|
|
|
Constitutia sovietica din 1977
In 1977, dupa 60 de ani de guvernare sovietica, a fost adoptata noua Constitutie a Uniunii Sovietice. Este de observat insa ca noua Constitutie sovietica nu a fost calificata ca atare de organele de stat sovietice, ci numai de analistii straini. In mod oficial s-a vorbit nu de o noua constitutie, ci de o imbunatatire sau modificare a textului deja cunoscut al Constitutiei din 1936.
De la 'dictatura proletariatului' la 'statul intregului popor'
Analistul american Robert Sharlet, intr-o lucrare consacrata Constitutiei sovietice din 1977, subliniaza faptul ca vechea Constitutie stalinista din 1936 nu facea decat sa completeze o 'revolutie de sus', spre a consolida configuratia socio-economica a societatii sovietice, in concordanta cu reformele ce fusesera efectuate[1]. Dupa moartea dictatorului si inceputurile destalinizarii, in U.R.S.S. au fost intreprinse eforturi pentru a adapta Constitutia sovietica la cerintele unei realitati in continua schimbare. In 1962 au inceput in mod oficial eforturi pentru elaborarea unei noi constitutii sovietice, dar indepartarea din functie a lui N.S.Hrusciov a blocat acest proces. Spre sfarsitul anilor '60 si inceputul anilor '70, mai multi oameni de stiinta occidentali au luat cunostinta - in discutiile particulare purtate cu colegii lor sovietici - ca un proces de elaborare a unei noi constitutii este in curs. Dupa parerea lui Robert Sharlet, noua constitutie sovietica reprezinta de fapt un document 'care se opreste la jumatatea drumului', nici antistalinista, dar nici neostalinista, ci mai curand o declaratie pragmatica a practicii si principiilor existente. Constitutia a codificat, de altfel, schimbarile sociale si politice majore care intervenisera in viata sovietica. Ea a tinut seama de marele volum al legislatiei poststaliniste care a afectat, practic, fiecare ramura a dreptului sovietic. Dupa cum se exprima Robert Sharlet, 'in termeni mai largi, Constitutia serveste ca un registru folositor atat in ce priveste infaptuirea, cat si limitele destalinizarii'[2]. In special, dupa cum remarca analistul american, un aspect major al destalinizarii consacrat de noul document este statutul constitutional al individului in relatiile cu statul, si in special in problemele procedurii criminale. Conducerea de partid intentiona sa foloseasca constitutia poststalinista ca un cadru stabil si ordonat cu ajutorul caruia sa guverneze sistemul socio-economic tot mai diferentiat si specializat, pastrandu-si in acelasi timp pentru ea insasi puterea de a depasi cadrul legal si recurgand la mijloace extrajuridice numai atunci cand considera acest lucru necesar. Una dintre trasaturile notabile ale sistemului politic poststalinist este evolutia doctrinara de la 'dictatura proletariatului' la 'statul intregului popor'. Desi sovieticii nu au reusit niciodata sa defineasca cu precizie ce se intelege prin acest concept, el ramane o metafora politica, evidentiind interesul spre o mai mare participare a organizatiilor de masa, a publicului in general, spre traducerea in viata a obiectivelor politice.
Este de subliniat ca noua Constitutie sovietica contine un preambul care incearca sa puna in lumina unitatea dintre vechea si noua constitutie, realizarile puterii sovietice, pentru a demonstra ca tocmai aceste elemente au facut posibila perfectionarea cadrului constitutional. Dupa cum se arata in preambulul Constitutiei, 'In U.R.S.S. a fost construita societatea socialista dezvoltata Aceasta este o societate cu relatii sociale socialiste mature, in care pe baza apropierii tuturor paturilor sociale, a egalitatii de jure si de facto a tuturor natiunilor si nationalitatilor, a aparut o noua comunitate istorica de oameni - poporul sovietic'[3]
In ceea ce priveste primul capitol al constitutiei sovietice din 1977, este de remarcat ca acesta precizeaza ca U.R.S.S. este un 'stat socialist al intregului popor', care exprima vointa si interesele clasei muncitoare, taranimii si intelectualitatii, tuturor natiunilor si nationalitatilor tarii. In acelasi capitol se intalnesc prevederi in legatura cu exercitarea puterii, infaptuirea principiului centralismului democratic, ocrotirea ordinii de drept, supunerea dezbaterii intregului popor a celor mai importante probleme ale vietii de stat. Acelasi capitol cuprinde prevederi cu privire la rolul P.C.U.S., precizandu-se ca acesta 'defineste perspectiva generala de dezvoltare a societatii, linia de politica interna si externa a U.R.S.S., conduce mareata activitate creatoare a poporului sovietic, imprima un caracter planic fundamentat stiintific luptei pentru victoria comunismului'.
