poate fi adusa din motive de boala sau din orice alta cauza (in aceasta din urma ipoteza, cu exceptia invinuitului sau inculpatului), cel insarcinat cu executare mandatului constata aceasta printr-un proces-verbal, care se inainteaza de indata organului de urmarire penala ori instantei de judecata.
In cazul in care cel insarcinat cu executarea mandatului de aducere nu gaseste persoana prevazuta in mandat la adresa indicata, face cercetari si daca acestea au ramas fara rezultat, incheie un proces-verbal care va cuprinde mentiuni despre cercetarile facute.
Daca invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga, va fi constrans la aceasta.
In cazul militarilor, executarea mandatelor se face prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei.
Persoana adusa cu mandat va ramane la dispozitia organului judiciar doar pentru timpul strict necesar audierii (in afara de cazul cand s-a dispus retinerea sau arestarea sa), fiind ascultata de indata.
Activitatea premergatoare sedintei de judecata si de rezolvare a lucrarilor cu caracter administrativ (art.96 - 100 din Regulamentul de Ordine Interioara a Instantelor Judecatoresti)
Actele de sesizare a instantei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin posta, curier sau fax, se depun la registratura instantei, unde in aceeasi zi primesc data certa si se predau presedintelui instantei spre rezolvare, avand atasate si plicurile sau dovada modului in care au fost transmise.
Dupa rezolutia presedintelui, actele de sesizare (rechizitoriu, plangere prealabila) primesc numar din registrul general de dosare si se inscriu in urmatoarele registre: opis alfabetic, registru informativ, registru de termene al arhivei.
Orice alte cereri, inclusiv corespondenta cu caracter administrativ sosite prin orice mijloc de comunicare se inregistreaza in registrul general de dosare, registrul de intrare-iesire a corespondentei administrative sau registrul de evidenta a petitiilor, apoi se prezinta presedintelui impreuna cu dovezile de expediere.
Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instantei sub semnatura, dupa care se predau arhivarului care le ataseza la dosar, facand mentiune despre acesta pe conceptul de citare. Actele si cererile de orice natura prezentate de justitiabil sau de reprezentantii lor presedintelui instantei sau judecatorului de serviciu, primesc data certa la prezentarea lor, prin aplicarea stampilei de intrare a instantei respective, iar dupa rezolvare se predau arhivarului-registrator.
Documentele si incrisurile care nu pot fi atasate la dosar, precum si obiectele care servesc ca mijloc de proba vor fi predate direct grefierului-sef pentru a le depune la Camera de Corpuri Delicte.
Plicurile care contin corespondenta cu caracter confidential se vor inregistra in registrul de intrare al corespondentei cu aceasta mentiune fara a fi desfacute, dupa care se predau destinatarului.
Potrivit art.98 din ROI, in vederea inregistrarii pe complete si stabilirii primului termen de judecata, dosarele nou formate vor fi transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor (care se va efectua pe baza criteriul alfabetic sau informatizat, avand in vedere natura si urgenta cauzei, precum si necesitatea alcaturii unor sedinte echilibrate).
Dosarele repartizate pe complete vor fi preluate de presedintele sau de unul dintre judecatorii completului de judecata care va lua masurile necesare in scopul pregatirii judecatii, astfel incat sa se asigure solutionarea cu celeritate a cauzelor inregistrate.
La sfarsitul fiecarei zile se va lista situatia repartizarii cauzelor inregistrate in ziua respectiva, tinandu-se o evidenta spearata a acesteia.
Inregistrarea statistica a cererilor, formarea dosarelor, intocmirea conceptelor de citare si emiterea procedurii, comunicarea copiilor de pe rechizitorii (in cazul in care inculpatii se afla in stare de arest preventiv in cauza sau sunt arestati in alta cauza) se fac imediat dupa fixarea termenului de judecata pentru cauzele care se judeca de urgenta, sau cel mai tarziu a doua zi lucratoare in celelalte cauze. Data predarii acestor lucrari la serviciu expeditii va fi mentionata pe conceptul de citare.
Expedierea corespondentei se va realiza prin posta, agent sau curier, prin fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare a carui supraveghere poate fi exercitata astfel incat sa fie asigurat caracterul oficial al acesteia.
Pe coperta dosarului se va mentiona denumirea instantei, sectia, completul de judecata, numarul dosarului, obiectul acestuia, starea de arest, termenele de judecata, numarul si data hotararii, initialele judecatorului insarcinat cu redactarea hotararii, indicele statistic si pozitia din registrul de executari.
