Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Drept procesual penal - grile

DREPT PROCESUAL PENAL -  GRILE

  1. Dreptul de a trage la raspundere penala a uniu infractor revine:

a)     statului

b)     organizatiilor de lupta impotriva violentei domestice

c)     asociatiilor de lupta impotriva discriminarii


  1. Intre constatarea infractiunii si pana la condamnarea faptuitorului, are loc:

a)     o intelegere intre parti



b)     un proces penal

c)     nu se intampla nimic


3. Procesul penal este o activitate care se desfasoara:

a)     conform prevederilor legale

b)     in functie de interesele partii vatamate

c)     in functie de dorinta faptuitorului


  1. Procesul penal se desfasoara cu :

a)     participarea tuturor persoanelor

b)     participarea organelor statului

c)     participarea partilor interesate si a altor persoane


  1. Procesul penal este o activitate desfasurata pentru:

a)     aplicarea normei juridice penale

b)     a da de lucru instantelor de judecata

c)     a justifica existenta organelor de ancheta

  1. Legalitatea procesului penal trebuie sa se respecte:

a)     la constatarea infractiunii

b)     la terminarea procesului

c)     pe toata durata procesului penal


  1. In faza urmaririi penale, intr-un proces penal, isi desfasoara activitatea:

a)     organele de cercetare penala si procurorul

b)     partile ce au interes in cauza

c)     martori si expertii


  1. In faza judecatii, intr-un proces penal, isi desfasoara activitatea:

a)     organele de cercetare penala

b)     instantele de judecata

c)     instantele de judecata, partile interesate, anumite persoane si procurorul


  1. Rolul procesului penal este:

a)     de a constata la timp si complet infractiunile si a trage la raspundere faptuitorul

b)     de a invita persoane la instanta

c)     de a justifica existenta si rolul important al judecatorilor



  1. Scopul procesului penal este :

a)     de a condamna o persoana

b)     de a absolvi de pedeapsa persoanele suspecte

c)     de a stabili vinovatia sau nevinovatia unei persoane


  1. Un proces penal se compune din :

a)     cercetarea la fata locului, judecarea si executarea pedepsei

b)     urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararii penale

c)     judecarea, condamnarea si executarea pedepsei


  1. Urmarirea penala, in cadrul unui proces penal:

a)     este obligatorie

b)     poate lipsi

c)     este obligatorie si nu poate lipsi decat in cazurile expres prevazute de lege