In acelasi capitol este evidentiat rolul sindicatelor, al uniunii tineretului, al organizatiilor cooperatiste si celorlalte organizatii de masa si obstesti. O prevedere demna de semnalat, specifica pentru orientarea noua a politicii sovietice, este aceea care precizeaza ca dezvoltarea sistemului politic al societatii se infaptuieste prin 'participarea tot mai larga a oamenilor muncii la conducerea treburilor societatii si statului, perfectionarea aparatului de stat, activizarea organizatiilor obstesti, intensificarea controlului popular, consolidarea bazei juridice a vietii de stat si obstesti, largirea publicitatii, luarea permanenta in considerare a opiniei publice'.
Bazele sistemului economic
Al doilea capitol din primul Titlu al Constitutiei sovietice din 1977 defineste bazele sistemului economic, precizand ca temelia sistemului economic al U.R.S.S. o constituie proprietatea socialista, subliniind ca proprietatea de stat reprezinta un bun comun al intregului popor sovietic si principala forma de proprietate socialista. Sunt de asemenea mentionate proprietatea colhoznica, proprietatea personala, rolul muncii ca sursa a cresterii bogatiei obstesti si bunastarii poporului. Ca elemente noi semnalam prevederea potrivit careia 'Colectivele de oameni ai muncii, organizatiile obstesti participa la conducerea intreprinderilor si uniunilor de productie, la solutionarea problemelor privind organizarea muncii si viata de toate zilele a oamenilor, folosirea mijloacelor destinate dezvoltarii productiei, precum si pentru necesitatile social-culturale si stimularea materiala'. Este de remarcat si prevederea potrivit careia 'In U.R.S.S., in conformitate cu legea, se admit activitatea de munca individuala in sfera mestesugurilor, a agriculturii, a prestarilor de servicii pentru populatie, precum si alte genuri de activitate de munca intemeiate exclusiv pe munca personala a cetatenilor si a membrilor familiilor lor'.
Dand expresie noilor tendinte ecologice, Constitutia prevede ca 'In interesul generatiei actuale si al generatiilor viitoare, in U.R.S.S. se iau masurile necesare pentru ocrotirea si folosirea fundamentata stiintific, rationala a pamantului si a subsolului, a regnului vegetal si animal, pentru mentinerea in stare pura a aerului si apei, pentru asigurarea reproductiei bogatiilor naturale si imbunatatirea mediului inconjurator al omului'.
Dezvoltarea sociala si culturala
Un al treilea capitol inscris in cadrul primului Titlu se ocupa de dezvoltarea sociala si culturala, precizand ca statul sovietic contribuie la intensificarea omogenitatii sociale, la stergerea deosebirilor esentiale dintre oras si sat, dintre munca intelectuala si cea fizica, la dezvoltarea continua si apropierea tuturor nationalitatilor U.R.S.S. Constitutia prevede ca in U.R.S.S. se transpune consecvent in viata un program de transformare a muncii agricole intr-o varietate a muncii industriale, de extindere in localitatile rurale a retelei de institutii de invatamant, cultura, ocrotire a sanatatii, prestari de servicii, comert si gospodarie comunala, de transformare a comunelor si satelor in asezari confortabile. Acelasi capitol cuprinde precizari cu privire la perspectivele ridicarii nivelului de remunerare a muncii, perfectionarea sistemului de ocrotire a sanatatii si asigurari sociale, invatamantului, aplicarii rezultatelor cercetarii stiintifice in economia nationala si alte sfere ale vietii.
