|
|
|
DETERMINAREA ANTROPOLOGIEI CULTURALE
Exista doua puncte de vedere principale de abordare a antropologiei culturale. Primul este de natura ontologica, iar cel de-al doilea tine de domeniul epistemologiei. Antropologia culturala, din viziune ontologica, trebuie inteleasa ca o imagine a naturii umane, adica a ceea ce sta la baza omului, fiintelor umane, tuturor oamenilor, umanitatii. Dar, natura umana nu este inteleasa, in acest caz, in sens filosofic, metafizic, ci intr-o maniera apropiata de modul de a pune problemele propriu disciplinelor stiintifice. Pentru a dezvalui aceasta acceptiune a antropologiei culturale ne vom folosi de un triunghi, pe care o sa-1 infatisam sub forma unei scheme.
Triunghiul are laturile B, S si C. Pe laturile triunghiului cad trei sageti, fiecare notata cu E. Ce inseamna fiecare dintre aceste simboluri? B inseamna biologicul, respectiv omul ca apartenenta la lumea biologica. Este vorba despre devenirea omului, prin istorie, dinspre biologic. Dar nu numai atat, trebuie sa avem in vedere si faptul ca, in prezent, omul este o parte a lumii biologice. S exprima realitatea sociala. Desprinsi din biologic oamenii au stabilit relatii intre ei (de cooperare, de diviziune a muncii, etc.}. Ei au inceput sa produca mijloace necesare supravietuirii. Facand toate acestea ei si-au elaborat si dezvoltat grupuri si institutii, fara de care este imposibila existenta societatii. C se refera la cultura. Culturii ii vom dedica, in aceasta lucrare cele mai multe capitole. Aici este suficient sa spunem ca ea trebuie privita ca un ansamblu de capacitati si obisnuinte, obtinute de om ca un membru al societatii. Cultura se afla la baza comportarii si actiunii oamenilor. £ exprima mediul ecologic. Omul, ca fiinta biologica, sociala si culturala este conditionat de mediul in care traieste, cu care constituie un ecosistem de un fel deosebit. Aceasta perspectiva de intelegere a antropologiei culturale poate fi denumita de tip ontologic, deoarece se refera ia bazele existentiale ale omului, ale umanitatii. Putem sa o exemplificam referindu-ne la numele lui Marvin Harris, care, in lucrarea sa intitulata Cultura, popor, natura, o introducere in antropologia culturala, sugereaza tocmai continutul triunghiului la care ne-am referit. De altfel intreaga lui lucrare, care a fost pentru prima data publicata in 1927, este o desfasurare si o analiza a celor trei termeni avuti in vedere si pe care noi i-am denumit biologic, social si cultura^.
Al doilea punct de vedere, asupra antropologiei culturale, este cel epistemologic. Antropologii au facut, in decursul timpurilor, cercetari in diferite domenii si utilizand variate metode de investigatii. Rezultatele eforturilor lor s-au constituit treptat in discipline antropologice distincte. Ele au devenit obisnuinte si au intrat in traditiile marilor universitati ale lumii. Antropologia culturala este, din viziunea la care ne referim, o prezentare rezumativa a marilor probleme ale acestor discipline particulare antropologice. Ea reprezinta un fel de sinteza, un fel de introducere, pentru uzul celor care pasesc pentru prima data in studiul antropologiei. Acest mod de a privi antropologia culturala il intalnim foarte des in manualele si tratatele de antropologie. Amintim, in aceasta ordine de idei, numele lui Conrad Phillip Koltak, care in lucrarea lui Antropologia. Explorarea diversitatii umane, spune clar ca disciplina antropologie culturala include principalele subdiscipline cu caracter antropologic8. De altfel, se cuvine sa mai mentionam si faptul ca in marile catedre de antropologie din universitatile americane si in alte tari dezvoltate ale lumii exista cadre didactice specializate in ramurile de baza ale antropologiei. Aceasta inseamna ca ele sunt reprezentante ale tuturor ramurilor antropologiei.