  1. Organele judiciare competente sa-si desfasoare activitatea in faza urmaririi penale sunt:

a)     Inculpatul, partea vatamata si martorii

b)     instanta de judecata si partile interesate

c)     organele de cercetare penala si procurorul


  1. Organele judiciare competente sa-si desfasoare activitatea in faza judecatii sunt:

a)     organele de cercetare penala si partile interesate

b)     instantele de judecata si procurorul acolo unde legea prevede

c)     politia si expertii, impreuna cu procurorul


  1. Judecata incepe prin:

a)     sesizarea instantei prin rechizitoriu sau plangerea prealabila

b)     depozitia martorilor asistenti

c)     prezentarea invinuitului in fata instantei


  1. Judecata se incheie prin:

a)     renuntarea la invinuire

b)     executarea pedepsei

c)     pronuntarea hotararii judecatoresti


  1. Elementele raportului juridic procesual penal sunt:

a)     subiectii, continutul si obiectul

b)     inculpatul si partile

c)     inculpatul, partea vatamata si statul


  1. Izvoarele juridice ale dreptului procesual penal sunt:

a)     Constitutia, codul de procedura penala, codul penal, codul civil,

b)     Ordonantele de urgenta

c)     nu are izvoare de drept


  1. Normele procesual penale romane se aplica:

a)     pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene

b)     pe teritoriul statelor cu care romania are conventii bilaterale

c)     pe teritoriul Romaniei


  1. Cand aplicarea legii se face cu privire la faptele comise de un cetatean strain in Romania:

a)     se aplica normele de drept procesual penale ale statului de origine

b)     se aplica normele de drept procesual penale romane

c)     se aplica regulile referitoare la apatrizi


  1. Comisiile rogatorii internationale reprezinta :

a)     o exceptie de la principiul teritorialitatii

b)     o intelegere intre statele semnatare de conventii

c)     o intelegere intre instantele din doua tari


  1. Intre cazurile de exceptii de la principiul teritorialitatii aplicarii normei de drept procesual penal se afla si:

a)     imunitatea sportivilor campioni nationali

b)     imunitatea de jurisdictie a reprezentantilor diplomatici

c)     imunitatea eroilor de razboi


  1. Normele juridice de drept procesual penal care se aplica in perioada cand acestea se schimba printr-o lege sunt:

a)     cele din legea noua

b)     cele din legea veche

c)     normele tranzitorii


  1. Principiile fundamentale ale procesului penal sunt:

a)     elemente componente aleatorii

b)     reguli de baza ale procesului penal

c)     reguli de exceptie ale procesului penal


  1. Intre principiile fundamentale ale procesului penal se numara si:

a)     principiul celui mai tare

b)     principiul intelegerii reciproce

c)     principiul legalitatii


  1. Intre principiile fundamentale ale procesului penal se numara si:

a)     principiul colaborarii

b)     principiul respectului reciproc

c)     principiul oficialitatii


  1. Intre principiile fundamentale ale procesului penal se numara si:

a)     principiul bunei intelegeri

b)     principiul aflarii adevarului

c)     principiul impacarii


  1. Intre principiile fundamentale ale procesului penal se numara si:

a)     principiul activitatii rapide

b)     principiul rolului determinant al justitiei

c)     principiul rolului activ al organelor judiciare


  1. Intre principiile fundamentale ale procesului penal se numara si:

a)     principiul liberarii conditionate

b)     principiul libertatii persoanei

c)     principiul garantarii liberarii din penitenciar


  1. Intre principiile fundamentale ale procesului penal se numara si:

a)     respectarea orelor de incepere a sedintelor de judecata

b)     respectarea demnitatii umane

c)     respectarea programului legal de munca al instantelor


  1. Intre principiile fundamentale ale procesului penal se numara si:

a)     garantarea liberarii inainte de termen

b)     garantarea dreptului la aparare

c)     garantarea zilelor de judecata


  1. Intre principiile fundamentale de desfasurare a procesului penal se numara si:

a)     procedura judiciara se desfasoara in limba romana

b)     procedura judiciara se desfasoara in limba minoritatilor

c)     procedura judiciara se desfasoara in limba vorbita de inculpat


  1. Intre principiile fundamentale ale procesului penal se numara si:

a)     stabilirea vinovatiei inculpatului din actul de sesizare

b)     respectarea prezumtiei de nevinovatie

c)     respectarea dorintelor inculpatului


  1. Intre principiile fundamentale ale procesului penal se numara si

a)     egalitatea persoanelor in procesul penal

b)     prioritatea inculpatului

c)     prioritatea partii vatamate


  1. Intre principiile fundamentale ale procesului penal se numara si:

a)     derularea procesului cel putin pe durata a 5 termene

b)     derularea procesului cel putin pe timp de sase luni

c)     derularea cu operativitate a procesului penal


  1. Intre principiile fundamentale ale procesului penal se numara si:

a)     dreptul partilor de a-si acorda intaietate



b)     dreptul la un proces bazat pe o buna intelegere

c)     dreptul la un proces echitabil


  1. Principiile fundamentale ale procesului penal sunt unele fata de altele:

a)     intr-o interdependenta si conditionare reciproca

b)     independente unul fata de celalalt

c)     nu au nici o legatura, fiecare fiind independent


  1. Participantii intr-un proces penal sunt:

a)     toate persoanele care iau parte la derularea procesului penal

b)     inculpatul si partea vatamata

c)     inculpatul, martorii si expertii


  1. Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:

a)     Inalta Curte de Casatie si Justitie, curtile de apel si tribunale

b)     Inalta Curte de Casatie si Justitie, curtile de apel, tribunale, judecatorii si tribunale specializate

c)     Inalta Curte de Casatie si Justitie, curtile de apel ,tribunale, parchetele de pe langa acestea