Inainte de a fi pusa la dispozitia justitiabililor sau predate pentru sedinta de judecata, dosarele trebuie sa aiba toate filele cusute si numerotate.
In cazul in care dosarul urmeaza a fi inaintat la instanta de apel sau recurs ori la alta autoritate sau se depune in conservare, se va proceda la snuruirea definitiva si aplicarea stampilei, iar pe fata interioara a ultimei coperte, arhivarul va certifica numarul filelor in cifre si, in paranteza, in litere. De asemenea, se va indica si numarul volumelor.
In ipoteza in care partile solicita eliberarea unor inscrisuri atasate dosarului ce se conserva, se poate proceda la desigilarea acestora cu intocmirea unui proces-verbal despre operatiunea inteprinsa, realizandu-se o noua numerotare, iar la dosar fiin depusa o copie a actului respectiv.
La instanta de apel si de recurs se formeaza un nou dosar la care se ataseaza separat dosarul primei instante. In cauzl casarii sau desfiintarii hotararii cu trimitere spre rejudecare, se va forma un dosar nou la care se va atasa dosarul de baza.
Activitatea premergatoare sedintei de judecata - desfasurata de grefierul de sedinta
Grefierul de sedinta va prelua dosarele din arhiva, sub semnatura in registrul de termene, cu cel putin doua zile inaintea sedintei de judecata, va afisa lista de sedinta cu o zi inaintea termenului. La intocmirea listei de sedinta vor avea intaietate cauzele in care partile se afla in stare de arest si cele cu privire la care legea prevede ca judecarea se face de urgenta, tinandu-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor citate in cauza.
Totodata, grefierul va completa condica de sedinta, va verifica daca au sosit la instanta si s-au atasat la dosare dovezile de comunicare a procedurii de citare si a celorlalte acte de procedura, relatiile si actele solicitate de instanta, va verifica legalitatea procedurii de citare sau de comunicare si va informa presedintele completului despre deficientele constatate pentru a se lua masurile necesare, dupa care dosarele vor fi predate completului de judecata, impreuna cu lista de sedinta.
Un exemplar al listei de sedinta se preda procurorului, altul serviciului arhiva, doua exemplare se afiseaza in termen de 24 de ore inaintea sedintei (la intrare in sala de sedinta si la avizierul instantei), un exemplar este pastrat de grefier, iar un altul se lasa in sala de sedinta, la bara, pentru a putea fi consultat de avocati.
La termenul fixat pentru sedinta de judecata va fi prezent in sala de sedinta cu o jumatate de ora inainte de inceperea sedintei pentru a pune dosarele la dispozitia partilor spre consultare, ingrijindu-se totodata de atasarea la dosar a ultimelor acte de procedura sau a corespondentei sosite la registratura.
Grefierul de sedinta asigura prezenta la usa a aprodului sau, dupa caz, verifica buna functionare a statiei de amplificare.
Filmarea sau fotografierea in sala de sedinta se face cu acordul presedintelui de complet care poate stabili limitele in care se desfasoara aceste activitati.
Apelul este o cale de atac ordinara de reformare, utilizata in procesul penal impotriva hotararilor nedefinitive pronuntate in prima instanta.
Apelul se adreseaza instantei ierarhic superioare si presupune o noua judecata in fond privind chestiunile de fapt si de drept, tinzand la reformarea hotararii date in prima instanta, atunci cand aceasta nu reflecta adevarul.
Potrivit art.361 alin.1 C.p.p. sentintele pot fi atacate cu apel iar cazurile in care acest lucru nu este posibil sunt detaliate expres in cuprinsul aceluiasi articol. Incheierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai odata cu fondul (art.361 alin.2 C.p.p.). Apelul declarat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentintei (art.361 alin.3 C.p.p.).
Titularii dreptului de apel
Potrivit art.362 C.p.p, pot formula apel:
procurorul
inculpatul
partea vatamata
partea civila si partea responsabila civilmente
martorul, expertul, interpretul si aparatorul
orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau
printr-un act al instantei.
Procurorul
Potrivit art. 362 lit.a C.p.p., procurorul este titular deplin al dreptului de apel, adica atat in latura penala cat si in latura civila a procesului penal. El poate declara apel impotriva oricarei sentinte sau incheieri susceptibile de a fi atacate cu apel. Apelul se declara de catre procurorul de la parchetul de pe langa instanta care a pronuntat hotararea supusa apelului sau de catre procurorul ierarhic superior.