Politica externa
Capitolul IV, consacrat politicii externe, mentioneaza ca politica externa a U.R.S.S. este indreptata spre asigurarea unor conditii favorabile pentru construirea comunismului in U.R.S.S. si consolidarea pozitiilor socialismului mondial, sprijinirii luptei popoarelor pentru eliberare nationala, prevenirii razboaielor si infaptuirii principiului coexistentei pasnice. O precizare importanta este cuprinsa in articolul 29, care specifica faptul ca relatiile U.R.S.S. cu alte state se intemeiaza pe respectarea principiilor renuntarii reciproce la folosirea fortei sau la amenintarea cu forta; egalitatii suverane; inviolabilitatii frontierelor; integritatii teritoriale a statelor; reglementarii pe cale pasnica a litigiilor; neamestecului in treburile interne, respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, egalitatii in drepturi si drepturilor popoarelor de a dispune de soarta lor; colaborarii intre state; indeplinirii constiincioase a indatoririlor ce decurg din principiile si normele indeobste recunoscute ale dreptului international, a tratatelor internationale incheiate de U.R.S.S. Consacrand faimoasa 'doctrina Brejnev', constitutia precizeaza in articolul 30 ca 'Uniunea Sovietica dezvolta si consolideaza prietenia si colaborarea, intrajutorarea tovaraseasca cu tarile socialismului pe baza internationalismului socialist, participa activ la integrarea economica si la diviziunea socialista internationala a muncii'.
Statul si persoana cetateanului
Un important Titlu al constitutiei sovietice din 1977, inscris imediat dupa capitolul consacrat bazelor oranduirii social-politice si economice, priveste statul si persoana. In acest capitol (II. Statul si persoana. Capitolul 6. Cetatenia U.R.S.S. Egalitatea in drepturi a cetatenilor) se regasesc, in primul rand, precizari legate de unicitatea cetateniei sovietice, egalitatea in drepturi a cetatenilor U.R.S.S., egalitatea in drepturi a femeii cu barbatul, egalitatea in drepturi a cetatenilor sovietici de nationalitati si rase diferite.
In legatura cu regimul strainilor, constitutia precizeaza ca 'Cetatenilor straini si persoanelor fara cetatenie li se garanteaza in U.R.S.S. drepturile si libertatile prevazute de lege, inclusiv dreptul de a apela la justitie sau la alte organe de stat pentru apararea drepturilor personale, patrimoniale, de familie si a altor drepturi pe care le au dupa lege'. In acelasi timp, 'Cetatenii straini si persoanele fara cetatenie aflate pe teritoriul U.R.S.S. au obligatia de a respecta Constitutia U.R.S.S. si legile sovietice'.
O prevedere importanta este aceea cuprinsa in articolul 38 al Constitutiei, care precizeaza ca U.R.S.S. acorda azil strainilor prigoniti pentru apararea intereselor oamenilor muncii si cauzei pacii, pentru 'participarea la miscarea revolutionara si de eliberare nationala, pentru activitatea social-politica, stiintifica sau alta activitate creatoare progresista'.
Un substantial capitol este consacrat drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor U.R.S.S. Articolul 39, care deschide acest capitol, coreleaza evolutia garantarii acestor drepturi de sistemul politic, afirmand ca 'Oranduirea socialista asigura largirea drepturilor si libertatilor, imbunatatirea continua a conditiilor de viata ale cetatenilor pe masura indeplinirii programelor de dezvoltare social-economica si culturala'. Se precizeaza insa ca 'Folosirea de catre cetateni a drepturilor si libertatilor nu trebuie sa prejudicieze interesele societatii si ale statului, drepturile altor cetateni'. Sunt mentionate, in cadrul unor texte distincte, dreptul la munca, dreptul la odihna, dreptul la ocrotirea sanatatii, dreptul la asigurare sociala, dreptul la locuinta, la invatatura, dreptul de a beneficia de realizarile culturii, libertatea creatiei stiintifice, dreptul de a participa la conducerea treburilor statului, a treburilor obstesti, libertatea constiintei, inviolabilitatea persoanei.
Important de semnalat este articolul 89, care dispune ca 'Fiecare cetatean al U.R.S.S. are dreptul de a face propuneri la organele de stat si organizatiile obstesti privind imbunatatirea activitatii acestora. Persoanele oficiale sunt obligate sa analizeze in termenele stabilite de lege propunerile si cererile cetatenilor, sa raspunda la acestea si sa ia masurile necesare. Persecutarea pentru critica se interzice'.
Pot fi semnalate si prevederile potrivit carora cetatenii U.R.S.S. au dreptul de a reclama actiunile persoanelor oficiale la organele de stat si organizatiile obstesti. Asa cum arata textul articolului 48, 'Impotriva actiunilor persoanelor oficiale savarsite cu incalcarea legii, ori cu depasirea imputernicirilor, care stirbesc drepturile cetatenilor, pot fi intentate actiuni in justitie in conformitate cu procedura stabilita de lege. Cetatenii U.R.S.S. au dreptul la compensarea daunelor cauzate prin actiuni ilegale ale institutiilor de stat si organizatiilor obstesti, precum si de persoanele oficiale in exercitarea indatoririlor de serviciu ale acestora, in coformitate cu procedura si conditiile stabilite de lege'.