  1. Echivalenta intre instantele militare cu cele civile este urmatoarea.

a)     tribunalul militar egal in grad cu judecatoria

b)     tribunalul militar egal in grad cu tribunalul

c)     tribunalul militar egal in grad cu Curtea de Apel


  1. Prin complet de judecata se poate intelege:

a)     judecatorii dintr-o instanta, indiferent de gradul sau

b)     judecatorii care judeca o cauza si pronunta o hotarare

c)     judecatorii prezenti intr-o zi la serviciu intr-o instanta

41. Parchetele functioneaza pe langa:

a) organele de politie

b) instantele de judecata

c) organele de cercetare penala



42. Ministerul public isi exercita activitatea prin:

a) judecatori

b) complete de judecata

c) procurori


43. Procurorii dintr-un parchet sun subordonati:

a) presedintelui de instanta

b) presedintelui Curtii de apel

c) primului procuror din parchetul respectiv


44. Partile intr-un proces penal sunt:

a)       inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente

b)       inculpatul, martorii si expertii

c)        inculpatul, procurorul si partea vatamata


45. Invinuitul este acea persoana care:

a)     a comis o fapta penala

b)     persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala

c)      persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, pana la punerea in miscare a actiunii penale


46. Inculpatul este acea persoana ce participa intr-un proces penal, daca:

a)     impotriva ei s-a pus in miscare actiunea penala

b)     impotriva ei s-a luat masura inceperii urmaririi penale

c)      impotriva ei s-a inceput cercetarea cu privire la comiterea unei infractiuni


47. Actiunea penala se pune in miscare de procuror in faza urmaririi penale prin:

a)     declaratia partilor

b)     hotararea instantei de judecata

c)      ordonanta sau rechizitoriu


48. Persoana care a suferit o vatamare fizica sau morala si participa in procesul penal se numeste:

a)     perdant

b)     parte responsabila civilmente

c)      parte vatamata


49. Persona  vatamata care exercita o actiune civila intr-un proces penal, se numeste:

a)     persoana vatamata material

b)     parte civila

c)      parte responsabila civilmente


50. Partea vatamata se poate constitui parte civila intr-un proces penal:

a)     in cursul urmaririi penale si in fata instantei pana la citirea actului de sesizare