Inculpatul
In conformitate cu dispozitiile art. 362 lit b C.p.p., inculpatul este titular al dreptului de apel in ceea ce priveste latura penala cat si latura civila a cauzei, fiind persoana a carei raspundere se poate angaja in ambele laturi ale procesului penal. Apelul sau este personal si independent, ceea ce inseamna ca el nu poate ataca decat acele capete din hotarare care privesc situatia proprie, atat in latura penala cat si in cea civila a cauzei, nu si situatia altor persoane. De asemenea, inculpatul poate declara apel impotriva sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal in ceea ce priveste temeiurile de achitare sau de incetare a procesului penal.
Apelul se poate declara de catre inculpat personal, precum si de urmatoarele persoane pentru inculpat:
reprezentantul legal (pentru persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu precum si pentru persoanele fizice cu capacitate de exercitiu restransa);
aparatorul ales sau din oficiu. Daca inculpatul a declarat expres ca nu face apel, aparatorul nu poate exercita calea de atac pentru el.
sotul sau sotia inculpatului (art.362 alin.2 C.p.p.).
Partea vatamata
Potrivit art. 362 lit.c C.p.p., partea vatamata poate face apel in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, dar numai in ceea ce priveste latura penala a procesului.
Prin decizia nr. 100 din 9 martie 2004, definitiva, publicata in Monitorul Oficial nr. 261 din 24 martie 2004, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate, constatandu-se ca dispozitia "in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, dar numai in ceea ce priveste latura penala" din cuprinsul art. 362 alin. (1) lit. c) Cod procedura penala este neconstitutionala.
Partea civila si partea responsabila civilmente
Conform art. 362 lit.d C.p.p., partea civila si partea responsabila civilmente sunt titulare ale dreptului de apel contra oricarei hotarari judecatoresti (dintre cele apelabile) numai in ceea ce priveste latura civila a procesului penal.
Prin decizia nr. 482 din 9 noiembrie 2004, definitiva, publicata in Monitorul Oficial nr. 1200 din 15 decembrie 2004, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca dispozitiile art. 362 alin. (1) lit. d) din Cod procedura penala sunt neconstitutionale in masura in care nu permit partii civile si partii responsabile civilmente sa exercite calea de atac ordinara a apelului si in ceea ce priveste latura penala a procesului.
S-a argumentat, in esenta, ca diferentierea facuta prin art. 362 Cod procedura penala intre regimul juridic al partii vatamate si cel al partii civile si al partii civilmente responsabile este neconstitutionala, incalcand dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora: "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari".
Conform art.24 alin. 1 si 2 Cod procedura penala "Persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala, daca participa in procesul penal, se numeste parte vatamata. Persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal se numeste parte civila."
Asadar, in cazul in care persoana vatamata formuleaza, in cadrul procesului penal, pretentii pentru repararea prejudiciului material suferit ca urmare a savarsirii infractiunii, aceasta cumuleaza doua calitati procesuale: calitatea de parte vatamata si parte civila. Aceste doua parti ale procesului penal se afla insa intr-o siutatie identica, si anume in situatia de persoana lezata in drepturile sale prin savarsirea infractiunii, ceea ce justifica existenta "interesului legitim", la care se refera art. 21 din Constitutie. Asa fiind, diferentierea facuta prin dispozitiile lit. c) si, respectiv, lit. d) din art. 362 Cod procedura penala - in sensul ca partea vatamata poate face apel in ceea ce priveste latura penala a cauzei, iar partea civila, numai in ceea ce priveste latura civila - este contrara principiului constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii.
Exista, de asemenea, o inegalitate de tratament in ceea ce priveste accesul la caile de atac, intre partea civila si parte civilmente responsabila, pe de o parte, si inculpat, pe de alta parte, inegalitate nejustificata, in conditiile in care toti acesti participanti la procesul penal au aceeasi calitate, de parti, iar restrangerea dreptului partii civile si al partii civilmente responsabile de a face apel in ceea ce priveste latura penala le priveaza pe acestea de posibilitatea de a-si apara interesele lor legitime specifice, in vreme ce inculpatul isi poate apara nestanjenit propriile interese.
Exista, in sfarsit, o inegalitate flagranta de tratament intre statutul partii civile si al partii civilmente responsabile, care nu pot ataca hotararea instantei decat in ceea ce priveste latura civila, si statutul "oricaror altor persoane ale caror interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei", persoane care, potrivit art. 362 alin. 1 lit. f) pot face apel atat in ceea ce priveste latura penala, cat si in ceea ce priveste latura civila.
Apelul poate fi declarat pentru partea civila si pentru partea responsabila civilmente de catre reprezentantul legal si aparator (art. 362 alin. 2 C.p.p.).