Obligatiile cetateanului U.R.S.S. vizeaza respectarea constitutiei, desfasurarea unei activitati folositoare, apararea proprietatii socialiste, a intereselor statului sovietic, respectarea demnitatii nationale a altor cetateni, educarea copiilor in spiritul muncii, apararea naturii etc.
Structura nationala de stat
Al treilea Titlu al Constitutiei U.R.S.S. din 1977 este consacrat structurii nationale de stat a U.R.S.S. Se mentioneaza astfel ca U.R.S.S. este un stat multinational unitar, constituit in urma autodeterminarii libere a unor natiuni si a reuniunii voluntare a republicilor sovietice egale in drepturi. Potrivit Constitutiei, 'U.R.S.S. intruchipeaza unitatea de stat a poporului sovietic, reuneste toate natiunile si nationalitatile in scopul construirii in comun a comunismului'. Dupa ce sunt enumerate cele 15 republici sovietice, se reitereaza existenta dreptului fiecarei republici de a iesi din U.R.S.S., mentionat inca de Constitutia din 1936. In legatura cu delimitarea competentei uniunii si a competentei republicilor, se stipuleaza ca in competenta U.R.S.S. intra urmatoarele activitati: primirea in componenta U.R.S.S. a unor noi republici; stabilirea frontierei de stat a U.R.S.S. si aprobarea modificarilor de frontiere dintre republicile unionale; stabilirea principiilor generale de organizare si activitate a organelor republicane si locale ale puterii de stat si de administratie; asigurarea unitatii reglementarii legislative pe intreg teritoriul U.R.S.S.; promovarea unei politici social-economice unitare; elaborarea si aprobarea bugetului de stat unitar al U.R.S.S.; conducerea ramurilor economiei nationale, uniunilor de productie si intreprinderilor de subordonare unionala; problemele pacii si razboiului, apararea suveranitatii, apararea frontierelor de stat si a teritoriului U.R.S.S., organizarea apararii, conducerea fortelor armate; asigurarea securitatii de stat; reprezentarea U.R.S.S. in relatiile internationale; relatiile U.R.S.S. cu alte state si cu organizatiile internationale; controlul respectarii Constitutiei U.R.S.S. si asigurarea concordantei constitutiilor republicilor unionale cu constitutia U.R.S.S.
Constitutia reafirma obligativitatea egala a legilor U.R.S.S. pe teritoriul republicilor unionale. In continuare, sunt inscrise prevederi in legatura cu republicile unionale, republicile autonome, regiunile autonome si districtele autonome. Este de observat ca, in comparatie cu Constitutia din 1936, in chiar textul constitutiei din 1977 apare mai clar demarcatia intre republicile unionale si cele autonome, republica unionala fiind un stat suveran care face parte din componenta U.R.S.S., in timp ce republica autonoma reprezinta o formatiune de sine statatoare, care isi rezolva in mod de sine statator problemele, dar face parte din componenta republicii unionale.
Sovietele de deputati ai poporului
Al patrulea Titlu al acestei constitutii este consacrat sovietelor de deputati ai poporului si modului lor de alegere. Retine atentia conceptia de principiu exprimata in articolul 91 potrivit careia sovietele de deputati ai poporului reprezinta organe de control popular, care imbina controlul de stat cu controlul obstesc al oamenilor muncii in intreprinderi, colhozuri, institutii si organizatii.
In legatura cu atributiile sovietelor, este de observat ca acestea conduc direct toate ramurile constructiei de stat, economice si social-culturale, adopta hotarari, asigura executarea lor si exercita, totodata, controlul asupra transpunerii hotararilor in viata. O precizare importanta este si aceea cuprinsa in articolul 93, care dispune ca activitatea sovietelor de deputati ai poporului se intemeiaza pe discutarea si solutionarea colectiva, libera si operativa a problemelor, pe publicitatea discutiilor, pe prezentarea cu regularitate de dari de seama ale organelor executive si dispozitive, precum si altor organe in fata sovietelor si a populatiei, pe atragerea cetatenilor la activitatea lor.
