|
Etapele dezvoltarii design-ului
I. Etapa aplicativa
Se considerra ca obiect functional realizat industrial se poate impune atentiei cumparatorului daca anumite accesorii ale sale sau chiar el in intregime poseda diverse motive sau compozitii decorative complexe, aplicate pe partile vizibile.
II. Etapa modernista (anii 1900)
Productia industriala nu se mai orienteaza pe linia utilizarii compozitiilor decorative complexe. O influenta majora o au miscarile artistice ale vremii care determina schimbarea gustului estetic. Desi nu se renunta complet la elementele aplicate acestea cunosc o oarecare discretie.
III. Etapa stilista (1930-1950)
Tendinta de a concepe frumusetea obiectului util la nivelul simplei compozitii vizuale pe care acesta o comporta, se renunta la decoratiuni, aplicatii si se izeaza pe utilizarea formei traditionale a produsului dand impresia unui obiect nou.
Criza economica a anilor '30 a determinat firmele producatoare sa procedeze la revitalizarea estetica a produselor lor.
Supralicitarea interesului pentru forma placuta in defavoarea calitatii functionale (mai ales in SUA) a starnit reactii adverse in special din partea membrilor Bauhaus care credeau ca scopul desing-ului nu este acela de a acoperii slaba calitate a unui produs ci de a imbunatati un produs de calitate.
IV. Etapa consumista (1950-1980)
Poarta pecetea prograsului tehnic rapid iar usura obiectului functional creste din punct de vedere moral intr-un ritm foarte rapid.
Materialele utilizate sunt ieftine si nerezistente, munca manuala este inlocuita in totalitate prom mecanizare si automatizare, asamblarea partilor componente ale produsului se realizeaza in blocuri complexe (produsul nu poate fi reparat/reconditionat ci doar inlocuit).
V. Etapa echilibrata (de dupa 1980)
Are loc o reconsiderare totala a obiectului functional.
Asistam la declinul ambitiilor consumiste urmarinfu-se obtinerea unor produse cu viata de exploatare mai lunga care raspund scopului cu consumuri mici dar si armonioase, echilibrate din punct de vedere estetic.