Martorul, expertul, interpretul si aparatorul
Potrivit art. 362 lit.e C.p.p., martorul, expertul, interpretul si aparatorul pot face apel limitat numai la cheltuielile judiciare cuvenite acestora, indiferent de categoria hotararii judecatoresti pronuntate de prima instanta (sentinta sau incheiere).
In ceea ce priveste aparatorul, in acest caz el exercita apelul in nume propriu si nu in numele partii pe care a asistat-o in procesul penal.
Pentru aceste persoane, apelul poate fi declarat si de catre reprezentantul legal sau aparator in aceleasi conditii ca partile.
Orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei
In temeiul art. 362 lit.f C.p.p., poate face apel orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. Este vorba de persoane (fizice sau juridice) care nu au calitatea de parti, neavand drepturi si obligatii care sa izvorasca din exercitaerea actiunilor (penala sau civila) in procesul penal. Poate astfel declara apel, persoana ale carei interese legitime au fost vatamate prin aplicarea sechestrului asigurator pe bunuri care-i apartin in mod exclusiv, ori persoana care, fara a fi parte in proces, a fost obligata sa predea un bun ori i s-a respins cererea de constituire de parte civila etc.
Pentru aceste persoane, pot declara apel si reprezentantul legal si aparatorul, ca substituiti procesuali.
Declararea apelului
Potrivit art. 366 C.p.p., apelul se declara prin cerere scrisa care trebuie semnata de persoana care face declaratia. Semnatura este o conditie indispensabila pentru identificarea apelantului. Ea poate proveni de la apelantul insusi, de la reprezentantul legal sau de la aparatorul sau, iar in cazul inculpatului si de la sot. Daca cererea de apel se face de catre reprezentantul conventional, la cerere se va anexa in mod obligatoriu procura speciala.
In ipoteza in care cererea de apel este nesemnata, ea poate fi comfirmata in instanta de parte ori de reprezentantul ei legal sau conventional. Intrucat legea nu distinge, confirmarea se poate face fie oral, fie in scris prin semnare. Ea poate fi si tacita, prin simpla prezentare a apelantului in fata instantei de apel.
Procurorul si oricare dintre partile prezente la pronuntarea hotararii pot declara apel si oral in sedinta in care s-a pronuntat hotararea. In aceasta situatie, instanta va lua act de declaratie si o va consemna intr-un proces verbal.
Cererea de apel se depune la instanta a carei hotarare se ataca. Primind cererea, aceasta instanta este obligata sa o inainteze de indata, impreuna cu dosarul cauzei, instantei superioare. Evident, trimiterea cererii impreuna cu dosarul nu este posibila decat dupa redactarea hotararii atacate. Persoana aflata in stare de detinere poate depune cererea scrisa de apel si la administratia locului de detinere, iar militarul in termen la unitatea militara. In situatia in care apelul este declarat in fata administratiei locului de detinere, acesta se constata intr-un proces verbal. De asemenea, se poate trimite declaratia de apel si prin posta, recomandat, in conditiile art. 187 alin.1 C.p.p..
Depunerea cererii de apel in mod gresit la instanta de apel nu atrage anularea, neproducandu-se nici o vatamare procesuala, ci, instanta de apel va avea obligatia ca dupa inregistrare, sa-i dea data certa si sa solicite primei instante inaintarea dosarului instantei de apel, in vederea judecarii acesteia.
Termenul
Potrivit art.363 C.p.p., termenul de apel este de 10 zile daca legea nu prevede altfel. Acesta este termenul general de apel.
In unele cazuri urgente, termenul de apel este de 3 zile-procedura infractiunilor flagrante (art.447 alin.1 C.p.p.).
In ceea ce priveste momentul de la care curge termenul de apel, legea cuprinde o reglementare diferentiata, in functie de titularul dreptului de apel.
Pentru procuror, potrivit art. 363 alin.2 C.p.p., daca acesta a participat la dezbateri, termenul curge de la pronuntare.
Pentru partea care a fost prezenta la dezbateri sau la pronuntare termenul curge de la pronuntare. Pentru partile care au lipsit atat la dezbateri cat si la pronuntare, precum si pentru inculpatul detinut, militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei unitati militare de invatamant, ori internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, care a lipsit de la pronuntare, chiar daca a fost prezenta la dezbateri, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitivul hotararii judecatoresti.
Pentru martori, experti, interpreti si aparatori, apelul poate fi declarat de indata dupa pronuntarea incheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare si cel mai tarziu in 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza. Judecarea apelului se face insa numai dupa solutionarea cauzei, in afara de cazul in care procesul a fost suspendat.