b)     oricand doreste

c)      la inceputul cercetarilor


51. Intr-un proces penal, partea responsabila civilmente raspunde pentru:

a)     pagubele comise de victima prin actul de autoaparare

b)     pagubele produse prin faptele inculpatului

c)      pagubele colaterale produse


52. Dreptul de a avea un aparator in cursul procesului penal il au:

a)     inculpatul

b)     partea vatamata

c)      toate partile participante


53. Obiectul actiunii penale intr-un proces penal este constituit de:

a)     tragerea la raspundere penala a persoanelor care au comis infractiuni

b)     identificarea faptuitorilor

c)      stabilirea despagubirilor pentru partea vatamata


54. Punerea in miscare a actiunii penale are caracter:

a)       in rem

b)       in personam

c)        nu are relevanta


55. Inceperea urmaririi penale are caracter:

a)       in rem

b)       in personam

c)        nu are relevanta


56. Intre cauzele care impiedica punerea in miscare a actiunii penale se numara:

a)       invinuitul nu este cunoscut

b)       fapta nu exista

c)        faptuitorul a fugit


57. Intre cauzele care impiedica punerea in miscare a actiunii penale se numara:

a)       inculpatul este bolnav

b)       partea vatamata este plecata din tara

c)        fapta nu este prevazuta de legea penala


58. Intre cauzele care impiedica punerea in miscare a actiunii penale se numara:

a)       invinuitul nu este cunoscut

b)       fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni

c)        martorii nu recunosc fapta


59. Intre cauzele care impiedica punerea in miscare a actiunii penale se numara:

a)     fapta nu a fost savarsita de invinuit sau inculpat

b)     martorii nu au fost audiati

c)      inculpatul nu recunoaste fapta


60. Intre cauzele care impiedica punerea in miscare a actiunii penale se numara:

a)       inculpatul respinge acuzatiile

b)       partea vatamata a decedat

c)        faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii


61. Intre cauzele care impiedica punerea in miscare a actiunii penale se numara:

a)       inculpatul refuza sa dea declaratii

b)       exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei

c)        expertii nu si-au spus cuvantul


62. Intre cauzele care impiedica punerea in miscare a actiunii penale se numara:

a)       a intervenit amnistia, sau prescriptia ori decesul faptuitorului

b)       partea vatamata a decedat

c)        nu s-a efectuat perchezitia la domiciliul inculpatului


63. Intre cauzele care impiedica punerea in miscare a actiunii penale se numara:

a)       partea vatamata a decedat

b)       a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat

c)        inculpatul este cooperant


64. Intre cauzele care impiedica punerea in miscare a actiunii penale se numara:

a)       inculpatul este prieten cu partea vatamata

b)       s-a dispus inlocuirea raspunderii penale

c)        nu s-a efectuat cercetarea la fata locului


65. Intre cauzele care impiedica punerea in miscare a actiunii penale se numara:

a)       inculpatul este demnitar important

b)       fapta este fara urmari prea grave

c)        exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege


66. Intre cauzele care impiedica punerea in miscare a actiunii penale se numara:

a)       inculpatul face parte din conducerea Bisericii Ortodoxe Romane

b)       martorii au depus marturie susceptibila de a fi mincinoasa

c)        exista autoritate de lucru judecat


67. Intre cauzele care impiedica punerea in miscare a actiunii penale se numara:

a)     inculpatul face parte din structurile guvernului

b)     partea vatamata era prieten si coleg cu inculpatul

c)     lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate atunci cand aceasta este ceruta de lege


68. Exercitarea actiunii civile intr-un proces penal, presupune.

a)       tragerea la raspundere civila a infractorului sau a partii responsabile civilmente

b)       achitarea taxei de timbru

c)        refuzul de primi despagubiri


69. Persoana vatamata poate introduce actiune civila :

a)       numai in cadrul procesului penal

b)       numai in cazul deschiderii unui proces civil

c)        fie in cadrul procesului penal fie la instanta civila


70. Competenta materiala se refera la.

a)       cine trebuie sa plateasca daunele materiale

b)       carui organ judiciar ii revine sarcina sa solutioneze o cauza

c)        cine trebuie sa plateasca cheltuielile de judecata


71. Competenta teritoriala se refera la:

a)       determinarea organului judiciar de acelasi grad competent a solutiona o cauza

b)       stabilirea cu exactitate a locului unde s-a comis fapta

c)        stabilirea locului unde trebuie platite daunele morale


72. Competenta personala este determinata de :

a)       calitatea partii vatamate

b)       calitatea faptuitorului

c)        calitatea martorilor


73. Judecatoriile sunt competente sa judece in prima instanta:

a)       toate infractiunile prevazute de lege

b)       toate infractiunile cu exceptia celor date prin lege altor instante

c)        infractiunile cu prejudicii relativ reduse




74. Tribunalele sunt competente sa judece:

a)       numai cauzele in recurs

b)       numai cauzele in apel

c)        in prima instanta, in apel, in recurs si conflictele de competenta in cazurile prevazute de lege


75. Exista cazuri de conexitate atunci cand:

a)       doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite de una sau mai multe persoane impreuna in acelasi timp si in acelasi loc

b)       doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite in acelasi cartier

c)        s-au comis mai multe infractiuni de acelasi fel pe raza unui judet


76. . Exista cazuri de conexitate atunci cand:

a)           doi infractori au actionat in acelasi timp

b)     intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura si reunirea cauzelor se impune pentru o buna infaptuire a justitiei

c)      sunt doua fapte similare


77. Incompatibilitatea se poate invoca atunci cand:

a)      judecatorii sunt prieteni cu partile

b)      judecatorii din complet sunt soti sau rude apropiate intre ei

c)      judecatorii din complet sunt prieteni intre ei


78. Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze penale:

a)     poate judeca aceiasi cauza in orice faza s-ar afla

b)     nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o instanta superioara

c)      poate solicita sa i se dea spre solutionare aceiasi cauza pentru ca deja o cunoaste


