|
|
|
Apararea dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale principale
1. Consideratii generale
Dreptul civil si dreptul procesual civil dispun de multiple mijloace indirecte de aparare a dreptului de proprietate, cum sunt: actiunea nascuta din delicte civile, actiunea in raspundere civila contractuala, actiunea in nulitate, actiunea in rezolutiunea sau rezilierea contractului etc. In afara de mijloacele de aparare indirecte, exista si norme de drept civil care apara in mod direct dreptul de proprietate, adica acele actiuni prin care titularul dreptului de proprietate solicita inlaturarea atingerilor aduse dreptului sau si restabilirea dreptului incalcat.
Mijloacele juridice directe sau specifice de aparare a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale principale sunt acele actiuni care se bazeaza pe faptul posesiei sau pe existenta unui drept real asupra unui bun imobil, denumindu-se actiuni reale.
La randul lor, actiunile reale se impart in actiuni posesorii si actiuni petitorii.
Actiunile petitorii sunt acele actiuni in justitie prin care se cere de catre reclamant sa se stabileasca faptul ca el este titularul dreptului de proprietate sau al unui alt drept real principal asupra unui lucru.
2. Actiunea confesorie
Actiunea confesorie reprezinta acea actiune reala si petitorie prin care titularul unui drept real principal dezmembrat din dreptul de proprietate solicita instantei de judecata sa oblige pe parat (titularul dreptului de proprietate sau un tert) sa-i permita exercitarea nestingherita a dreptului sau.
3. Actiunea negatorie
Actiunea negatorie este acea actiune in justitie prin care titularul dreptului de proprietate neaga, tagaduieste existenta unui drept derivat din dreptul sau, solicitand instantei sa-l oblige pe parat sa inceteze exercitarea acelor drepturi negate.
4. Actiunea in granituire
4.1. Notiune si consideratii generale
Potrivit art. 584 C. civ., "Orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa."
Daca granituirea nu se realizeaza pe cale amiabila, vecinii au la indemana actiunea in granituire prin care se solicita instantei de judecata, ca in cadrul procesului, sa determine prin semne exterioare, linia despartitoare dintre cele doua fonduri vecine."
4.2. Conditiile exercitarii granituirii
Pentru a se exercita granituirea conventionala sau cea judiciara, se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii:
- terenurile asupra carora poarta dreptul de proprietate sa fie limitate;
- terenurile limitrofe sa aiba doi proprietari diferiti;
- proprietatile limitrofe trebuie sa fie divize.
4.3. Caracterele juridice ale actiunii in granituire
Actiunea in granituire are urmatoarele caractere juridice:
- este o actiune reala;
- este o actiune imobiliara;
- este o actiune petitorie;
- este o actiune imprescriptibila.
Intrebari:
23. a) Ce intelegem prin actiunea confesorie?
b) Ce reprezinta actiunea negatorie?
c) Cum se defineste actiunea in granituire?
d) Care sunt conditiile actiunii in granituire?
e) Care sunt caracterele juridice ale actiunii in granituire?
5. Actiunea in revendicare
5.1. Notiune si caractere juridice
Nici in Codul civil, nici in alte izvoare al dreptului civil nu vom gasi o definitie data actiunii in revendicare.
Doctrina defineste actiunea in revendicare ca fiind o actiune reala mobiliara sau imobiliara prin care titularul dreptului de proprietate asupra unui bun individual determinat cere instantei de judecata recunoasterea dreptului sau asupra bunului, precum si restituirea acelui bun de la posesorul neproprietar.
5.2. Calitatea procesuala
Reclamantul, pentru a putea avea o calitate procesual activa, trebuie sa fie titularul dreptului de proprietate sau al unui alt drept real asupra bunului revendicat.
Actiunea in revendicare nu poate fi introdusa de un singur coproprietar atunci cand bunul revendicat formeaza obiectul unui drept de proprietate comuna pe cote-parti.
Actiunea in revendicare nu poate fi introdusa de un singur sot atunci cand bunul revendicat formeaza obiectul dreptului de proprietate devalmasa.
5.3. Actiunea in revendicare imobiliara
5.3.1. Regimul juridic al actiunii in revendicare imobiliara in sistemul Codului civil
Regimul juridic al actiunii in revendicare imobiliara in sistemul Codului civil ridica trei probleme, dupa cum urmeaza:
- proba dreptului de proprietate;
- imprescriptibilitatea actiunii;
- efectele actiunii in revendicare.
5.3.1.1. Proba dreptului de proprietate
Neexistand reglementari speciale in materia probei dreptului de proprietate in cadrul actiunii in revendicare, se vor aplica regulile generale stabilite in art. 1169 C. civ.
In ipoteza in care reclamantul pretinde ca a dobandit dreptul de proprietate asupra bunului revendicat printr-un fapt juridic, proba dreptului de proprietate se va putea face prin orice mijloace de proba.
Pentru a se evita dificultatile de ordin juridic si de ordin practic ce s-ar putea ivi atunci cand reclamantul pretinde ca a dobandit dreptul de proprietate printr-un act juridic, practica judiciara a sintetizat anumite reguli de solutionat conflictele ce pot aparea intre titulari, intre titlu si posesie, intre posesii. Astfel:
- in ipoteza in care atat reclamantul cat si paratul au titluri trebuie sa se distinga dupa cum titlurile provin de la acelasi autor sau de la autori diferiti. Daca titlurile provin de la aceeasi persoana vechimea titlurilor si transcrierea acestora va determina cine va avea castig de cauza. Daca titlurile provin de la autori diferiti, literatura de specialitate a propus mai multe solutii, practica judecatoreasca imbratisand solutia compararii titlurilor;
- daca numai o parte are titlu, va avea castig de cauza acea parte;
- daca nici una din parti nu are titlu, practica judecatoreasca recurge la compararea posesiilor pentru a vedea care parte are o posesie mai caracterizata.