In cazul persoanei ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei apelul poate fi introdus cel mai tarziu intr-un termen de 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza.
In mod exceptional, in procedura speciala de judecata a infractiunilor flagrante, pentru toti titularii, termenul de apel (de 3 zile) curge de la pronuntare, conform art. 447 alin.1 C.p.p..
Termenul de apel este un termen procedural, astfel incat in calcularea lui se aplica sistemul unitatii libere (zile libere), cu posibilitatea prorogarii termenului pana la prima zi lucratoare daca acesta se sfarseste intr-o zi nelucratoare si luarea in considerare a datei depunerii apelului la locul de detinere, la unitatea militara sau la oficiul postal prin scrisoare recomandata si nu a datei de inregistrare la instanta.
Termenul de apel este un termen legal si imperativ, astfel incat nerespectarea sa atrage decaderea din exercitiul dreptului de a declara apel si nulitatea oricarei cereri de apel facute dupa expirarea termenului (art.185 alin.1 C.p.p.).
De la regula apelului in termen, legea reglementeaza doua exceptii, care constituie tot atatea remedii, si anume:
a) repunerea in termen
b) apelul peste termen
Repunerea in termen
Repunerea in termen reprezinta mijlocul procesual prin care titularul dreptului de apel care nu a putut declara apel din cauze ce nu-i sunt imputabile este repus in dreptul din care fusese decazut dupa expirarea termenului de apel. Potrivit art. 364 C.p.p., pentru a opera repunerea in termen se cer a fi indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
apelul sa fie declarat dupa expirarea termenului prevazut de lege;
intarzierea in declararea apelului sa fi fost determinata de o cauza temeinica de impiedicare;
cererea de apel sa fie introdusa in cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile.
Repunerea in termen se hotaraste de catre instanta de apel, in fata careia trebuie dovedita cauza de impiedicare.
Instanta de apel, apreciind asupra temeiniciei cererii, pana la solutionarea repunerii in termen, poate suspenda executarea hotararii atacate. (art. 364 alin.2 C.p.p.).
Apelul peste termen
Apelul peste termen constituie mijlocul procesual prin care se creeaza posibiliatatea supunerii hotararii primei instante controlului instantei de apel in ipoteza nedeclararii apelului in termen de catre partea care nu a luat cunostinta de judecata si nici de hotararea pronuntata.
Potrivit art. 365 alin. 1 C.p.p., apelul peste termen presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
partea care a declarat apelul sa fi lipsit atat de la judecata cat si de la pronuntare ;
partea sa declare apelul in termen de maxim 10 zile de la data, dupa caz, a inceperii executarii pedepsei sau a inceperii executarii dispozitiilor civile.
La fel ca in cazul repunerii in termen, suspendarea executarii hotararii in cazul apelului peste termen nu opereaza ope legis. Pentru a nu se folosi apelul peste termen in scopul intarzierii executarii hotararii primei instante, care a devenit definitiva (executorie) din momentul expirarii termenului legal de apel, apelul declarat peste termen nu suspenda executarea (art. 365 alin.2 c.p.p.).
Cu toate acestea, instanta de apel, constatand temeinicia apelului peste termen, potrivit art. 365 alin.3 C.p.p., poate suspenda executarea hotararii atacate.
Efecte
Potrivit art.370 - 373 C.p.p., apelul produce urmatoarele efecte:
efectul suspensiv;
efectul devolutiv;
efectul neagravarii situatiei in propriul apel;
efectul extensiv.
Potrivit art. 370 C.p.p., apelul declarat in termen este suspensiv de executare, atat in ceea ce priveste latura penala, cat si latura civila, afara de cazul in care legea dispune altfel.
Efectul devolutiv, este guvernat de regula numai atat cat este apelat este devoluat sau in apel nu se judeca decat ceea ce s-a apelat.
Art. 372 Cpp prevede ca, instanta de apel, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentu cel care a declarat apel. De asemenea, in apelul declarat de procuror in favoarea unei parti, intanta de apel nu poate agrava situatia acesteia.
Potrivit art. 373 C.p.p., instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa le poata crea acestora o situatie mai grea.
Procedura de judecata
Judecarea apelului se face, in principiu, dupa normele generale privitoare la judecata cuprinse in art. 287-312 C.p.p.. Procedura de judecata se aseamana cu aceea a primei instante, cu anumite particularitati generate de imprejurarea ca, in afara judecatii de fond, caracteristic pentru judecata in apel este efectuarea controlului judiciar, neintalnit la judecata in prima instanta.