79. Un judecator nu mai poate participa la judecarea unei cauze daca:

a)     a fost aparator sau reprezentant al vreuneia din partile aflate in proces

b)     s-a constatat ca a fost prieten cu una din parti

c)      s-a constatat ca inculpatul a mai fost judecat de el intr-o alta cauza


80. Un judecator nu mai poate participa la judecarea unei cauze daca:

a)     a lipsit nemotivat de la un termen

b)     a dat termene prea lungi in derularea procesului

c)      exista imprejurari care dovedesc ca el, sotul sau o ruda apropiata are un interes in cauza


81. Un judecator nu mai poate participa la judecarea unei cauze daca:

a)     se banuieste  ca este imoral

b)     este cunoscut ca fiind alcoolic

c)      a fost expert sau martor in cauza


82. Un judecator nu mai poate participa la judecarea unei cauze daca:

a)     a fost plecat din localitate cand s-a judecat primul termen

b)     a pus concluzii in fond in calitate de procuror

c)      este vecin de locuinta cu una din parti


83. Grefierul de sedinta este incompatibil de a participa la judecarea unei cauze daca:

a)     exista imprejurari ca el, sotul sau o ruda apropiata, are interes in cauza

b)     este cunoscut in instanta ca este prieten cu una din parti

c)      avocatul se abtine de a participa alaturi de grefierul respectiv la proces


84. Persoana care este incompatibila sa participe la judecarea unei cauze:

a)     solicita recuzarea

b)     se declara ca se abtine aratand si motivul

c)      cere sa i se acorde concediu pana la solutionarea cauzei


85. Daca un expert are si calitatea de martor, intaietate va avea:

a)     calitatea de expert fiindca este specialist intr-un domeniu

b)     calitatea de martor

c)      nu exista o prevedere expresa a legii


86. In cazul abtinerii, initiativa in aratarea cazului de incompatibilitate revine:

a)     aparatorului inculpatului

b)     aparatorului partii vatamate

c)      persoanei in cauza


87. Daca o persoana incompatibila cu judecarea unei cauze nu a facut declaratia de abtinere:

a)     aceasta va fi sanctionata contraventional

b)     aceasta va fi recuzata

c)      aceasta va fi trimisa in judecata pentru omisiune sesizarii


88. In caz de incompatibilitate, recuzarea poate fi ceruta de:

a)     oricare dintre justitiabili

b)     oricare dintre parti

c)      orice persoana care are cunostinta de incompatibilitate


89. Abtinerea sau recuzarea judecatorului, procurorului sau grefierului de sedinta, se solutioneaza de:

a)     completul care are cauza pe rol

b)     un alt complet in sedinta publica

c)      un alt complet in sedinta secreta


90. La judecarea cazului de abtinere sau recuzare:

a)     persoana in cauza participa la sedinta pentru a-si exercita dreptul legal de aparare

b)     persoana in cauza nu poate participa la sedinta respectiva

c)      este la latitudinea persoanei in cauza daca se apara sau nu


91. In cazul de necompetenta teritoriala, actele indeplinite ori masurile dispuse:

a)     se mentin

b)     se anuleaza

c)      este la latitudinea instantei nou investita


92. Exista conflict de competenta atunci cand:

a)     doua sau mai multe instante doresc sa solutioneze aceiasi cauza

b)     doua sau mai multe instante se recunosc competente sa judece aceiasi cauza sau isi declina competenta

c)      doua sau mai multe instante au interes in solutionarea unei cauze

93. In cazul in care conflictul de competenta apare intre o instanta civila si una militara, solutionarea este de competenta:

a)     Curtii de Apel

b)     Curtea Suprema de Justitie

c)      Curtea Militara de Apel


94. Exceptia de necompetenta teritoriala, poate fi ridicata:

a)     oricand doresc partile

b)     pana la inceperea urmaririi penale

c)      pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata


95. Exceptiile de necompetenta materiala si dupa calitatea persoanei pot fi ridicate:

a)     pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata

b)     pana la inceperea urmaririi penale

c)      pe tot parcursul procesului penal pana la pronuntarea hotararii definitive