In legatura cu deputatii poporului se precizeaza ca acestia isi exercita imputernicirile fara a iesi din productie sau serviciu. 'In timpul sesiunilor sovietului, precum si pentru exercitarea imputernicirilor de deputat in alte cazuri prevazute de lege, deputatul este dispensat de indeplinirea indatoririlor sale de productie sau de serviciu, mentinandu-i-se salariul mediu la locul permanent de munca'.
Constitutia stabileste dreptul deputatilor de a interpela persoanele oficiale care au obligatia de a da raspunsuri in sesiunea sovietelor. Este de asemenea recunoscut dreptul deputatilor de a se adresa organelor de stat si obstesti si de a participa la discutarea problemelor ridicate. Deputatii sunt inviolabili, dar ei pot fi revocati prin hotararea alegatorilor si in orice caz trebuie sa prezinte dari de seama periodice in fata celor care i-au ales.
Organele supreme ale puterii si administratiei de stat
Titlul V al Constitutiei din 1977 este consacrat organelor supreme ale puterii si administratiei de stat. Se precizeaza ca organul suprem al puterii este Sovietul Suprem al U.R.S.S. (compus din Sovietul Uniunii si Sovietul Nationalitatilor), definindu-se cu mai multa exactitate atributiile forumului legislativ suprem: adoptarea Constitutiei U.R.S.S. si modificarea ei; primirea unor noi republici in componenta U.R.S.S.; aprobarea constituirii de noi republici; aprobarea planurilor de stat de dezvoltare a economiei nationale si a constructiei social-culturale din U.R.S.S., a bugetului de stat al U.R.S.S. si a rapoartelor despre executarea lor.
Sunt de remarcat si alte prevederi, mult mai cuprinzatoare, cu privire la dreptul de initiativa legislativa. Astfel, spre deosebire de Constitutia din 1936, care trata mult mai succint aceasta problema, se precizeza de asta data ca: 'Initiativa legislativa in Sovietul Suprem al U.R.S.S. apartine Sovietului Uniunii si Sovietului Nationalitatilor, Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., Consiliului de Ministri al U.R.S.S., republicilor unionale in persoana organelor superioare ale puterii de stat, comisiilor Sovietului Suprem al U.R.S.S. si comisiilor permanente ale Camerelor sale, deputatilor din Sovietul Suprem al U.R.S.S., Tribunalului Suprem al U.R.S.S., Procurorului General al U.R.S.S. De asemenea, se bucura de dreptul de initiativa legislativa organizatiile obstesti de masa, reprezentate de catre organele lor unionale'.
In legatura cu atributiile Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. se precizeaza ca acesta: convoaca sesiunile Sovietului Suprem; coordoneaza activitatea comisiilor permanente ale Camerelor Sovietului Suprem al U.R.S.S.; exercita controlul asupra respectarii Constitutiei U.R.S.S.; interpreteaza legile U.R.S.S.; ratifica si denunta tratatele internationale ale U.R.S.S.; acorda cetatenia U.R.S.S., rezolva problemele privind renuntarea la cetatenia U.R.S.S. si pierderea cetateniei U.R.S.S., precum si acordarea dreptului de azil; emite acte unionale de amnistiere si acorda gratierea etc.
Prezidiul Sovietului Suprem are dreptul sa declare, in interesul apararii U.R.S.S., starea de asediu in unele localitati sau in toata tara. In perioada dintre sesiunile Sovietului Suprem al U.R.S.S., el poate declara starea de razboi 'in cazul unui atac militar asupra U.R.S.S. sau in cazul necesitatii indeplinirii obligatiilor internationale prevazute in tratate de aparare reciproca in fata unei agresiuni'.
In perioada dintre sesiunile Sovietului Suprem, Prezidiul Sovietului Suprem dispune de atributii mult mai largi. El poate, de pilda, aduce - in caz de necesitate - modificari legislatiei U.R.S.S.; poate aproba modificari de frontiere dintre republicile unionale; are dreptul de a institui si desfiinta ministere si comitete de stat ale U.R.S.S.; poate elibera din functie si numi pe membrii Consiliului de Ministri al U.R.S.S., la propunerea Presedintelui Consiliului de Ministri.
In ceea ce priveste Consiliul de Ministri al U.R.S.S., atributiile acestuia sunt mult mai elaborate in comparatie cu Constitutia din 1936. Astfel, acesta asigura conducerea economiei nationale si a constructiei social-culturale; elaboreaza si supune Sovietului Suprem al U.R.S.S. planurile de stat curente si de perspectiva de dezvoltare a economiei nationale, precum si bugetul de stat al U.R.S.S.; ia masuri pentru asigurarea securitatii statului; exercita conducerea generala in domeniul relatiilor cu alte state, apararii, comertului exterior, colaborarii economice, tehnico-stiintifice si culturale a U.R.S.S. cu alte tari s.a.