Structura judecatii
Judecata in apel, dupa modelul judecatii in genere, prezinta urmatoarea structura:
masuri pregatitoare;
sedinta de judecata;
deliberarea si darea hotararii.
Masurile pregatitoare
Potrivit art. 375-376 C.p.p., pentru pregatirea sedintei de judecata in apel se iau urmatoarele masuri:
a) fixarea termenului de judecata. Astfel, presedintele instantei de apel, primind dosarul fixeaza termen pentru judecarea apelului;
b) citarea partilor.
Partile dobandesc in apel o denumire proprie, in raport de pozitia procesuala pe care o au in calea de atac:
apelant (partea care a declarat apel);
intimat (partea la care se refera apelul declarat);
In apel se pot cita si martori, experti, interpreti, etc., atunci cand, administrandu-se probe noi, se desfasoara si o cercetare judecatoreasca.
Prezenta inculpatului este obligatorie la judecarea apelului (care nu poate avea loc in lipsa acestuia) atunci cand inculpatul se afla in stare de detinere.
La fel este obligatorie si prezenta inculpatului minor, cu exceptia cazului in care se face dovada ca acesta se sustrage de la judecata (art. 484 alin.1 si art.493 C.p.p.).
c) prezenta procurorului.
Potrivit legii, participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei.
Sedinta de judecata
Sedinta de judecata in apel cuprinde:
a) verificarile prealabile
Acestea se refera la urmatoarele:
regularitatea constituirii instantei de judecata
citarea partilor
prezenta obligatorie a inculpatului aflat in stare de detinere
prezenta aparatorului in cazurile de asistenta juridica obligatorie
regularitatea introducerii apelului. Cand cererea de apel nu este semnata sau atestata, se cere confirmarea in instanta de parte sau de reprezentantul ei.
De asemenea, se verifica daca apelul a fost declarat in termen si daca este admisibil in raport de hotararea atacata si de persoana care l-a declarat.
In plus, cu ocazia verificarilor prealabile, se rezolva orice exceptii sau cereri, care impiedica desfasurarea in continuare a judecatii.
b) cercetarea judecatoreasca
La apel, spre deosebire de judecata in prima instanta, cercetarea judecatoreasca poate lipsi atunci cand instanta judeca apelul doar pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei, precum si a inscrisurilor noi.
Ea este prezenta in situatia in care, in vederea solutionarii apelului, instanta de apel administreaza orice probe noi pe care le considera necesare (deci nu numai inscrisuri). Cercetarea judecatoreasca iin apel consta in urmatoarele:
In cazul in care procurorul sau partile invoca necesitatea administrarii de probe noi, apelantul trebuie sa arate aceste probe si mijloacele de proba cu ajutorul carora pot fi administrate (art.337 alin.2 C.p.p.).
Aceasta inseamna ca, la termenul fixat, presedintele completului de judecata da cuvantul apelantului, apoi intimatului si la urma procurorului (daca printre apelurile declarate se afla si apelul procurorului, mai intai da cuvantul acestuia) in legatura cu eventualitatea propunerii de probe noi.
Prin probe noi se inteleg acele probe care nu au fost inca administrate in cauza (la urmarirea penala si la prima instanta).
Propunerile de probe noi trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu, probele (faptele si imprejurarile noi ce urmeaza a fi dovedite) si mijloacele de proba care pot fi administrate, cu indicarea locului unde se afla acestea. In ceea ce priveste martorii si expertii, se vor arata identitatea si adresa acestora.
Dupa efectuarea propunerilor de probe noi se da cuvantul procurorului si partilor pentru a-si exprima parerea asupra admisibilitatii, concludentei, pertinentei si utilitatii lor. Instanta de apel se pronunta asupra admiterii sau respingerii lor.
In ipoteza in care instanta de apel incuviinteaza efectuarea de probe noi, acestea pot fi administrate fie de instanta, in aceeasi sedinta de judecata, fie la un termen nou de judecata fixat in acest scop prin amanarea cauzei, cand urmeaza a fi indeplinita procedura de citare a martorilor, a fi efectuata expertiza etc.
Dupa administrarea probelor noi, daca nu mai exista alte probe de administrat (din oficiu sau la cerere), cercetarea judecatoreasca trebuie considerata terminata.