96. Stramutarea unei cauze are ca efect:

a)     schimbarea competentei teritoriale a unei instante cu alta egala in grad

b)     schimbarea competentei teritoriale a unei instante cu alta superioara in grad

c)      schimbarea competentei teritoriale a unei instante cu alta inferioara in grad


97. Cererea de stramutare poate fi introdusa de catre:

a)     ministrul justitie sau de catre procuror

b)     ministrul justitiei sau partile interesate

c)      ministrul justitiei, partea interesata sau procuror


98. Sedinta de judecata in care se judeca cererea de stramutare este:

a)     publica conform principiilor procesului penal

b)     secreta,

c)      este la latitudinea partilor sa ceara stabilirea caracterului sedintei


99. Daca instanta la care se afla cauza care se cere a fi stramutata, a judecat si a pronuntat o hotarare, atunci aceasta:

a)     este insusita de noua instanta unde s-a stramutat

b)     este desfiintata prin efectul stramutarii

c)      se mentine cu posibilitatea atacarii ei


100. Probele sunt definite ca fiind:

a)     orice document cu valoare oficiala emis de o instanta

b)     orice fotografie facuta de specialisti in materie

c)      orice element care contribuie la stabilirea existenta unei infractiuni, a autorilor ei si care foloseste la solutionarea justa a acelei cauze


101. Dintre mijloacele de proba folosite intr-o cauza penala se pot enumera:

a)     mijloacele materiale de proba

b)     bunurile care apartin partii vatamate

c)      bunurile care apartin inculpatului


102. In functie de caracterul lor, intr-un proces penal, probele pot fi :

a)     probe in recuzare

b)     probe in aparare

c)      probe facultative


103. In functie de caracterul lor, intr-un proces penal, probele pot fi :

a)     probe in acuzare

b)     probe ajutatoare

c)      probe probante


104. In functie de izvorul  lor, intr-un proces penal, probele pot fi :

a)     probe constitutionale

b)     probe penale

c)      probe imediate


105. In functie de izvorul lor, intr-un proces penal, probele pot fi :

a)     probe comunitare

b)     probe mediate

c)      probe probatorii


106. In functie de legatura pe care o au cu obiectul probatiunii, intr-un proces penal, probele pot fi :

a)       probe intermediare

b)       probe directe

c)       probe zdrobitoare


107. In functie de legatura pe care o au cu obiectul probatiunii, intr-un proces penal, probele pot fi :

a)     probe comunitare

b)     probe aleatorii

c)      probe indirecte


108. Obiectul probatiunii este reprezentat de.

a)         puterea probatorie a declaratiilor partilor

b)        faptele si imprejurarile ce trebuie dovedite pentru solutionarea cauzei

c)         orice declaratie a justitiabililor


109. Intr-un proces penal, partile au posibilitatea :

a)       de a administra probe

b)       de a formula cereri sau propuneri pentru administrarea probelor

c)       de a fi de acord cu propunerile instantei


110. Persoanele care detin probe cu privire la o cauza penala :

a)     sunt obligate sa le prezinte pentru a fi administrate

b)     au obligatia sa le tagaduiasca

c)      sunt obligate sa le ascunda


111. Instantele de judecata sunt obligate sa lamureasca o cauza penala sub toate aspectele:

a)     numai cand aceasta este ceruta de ministrul justitiei

b)     numai pe baza de probe

c)      numai pe intelegerea dintre parti


112. Declaratia invinuitului sau inculpatului poate constitui pentru acesta:



a)     actul principal de inculpare

b)     un important mijloc de aparare

c)      un act fara semnificatii majore


113. Audierea invinuitului sau inculpatului este pentru acesta:

a)     un drept

b)     o obligatie

c)      un act aleatoriu


114. In cauzele cu mai multa invinuiti sau inculpati, audierea acestora se face:

a)     in sedinta publica cu participarea tuturor

b)     individual unul cate unul

c)      nu are nici un fel de importanta


115. Declaratiile inculpatului sau invinuitului pot servi la aflarea adevarului, daca

a)     sunt orale

b)     sunt scrise

c)      se coroboreaza cu celelalte fapte si imprejurari din ansamblul probelor


116. Calitatea de martor o are acea persoana care:

a)     participa in sala de judecata la judecarea unor procese penale

b)     are cunostinta despre vreo fapta sau imprejurare care ajuta la aflarea adevarului intr-un proces penal