5.3.1.2. Imprescriptibilitatea extinctiva a actiunii in revendicare imobiliara
Potrivit art. 1890 C. civ., "Toate actiunile, atat reale cat si personale, pe care legea nu le-a declarat imprescriptibile si pentru care s-a defipt un termen de prescriptie, se vor prescrie prin treizeci de ani, fara ca cel care invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu, si fara sa i se poata opune reaua-credinta."
Avand in vedere caracterul perpetuu al dreptului de proprietate, practica judecatoreasca considera ca sunt imprescriptibile extinctiv atat actiunile in revendicare mobiliara, cat si actiunea in revendicare imobiliara.
In privinta celorlalte drepturi reale principale, dreptul de a intenta de acesti titulari o actiune confesorie se prescrie in 30 de ani.
5.3.1.3. Efectele actiunii in revendicare
Efectele actiunii in revendicare sunt urmatoarele:
- restituirea bunului de catre parat;
restituirea fructelor de catre parat;
- restituirea unor cheltuieli de catre reclamant;
- nasterea unui drept de retentie in favoarea paratului.
5.3.2. Regimul juridic al actiunii in revendicare imobiliara in sistemul cartii funciare
Actiunea in revendicare imobiliara in zonele geografice unde se aplica publicitatea prin sistemul cartilor funciare, are o aplicabilitate limitata, fiind putine cazurile in care acest mijloc juridic de aparare se admite.
In aceste cazuri actiunea in revendicare se admite in urmatoarele situatii:
- ipoteza in care dreptul de proprietate se dobandeste de plin drept fara a fi nevoie de o inscriere in cartea funciara.
- ipoteza in care legea da posibilitatea ca pe calea actiunii in prestatie tabulara sa se inscrie dreptul de proprietate chiar impotriva unui tert care si-a intabulat dreptul in cartea funciara.
5.4. Actiunea in revendicare mobiliara
5.4.1. Consideratii generale
In dreptul nostru civil exista o diferenta esentiala intre regimul juridic al revendicarii mobiliare si regimul juridic al revendicarii imobiliare, intrucat legiuitorul, prin art. 1909 alin. 1 C. civ. care prevede ca "Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor, fara sa fie trebuinta de vreo scurgere de timp", a creat o prezumtie absoluta de proprietate in favoarea posesorului de buna-credinta a unor bunuri mobile individual determinate.
5.4.2. Bunurile mobile la care se aplica art. 1909 C. civ.
Dispozitiile art. 1909 C. civ. se aplica, in principiu, doar bunurilor mobili corporale care pot fi stapanite in materialitatea lor. Prin exceptie, aceasta prevedere se aplica si bunurilor mobile incorporale, cum ar fi titlurile la purtator.
Bunurile carora li se aplica acest articol trebuie sa fie individual determinate, aflate in circuitul civil.
Dispozitiile art. 1909 C. civ. nu sunt aplicabile bunurilor mobile care sunt accesorii unui imobil.
5.4.3. Persoanele carora li se aplica art. 1909 C. civ.
Dispozitiile art. 1909 alin. 1 C. civ. se aplica numai in privinta tertilor de buna-credinta care au dobandit bunul de la un detentor precar, care la randul lui primise bunul de la adevaratul proprietar
Pentru ca actiunea in revendicare a adevaratului proprietar introdusa impotriva tertului subdobanditor sa fie paralizata, se cer intrunite cumulativ urmatoarele conditii:
- proprietarul lucrului sa se fi desesizat voluntar de acel bun imobil;
detentorul precar sa fi instrainat bunul mobil fara voia proprietarului.
5.4.4. Neincidenta dispozitiilor art. 1909 alin. 1 C. civ. in cazurile de pierdere sau furt
Daca bunul a iesit din posesia proprietarului fara voia acestuia, fie prin pierdere, fie prin furt, sunt incidente dispozitiile art. 1909 alin. 2 C. civ.
5.4.4.1. Revendicarea bunului mobil de la posesorul de buna-credinta care a dobandit de la gasitor sau hot
Potrivit art. 1909 alin. 2 C. civ., "Cel care a pierdut sau cel caruia i s-a furat un lucru poate sa-l revendice, in curs de trei ani, din ziua cand l-a pierdut sau i s-a furat, de la cel care-l gaseste, ramanand acestuia recurs contra celui de la care il are."
5.4.4.2. Revendicarea bunurilor mobile de la posesorul de rea-credinta, gasitor sau hot
Posesorul este de rea-credinta atunci cand a cunoscut ca lucrul pe care l-a dobandit a fost pierdut sau furat.
Posesorilor de rea-credinta nu li se aplica dispozitiile art. 1909 alin. 1 C. civ., si, in consecinta, bunurile mobile care se afla in posesia lor pot fi revendicate de catre reclamantul proprietar.
Intrebari:
24. a) Ce intelegem prin actiunea in revendicare si care sunt caracterele juridice ale acesteia?
b) Cum se realizeaza proba dreptului de proprietate imobiliara?
c) Cum se explica imprescriptibilitatea actiunii in revendicare imobuliara?
d) Care sunt efectele actiunii in revendicare?
e) Cum explicati actiunea in revendicare mobiliara potrivit dispozitiilor art. 1909 alin. 1 C.civ.?
f) Care sunt efectele practice ale dispozitiilor art 1909 alin. 2 C.civ.?
g) Cum se concretizeaza dispozitiile art. 1910 C.civ.?
