|
|
|
ARTA PLIERII HARTIEI
Asa cum omul a prins viata prin atingerea magica a lui Dumnezeu, asa si bucata de hartie se insufleteste prin mana calda a omului. O simpla colala de hartie poate deveni o opera de arta doar prin puterea imaginatiei si prin maiestia cu care omul o poate prelucra. Aceasta indeletnicire de a transforma o bucata de hartie din ceva rece si neatragator, in ceva grandios, a fost ridicata la rang de arta.
Arta plierii hartiei, apare astazi sub denumirea de origami (din japoneza -origami, hartie pliata) si reprezinta arta plierii hartiei colorate in modele de creaturi vii, obiecte neinsufletite sau forme decorative abstracte. Etimologic, cuvantul origami, de origine japoneza, este format din oru care are sensul de "a indoi" si kami cu sensul de "hartie", deci "hartie indoita". Numele de origami a fost adoptat in anul 1880, pana atunci arta plierii hartiei fiind denumita orikata. Formele care pot fi realizate prin aceasta arta sunt legate de imaginatia celui care pliaza hartia, dar exista si categorii de forme traditionale care includ flora si fauna. Arta origami din zilele noastre acopera o zona larga de forme, de la ceasuri cu cuc si dragoni, pana la forme simple care exprima mai degraba spiritul decat forma unei imagini.
Exista multe stiluri de origami, acestea pornind de la cele mai simple compozitii pana la compozitii extraordinar de complexe, alcatuite din mai multe unitati origami pentru a forma un poliedru, precum si reprezentari formate din doua sau mai multe coli de hartie. Cu toate aceste multe forme de abordare, cele mai simple forme de origami sunt modelele formate dintr-un patrat de hartie, fara a utiliza lipiciul. Se pot folosi diferite feluri de hartie, de la cea subtire la cea groasa, precum si hartia velina a revistelor sau hartia de impachetat.
Arta origami a fost creata in baza aceleasi estetici care a stat la baza ceremoniei ceaiului (cha no yu). O particularitate a modelelor origami vine in contradictie, totusi, cu principiile estetice nipone: simetria. Desi japonezul indrageste asimetria, arta origami, prin forta lucrurilor, produce simetrie. Cu toate acestea, exceptia nu face din modelele artei plierii hartiei un produs mai putin valoros si apreciat de catre japonezi.
Pe langa valoarea estetica, arta origami mai are, in viata cotidiana, si una utilitara in vestimentatie (brose, ornamente de par) si decorarea interioarelor (lampi, bibelouri, abajururi). Uneori indemanarea mestesugului origami produce cupe, farfurii, cutii de diferite forme, servetele ornamentale. Dar, nu trebuie sa uitam ca formele traditionale ale acestei arte sunt modelele de cocori, broaste, berze, baloane si corabii.
Arta origami a fost introdusa in Europa in secolul al XII-lea, primind cu timpul o forma distincta de cea traditionala japoneza. Dar, la inceput, aceasta arta nu a fost primita cu acelasi entuziasm cu care au imbratisat-o japonezii.
Si in Spania a existat o forma a artei plierii hartiei. In timpul invaziei arabe din secolul al VIII-lea, maurii au adus secretul fabricarii hartiei in Spania. Musulmani fiind, religia le interzicea maurilor crearea de simboluri religioase. Dar, acestia au folosit plierea hartiei in studierea geometriei si astronomiei. Dupa ce maurii au fost alungati din Spania, in anul 1492, traditia plierii hartiei a supravietuit. In timpul Inchizitiei, spaniolii au realizat mai mult decat forme geometrice din hartie, ei punand bazele unei arte numite papiroflexia, arta populara in Spania si Argentina chiar si in zilele noastre. De exemplu, poetul si filosoful Miguel de Unamuno (1864-1936) a creat modele din hartie originale, incluzand o gorila, un ceainic si un vultur. In anul 1902, el a scris un eseu comic intitulat "Amor y pedagogia" ("Iubire si pedagogie") care includea si o prezentare a modului de a plia hartia.