In ipoteza in care procurorul sau partile nu propun probe noi, iar instanta de apel nu considera, din oficiu, ca mai sunt necesare noi probe, precum si in situatia in care instanta de apel respinge propunerile de probe noi, nu se mai efectueaza cercetarea judecatoreasca trecandu-se direct la dezbaterile judiciare.
c) dezbaterile judiciare
Dezbaterile judiciare constau in sustinerea motivelor de apel, prin care se critica hotararea atacata, precum si in combaterea lor atunci cand se apreciaza ca apelul este nefondat.
Ordinea in care se da cuvantul este urmatoarea:
apelantul
intimatul
procurorul.
In situatia in care intre apelurile declarate se afla si apelul procurorului, primul cuvant il are acesta (art.377 alin.1 C.p.p.).
Inculpatul are cel din urma cuvantul.
In ipoteza in care sunt mai multi apelanti printre care si procurorul, ordinea in cuvantul apelantilor este determinata de ordinea dezbaterilor de la prima instanta, dupa care fiecare parte va avea cuvantul in apelul ce-l priveste.
Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiuni noi ivite cu ocazia dezbaterilor.
Solutiile care pot fi pronuntate de instanta de apel
a) Respingerea apelului
daca apelul este tardiv
daca apelul este inadmisibil
daca apelul este nefondat
b) Admiterea apelului
Hotararea atacata se desfiinteaza in tot sau in parte. Apoi instanta de apel are urmatoarele posibilitati:
pronuntarea unei noi hotarari, procedand potrivit art. 345 si urmatoarele C.p.p. privind judecata in fond.
dispunerea rejudecarii cauzei de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata.
dispunerea rejudecarii cauzei de catre instanta competenta
restituirea cauzei procurorului.
RECURSUL
Recursul este o cale de atac ordinara, preponderent de anulare, partial devolutiva, destinata a repara, in principal, erorile de drept comise de instantele de fond in hotararile date. El corespunde, in principiu, celui de-al treilea grad de jurisdictie.
Recursul are loc impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate de instanta de apel si in mod exceptional, impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta, care nu sunt supuse, potrivit legii apelului.
In ceea ce priveste atacarea cu recurs a incheierilor, regula este aceea potrivit careia incheierile pot fi atacate cu recurs numai odata cu sentinta sau decizia recurata.
De la aceasta regula, exista exceptii, expres prevazute in lege, codul de procedura penala aratand care sunt situatiile in care incheierea se ataca separat cu recurs, acesta solutionandu-se imediat (ex.incheierile date in materia arestarii preventive; incheierile prin care a fost suspendata judecata in prima instanta -art.303 alin.3 C.p.p.), precum si situatiile in care incheierile care pot fi atacate cu recurs separat, care urmeaza a fi judecat numai dupa pronuntarea sentintei sau deciziei (este vorba de incheierile prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare ce li se cuvin martorului, interpretului, expertului sau aparatorului art. 3853 alin.2 C.p.p.).
Persoanele care pot face recurs
Potrivit art. 3852 C.p.p., pot face recurs persoanele aratate la art. 362 C.p.p., care se aplica in mod corespunzator. Astfel, titularii dreptului de recurs sunt:
procurorul, in latura penala si in latura civila;
inculpatul, in latura penala si in latura civila, precum si in ceea ce priveste temeiurile de achitare sau incetare a procesului penal, in cazurile prevazute de lege;
partea vatamata, in cazurile in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila,
partea civila;
partea responsabila civilmente;
martorul, expertul, interpretul si aparatorul cu privire la cheltuielie judiciare cuvenite acesora;
orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei.
In afara de procuror, pentru celelate persoane recursul poate fi declarat si de catre reprezentantul legal si aparator, iar pentru inculpat, si de sotul acestuia.
Termenul
In conformitate cu prevederile art. 3853 alin.1 C.p.p., termenul de recurs este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel. Exista si siuatii de exceptie in care codul de procedura penala prevede ca recursul se exercita in alt termen, spre ex.:
incheierile referitoare la masurile preventive - 24 de ore
in procedura infractiunilor flagrante-3 zile (art. 477 C.p.p.);
in materie de liberare conditionata -3 zile(art. 450 C.p.p.);
in caz de suspendare a judecatii in vederea solutionarii unei exceptii de neconstitutionalitate- 5 zile(art. 303 alin. final C.p.p.)
In situatiile in care codul de procedura penala prevede pentru o hotarare celea de atac a recursului, fara a arata termenul, acesta va fi termenul genaral de recurs de 10 zile(ex. Incheierea prin care s-a dispus suspendarea judecatii pe motiv ca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa participe la judecata-art.303 alin.3 Cpp, sentinta pronuntata in caz de restituire in vederea completarii urmaririi penale-art.333 Cpp ).