c)      este martor de profesie si pledeaza in procesele penale


117. Obligatiile martorului sunt :

a)     de a se prezenta la locul si ora stabilita in citatie

b)     de ase prezenta acolo unde ii spune partea vatamata

c)      de a se prezenta acolo unde ii spune inculpatul


118. Obligatiile martorului sunt :

a)     de spune ceea ce considera necesar in legatura cu o fapta intr-un proces penal

b)     de a spune tot ce stie in legatura cu o fapta intr-un proces penal

c)      de a refuza sa spuna ceea ce stie dar nu doreste sa se afle



119. Nedeclararea a tot ceea ce stie cu privire la o cauza penala, reprezinta pentru martor

a)     fapta de omisiunea denuntarii

b)     fapta de marturie mincinoasa

c)      fapta de omisiunea marturiei


120. Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani, poate depune ca martor intr-un proces penal

a)     numai daca doreste

b)     cu prestarea juramantului special de martor prevazut de lege

c)      va depune fara obligatia depunerii juramantului


121. Inregistrarea convorbirilor dintre justitiabil si avocat:

a)     poate servi ca mijloc de proba in procesul penal

b)     nu poate servi ca proba in procesul penal

c)      este la latitudinea instantei


122. Perchezitia este o activitate ce se poate efectua pentru ridicarea de probe:

a)     atunci cand considera organul de cercetare penala ca este necesar

b)     numai in intervalul de timp 06.00-20.00

c)      zilnic cu exceptia sarbatorilor legale


123. Daca in timpul efectuarii perchezitiei se gasesc obiecte sau bunuri interzis a fi detinute, dar care nu au legatura cu cauza:

a)     acestea sunt lasate in continuare proprietarului dar se vor informa organele abilitate

b)     acestea se vor ridica in vederea efectuarii de cercetari

c)      acestea vor fi distruse prin orice mijloace de care dispun cei care fac perchezitia


124. Reconstituirea se poate face:

a)     cu participarea obligatorie a invinuitului sau inculpatului

b)     fara participarea invinuitului sau inculpatului

c)      cu participarea partilor interesate


125. Expertiza psihiatrica este obligatorie in cazul comiterii infractiunii de:

a)     tradare prin transmitere de secrete de stat

b)     traficul ilegal de stupefiante

c)      omor deosebit de grav


126. Martorii asistenti pot fi orice persoane care

a)     au varsta de peste 16 ani

b)     au varsta de peste 14 ani

c)      au varsta de peste 18 ani


127. Avand in vedere necesitatea prezentei martorilor asistenti la efectuarea anumitor acte procedurale, acestia trebuie sa fie:

a)     cel putin unul

b)     cel putin doi

c)      cel putin trei


128. Retinerea este o masura privativa de libertate cu o durata de:

a)     cel putin 24 de ore

b)     cel mult 24 de ore

c)      cat are nevoie organul de cercetare penala


129. Masura retinerii se poate dispune :

a)     de organul de cercetare penala si de catre procuror

b)     de organul de cercetare administrativa

c)      de organele care solutioneaza cauza


130. Din durata masurii retinerii:

a)    se scade timpul cat persoana a fost privata de libertate ca urmare a conducerii la sediul politiei

b)   nu se cade timpul cat persoana a fost privata de libertate ca urmare a conducerii la sediul politiei