Partea pedagogica a artei origami a fost influentata, in anul 1850, de conceptiile invatatului Friederich Wilhelm August Fröbel (1782-1852), care a dezvoltat noi metode de folosirea a artei origami ca produs educational. Arta plierii hartiei facea parte, in gradinite, din programul de invatare prin joaca. Fröbel credea ca scopul educatiei era sa demonstreze unitatea universului printr-un set de activitati simbolice care sa promoveze cooperarea si nu competitia, studiul naturii, lucrul manual. In origami el a vazut una din caile de a-si pune in practica teoria. Mai apoi conceptiile lui au fost preluate si de catre pedagogii japonezi.
Astfel se poate conchide ca arta origami este un factor stimulator pentru imaginatia umana si poate fi cu usurinta invatata inca de la cele mai fragede varste. Dar daca incercam sa includem arta plierii hartiei in segmentul disciplinelor pedagogice care dezvolta indemanarea, nu trebuie sa ignoram nici latura spirituala pe care aceasta arta o are in tara ei de origine, Japonia.
Origami este o tehnica care necesita materiale relativ putine, insa rezultatele pot intrece de multe ori asteptarile, iar atunci cand copilul reuseste sa execute singur o lucrare din hartie in tehnica origami poate fi cu adevarat multumit si uneori chiar surprins de ceea ce a facut. In momentul in care cadrul didactic lucreaza cu colectivul de copii in aceasta tehnica este esential sa le explice copiilor clar si concis ceea ce vor avea de facut, iar mai apoi detalierea pasilor de lucru. Se porneste de la cele mai simple procedee, ce vor permite insusirea plierilor de baza si a semnelor conventionale care vor ajuta la descifrarea reprezentarilor grafice. Fiecare element cere atentie si precizie in executie si de aceea se recomanda alegerea acelor teme care au la baza un sir de plieri de baza, prin succesiunea carora se pot obtine forme variate.
Origami este o tehnica care solicita atentia copiilor, activeaza gandirea creatoare, dezvolta manualitatea si procesele psihomotorii, iar operele create de copii pot fi valorificate atat in jocurile organizate la sfartitul activitatii, cat si la decorarea mediului inconjurator.
Din experienta personala pot spune in mod cert ca arta origami este cu siguranta un mod inedit de a stimula imaginatia creatoare, de a-l ajuta pe cel care creeaza sa-si faureasca propriul univers. Daca pentru cei mici reprezinta un labirint mai greu de strabatul pana cand reusesc sa-si insuseasca pasii de baza, pentru un adult, origami, poate fi portita de evadare din realitate si patrunderea spre o lume a fanteziei, o lume pe care unii ar fi tentati sa o numeasca ,,lumea copilariei", dar care nu este altceva decat un univers al hartiei in care imaginarul are rolul principal.
Cu totii stim ca lalelele sunt printre acele flori care ne vestesc ca e primavara iar, ca natura se trezeste incet la viata , ca totul se insufleteste. Dar atunci cand plapuma de zapada acopera pamantul rece, iar sufletele noastre sunt inundate parca de nostalgie, un buchetel de lalele cules chiar de noi din gradina casei ar fi tocmai potrivit pentru a ne readuce zambetul pe buze si soarele in priviri. Datorita artei origami si imaginatiei proprii fiecaruia dintre noi, putem sa ve creem un multicolor buchet de lalele, care macar pentru un timp va alunga frigul iernii din casele noastre, iar atunci cand il vom privi vom simti cum soarele ne mangaie fata, pasarelele ne alinta cu trilul lor suav si de ce nu, ne putem imagina ca ne aflam undeva in indepartata Japonie, unde parfumul florilor ne incanta simtirile, iar astfel visarea si imaginatia noastra poate merge pana unde ii vom permite noi, deoarece gandul este un calator care nu are granite nici in timp si nici in spatiu.
Origami este asadar un univers compex dar in permanenta extindere deoarece fiecare artist contribuie la acest lucru prin creatiile sale dar si prin fantezia care o creeaza aceasta tehnica, atat celui care priveste opera finala, dar si celui care creeaza.