Termenul de recurs se socoteste pe zile libere si curge potrivit dispozitiilor legale privind curgerea termenului de apel (de la pronuntare ori de la comunicarea copiei de pe dispozitiv, dupa caz).
Institutiile repunerii in termen si a recursului peste termen sunt reglementate dupa regulile instituite de art. 364 si 365 C.p.p. privind repunerea in termen si apelul peste termen, care se aplica in mod corespunzator (art. 385 alin.2 C.p.p.).
Declararea recursului
In ceea ce priveste forma in care se declara recursul, cele prevazute de art.366 si art. 377 C.p.p. privind declararea apelului se aplica in mod corespunzator. Cererea de recurs se va depune, fie la prima instanta, fie la instanta de apel dupa caz, in functie de gradul instantei (de fond) care a pronunat hotararea.
Efecte
Recursul este guvernat de urmatoarele efecte:
efectul suspensiv de executare;
efectul devolutiv;
efectul extensiv;
efectul neagravarii situatiei in propriul recurs.
Procedura de judecata
Judecarea recursului se face atat dupa normele generale de judecata cat si dupa normele speciale cuprinse in art. 38511 - 38514 C.p.p..
Structura judecatii
Judecata in recurs, prezinta urmatoarea structura:
masuri pregatitoare;
sedinta de judecata;
deliberarea si luarea hotararii.
Masuri pregatitoare
Dupa investirea instantei de recurs prin declararea recursului si primirea dosarului cauzei, presedintele instantei fixeaza termen pentru judecata.
Potrivit art.38511 alin.1 C.p.p., judecarea recursului se face cu citarea partilor. Pentru aceasta se aplica toate dispozitiile valabile si la citarea in prima instanta si la instanta de apel.
Partile dobandesc in recurs o denumire proprie, in raport de denumirea procesuala pe care o au in aceasta cale de atac, si anume:
recurent (partea care a declarat recursul);
intimat (partea la care se refera recursul decalarat).
Prezenta inculpatului aflat in stare de detinere la judecarea recursului este obligatorie (art. 38511 alin.2 C.p.p.). Aceasta dispozitie face ca principiul potrivit caruia arestatul nu poate fi judecat niciodata in lipsa sa, sa aiba deplina aplicabilitate si in recurs.
Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie in toate cazurile (art. 38511 alin. ultim C.p.p.). In recurs este permisa doar prezentarea de inscrisuri noi, care pot avea loc fie o data cu cererea de recurs, fie separat. Prin inscrisuri noi se inteleg actele si documentele scrise care constituie mijloace de proba in procesul penal. Inscrisurile trebuie sa fie noi, adica sa nu fi fost cunoscute de catre instanta de fond.
Tot ca o masura pregatitoare, primind dosarul, presedintele instantei de judecata poate delega pe unul din judecatori sa faca un raport scris asupra recursului. La Inalta Curte de Casatie si Justitie raportul poate fi intocmit de un judecator sau de un magistrat asistent.
Sedinta de judecata
In ceea ce priveste structura sedintei de judecata in recurs remarcam doua particularitati care o deosebesc atat de sedinta de judecata la prima instanta cat si de sedinta de judecata in apel: lipsa cercetarii judecatoresti; existenta unui raport. Raportul se citeste in sedinta publica, inainte de inceperea dezbaterilor si trebuie sa cuprinda: o expunere completa a obiectului procesului; solutiile pronuntate de instanta; descrierea faptelor retinute de ultima instanta, in masura in care sunt necesare solutionarii recursului; observatii asupra admisibiliatatii recursului; expunerea motivelor de recurs; semnalarea din oficiu a cazurilor de casare.
Magistratul raportor face in mod obligatoriu parte din compunerea instantei de judecata, iar in caz de imposibilitate se numeste un nou raportor, cu cel putin 48 de ore inaintea sedintei de judecata.
Solutiile pronuntate in recurs
a) Respingerea recursului
daca recursul este tardiv;
daca recursul este inadmisibil;
daca recursul este nefondat.
b) Admiterea recursului
Admitand recursul, instanta caseaza hotararea atacata. Casarea poate fi totala sau partiala. Dupa casare, instanta de recurs poate adopta una din urmatoarele solutii:
mentine hotararea primei instante;
achita pe inculpat sau dispune incetarea procesului penal;
dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost atacata;
dispune rejudecarea cauzei de catre instanta competenta;
dispune rejudecarea de catre instanta de recurs;
restituirea cauzei la procuror.