c)    nu se poate lua in calcul nici un termen


131. Masura obligarii de a nu parasi tara:

a)     este o masura care nu restrictioneaza drepturile unei persoane

b)     este o masura care se poate lua fata de orice persoana invinuita

c)      este o masura restrictiva de libertate


132. Durata masurii arestarii preventive a invinuitului in faza urmarii penale:

a)     nu poate depasi 3 zile

b)     nu poate depasi 5 zile

c)      nu poate depasi 10 zile


133. Durata masurii arestarii preventive a invinuitului minor in faza urmarii penale:

a)     nu poate depasi 3 zile

b)     nu poate depasi 5 zile

c)      nu poate depasi 10 zile


134. Durata mandatului de arestare preventiva a inculpatului in faza de urmarire penala este de:

a)     30 de zile

b)     30 de zile cu posibilitatea de prelungire

c)      cel mult 30 de zile


135. Durata totala a arestarii preventive in faza urmaririi penale nu poate depasi :

a)     30 de zile

b)     90 de zile

c)      180 de zile


136. Minorul in varsta de peste 16 ani, poate fi arestat preventiv in faza urmaririi penale pe o durata de:

a)     maximum 120 de zile

b)     20 de zile cu posibilitatea de a se prelungi

c)      30 de zile


137. La judecarea recursului declarat impotriva hotararii de prelungire a arestului preventiv:

a)     inculpatul nu va fi adus la judecarea recursului

b)     inculpatul va fi adus la judecarea recursului

c)      inculpatul poate fi reprezentat de sot


138. Liberarea provizorie se prezinta sub una din urmatoarele forme:

a)     liberare conditionata

b)     liberare provizorie conditionata

c)      liberare provizorie sub control judiciar


139. Liberarea provizorie se prezinta sub una din urmatoarele forme:

d)     liberare conditionata

e)     liberare provizorie simpla

f)      liberare provizorie pe cautiune


140. Cautiunea este o suma de bani care reprezinta:

a)     garantia ca inculpatul nu va parasi tara fara banii respectivi

b)     garantia ca inculpatul respecta obligatiile din timpul liberarii provizorii

c)      garantia ca inculpatul este de buna credinta


141. Cautiunea este o suma de bani depusa de inculpat, care:

a)     se poate restitui in conditiile prevazute de lege

b)     nu se mai poate restitui in nici o situatie

c)      se constituie in suma ce va fi recuperata de partea vatamata


142. Masurile asiguratorii, sunt acele masuri procesuale care au drept scop:

a)    retinerea invinuitilor sau inculpatilor pentru garantia derularii procesului penal

b)   asigura gasirea tuturor probelor intr-un proces penal

c)    imobilizarea bunurilor ce apartin invinuitului sau inculpatului in vederea acoperirii despagubirilor


143. In situatia aplicarii sechestrului, organul care il aplica este obligat:

a)     sa identifice si sa evalueze fiecare bun in parte

b)     sa ridice toate bunurile sechestrate

c)      sa lase in custodie toate bunurile sechestrate


144. Inscriptia ipotecara este o forma speciala a :

a)     transferului de bunuri intre persoane

b)     confiscarii bunurilor inculpatului

c)      sechestrului aplicabil bunurilor imobile


145. Prezentarea unei persoane in fata instantei sau a organului de urmarire penala se face prin:

a)     invitarea personala

b)     citare

c)      aducere fortata


146. Inmanarea citatie se poate face:

a)     numai persoanei citate

b)     persoanelor rude apropiate cu persoana citata

c)      persoanei citate sau altor persoane prevazute de lege


147. Asigurarea garantiei ca citatia a fost inmanata se realizeaza prin intocmirea :

a)     unei declaratii de conformitate de predare-primire

b)     unui acord de  predare-primire

c)      unei dovezi sau proces-verbal de predare


148. La calculul termenelor substantiale, anul si luna se socotesc a fi implinite:

a)     in aceiasi zi cu cea in care s-a luat masura

b)     cu o zi inainte de ziua de la care a inceput sa curga termenul

c)      la expirarea zilei corespunzatoare inceperii executarii


149. Incalcarea dispozitiilor legale referitoare la desfasurarea procesului penal, conduce la:

a)     anularea procesului penal

b)     aplicarea unor sanctiuni de natura administrativa civila sau penala

c)      nu are nici un fel de conotatie


150. Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau numit din oficiu, poate conduce la :

a)     sanctionarea cu amenda judiciara a acestuia

b)     retragerea cauzei

c)      retragerea dreptului de a mai apara alte cauze din oficiu