Constitutia institutionalizeaza un organ restrans - prezidiul Consiliului de Ministri (art.131), compus din presedintele Consiliului de Ministri al U.R.S.S., prim vicepresedintii si vicepresedintii Consiliului de Ministri. Se stipuleaza ca, pe baza si in executarea legilor, Consiliul de Ministri al U.R.S.S. are dreptul de a emite hotarari si decizii, precum si de a verifica executarea lor. Totodata se prevede ca in problemele ce intra in atributiile Uniunii, Consiliul de Ministri al U.R.S.S. are dreptul sa suspende hotararile si deciziile consiliilor de ministri ale republicilor unionale, sa anuleze actele ministerelor U.R.S.S., comitetelor de stat ale U.R.S.S. si ale altor organe subordonate lui. Este precizata diferenta intre ministerele unionale si ministerele unional republicane ale U.R.S.S. Astfel, ministerele unionale si comitetele de stat ale U.R.S.S. conduc ramurile de administratie date in sarcina lor pe intreg teritoriul U.R.S.S. in mod direct sau prin organele create de ele. Ministerele unional-republicane ale U.R.S.S. conduc ramurile de administratie date in sarcina lor de regula prin ministerele si comitetele de stat corespunzatoare ale republicilor unionale.
Organele puterii si administratiei de stat in republicile unionale
Al saselea Titlu al Constitutiei din 1977 se refera la bazele structurii organelor puterii de stat si administratiei in republicile unionale. Prevederile respective sunt similare celor existente la nivel central. Este de remarcat, in ceea ce priveste organele locale, ca 'In limitele imputernicirilor lor, sovietele locale de deputati ai poporului exercita controlul respectarii legislatiei de catre intreprinderile, institutiile si organizatiile de subordonare superioara aflate pe teritoriul lor, coordoneaza si controleaza activitatea lor in domeniul folosirii pamantului, protectiei naturii, constructiilor, productiei de marfuri de consum popular, prestarilor de servicii social-culturale, sociale si alte servicii pentru populatie'.
Justitia si Procuratura
Importante prevederi sunt cuprinse in Titlul VII, consacrat justitiei, arbitrajului si procuraturii. Pentru a departaja justitia sovietica de practicile staliniste, constitutia consacra principiul independentei judecatorilor, al egalitatii cetatenilor in fata legii, al caracterului deschis al sedintelor de judecata. Se specifica, totodata, in mod expres ca acuzatului i se acorda dreptul de aparare si pentru prima data in sistemul sovietic este consacrata prezumtia de nevinovatie. In acest sens, art.159 dispune ca 'Nimeni nu poate fi gasit vinovat de savarsirea unui delict si sanctionat penal altfel decat printr-o sentinta a instantei de judecata si in conformitate cu legea penala'.
In ceea ce priveste persoanele care nu cunosc limba in care se desfasoara procesele, se precizeaza ca acestora li se asigura dreptul de a studia pe deplin materialele procesului, participarea la procedura judiciara prin interpret si dreptul de a vorbi in instanta in limba materna.
In acelasi Titlu al Constitutiei, capitolul consacrat procuraturii precizeaza la art.163 ca 'Supravegherea superioara a aplicarii exacte si unitare a legilor de catre toate ministerele, comitetele de stat si departamentele, intreprinderile, institutiile si organizatiile, organele executive si de dispozitie ale sovietelor locale de deputati ai poporului, colhozurile, organizatiile cooperatiste si alte organizatii obstesti, persoanele oficiale, precum si de catre cetateni revine Procurorului general al U.R.S.S. si procurorilor subordonati lui'.
Sunt reiterate, in legatura cu procuratura, prevederile cunoscute privind independenta procuraturii fata de celelalte organe ale statului.
Prevederi finale ale Constitutiei din 1977
Prevederile finale confirma superioritatea fortei juridice a Constitutiei U.R.S.S fata de toate legile si actele organelor de stat si posibilitatea modificarii Constitutiei numai printr-o hotarare a Sovietului Suprem al U.R.S.S., adoptata cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul total al componentilor din fiecare dintre Camerele sale.
