|
|
|
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC
OBIECTUL DE STUDIU: EDUCATIE ARTISTICO-PLASTICA SI ISTORIE ANTICA (INTERDISCIPLINARITATE DIDACTICA)
CLASA : a V-a B SCOALA GIMNAZIALA "MIHAI VITEAZUL"GALATI
DURATA: 2 ore
TEMA PLASTICA : Unitatea de invatare: ISTORIA ANTICA UNIVERSALA
SUBIECTUL LECTIEI: Arta in Grecia antica
SUBIECTUL APLICATIV: Compozitie plastica cu insumarea unui stil (doric, ionic, corintic) si recunoasterea unor repere istorice specifice Greciei antice.
SCOPUL:_Cunoastereacivilizatiei Greciei Antice pe parcursul a douasprezece secole - din secolul al XII-lea i.Chr. pana in secolul I i.Chr.
I OBIECTIVE CADRU
II. OBIECTIVE DE REFERINTA :
In vederea realizarii obiectivelor cadru se va urmari ca elevii sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
O.1 Sa-si insuseasca un vocabular plastic minimal pe care sa-l foloseasca adecvat;
O.2 Sa descifreze pe reproducerile de arta stilurile doric, ionic si corintic; si pe reprezentantii artei antice grecesti.
O.3 Sa sesizeze aspectele expresive, estetice ale sculpturilor si sa le explice cu ajutorul elementelor de limbaj plastic;
O.4 Sa organizeze un spatiu plastic in raport cu caracteristicile stilurilor intalnite in sculptura Greciei antice.
O.5 Sa poata sustine o conversatie pe o tema plastica;
O.6 Sa dea dovada de sensibilitate si gust artistic in aprecierea obiectelor de arta combatand kitsh-ul;
O.7 Sa identifice pa harta, spatiul geografic al Greciei antice;
O.8 Sa recunoasca, pornind de la elementele artistice, principalele aspecte sociale, politice, economice, religioase, specifice Greciei antice.
TIPUL LECTIEI
Mixt, de intelegere si formare de deprinderi, prin aplicarea cunostintelor dobandite anterior si insusirea de noi cunostinte, pe care sa le aplice in propriile lucrari plastice.
III. RESURSE
METODE SI PROCEDEE
Metoda explicatiei, demonstratiei, conversatia, sinectica ( dialogul dirijat), empatia, expunerea, observatia sistematica, exercitiul.
MIJLOACE DE INVATAMANT :
Planse didactice, mape cu lucrari ale elevilor mai mari, reproduceri de arta, diferite obiecte, mulaje, atlase istorice, harta Greciei antice, albume de arta.
ORGANIZAREA ACTIVITATII SIMATERIALELE DE LUCRU Activitate colectiva si individuala in clasa.
MATERIALE : Bloc de desen format A.3, culori de apa, pensule pentru apa, creioane HB, guma moale alba, paleta pictorului, doua paharele de plastic pentru apa, unul pentru spalat, altul pentru inmuiat, o laveta.
SCENARIUL ACTIVITATII DIDACTICE
Nr.
crt.
Momentul
lectiei
Du-
ra-
ta
Activitatea profesorului
Activitatea
elevului
OBSER-VATII
0.
1.
2.
3.
4.
5.
1.
Organizarea
clasei
2'
Profesorul intra in clasa, saluta elevii, stabileste empatia.
Inregistreaza absentele, verifica instrumentarul elevilor, isi pregateste materialul didactic.
Elevii raspund la salut.
Elevul de serviciu enumera absentii. Intregul colectiv prezinta tema plastica aplicativa.
2.
Crearea starii emotionale si trezirea inte-resului prin reac-
tualizarea cunostinTelor dobandi-te anterior si
legarea acestora
de lectia de zi.
2
Verificarea cunostintelor dobandite in lectia anterioara Egiptul Antic si legarea acestora de lectia de zi.
Identificarea spatiului geografic.
1.Care este programul arhitectural cel mai important in Egiptul Antic? Exemple.
2.Care este functia piramidei in arhitectura egipteana, ce adapostea ea?
3.Care este credinta care a stat la baza artei egiptene ?
4.In afara de piramidele uriase, ce alte creatii antice egiptene sunt tot de dimensiuni uriase?
5.Pictura este reprezentata_? Unde? Ce teme abordeaza?
6.Artistilor egipteni li se cunoaste numele?
Elevii participa activ la lectie, raspund la intrebari, intervin cu propriile lor intrebari.
3.
Enuntarea temei noi si a obiectiveor lectiei. Reprezentarea
continutului noii invatari.
20
Enuntarea temei noi si a obiectivelor lectiei.
Prezentarea continutului noii invatari.
Prezint materialul didactic propriu lectiei de zi
ARTA GRECIEI ANTICE
O.1 Sa-si insuseasca un vocabular plastic minimal pe care sa-l foloseasca adecvat;
Daca egiptenii au creat monumente uriase, destinate supravietuirii particulei ka dupa moartea fiintei umane, grecii si-au creat arta pornind de la conceptia potrivit careia omul este masura tuturor lucrurilor.
Elevii iau notite,participa activ la lectie, urmarind firul expunerii.
0.
1.
2.
3.
4.
5.
S-a convenit ca sa se plaseze nasterea artei grecesti in jurul secolului IX i.Chr., odata cu aparitia perioadei geometrice.
Apogeul artei grecesti a fost atins in secolul V i.Chr., in perioada clasica, cunoscind apusul in pragul bataliei de la Actium anul 31 i.Chr.
Leaganul civilizatiei grecesti este Marea Egee, iar colonizarea din secolele VIII, VII, a impus arta greaca in teritoriile colonizate.
Cuceririle lui Alexandru cel Mare fac ca la sfarsitul sec.IV lumea greaca sa se intinda la est pana la granitele cu India, la sud sa inglobeze tot Egiptul si, mai ales, imensul Imperiu persan.
Cu toata aceasta diversitate teritoriala, arta greaca are o identitate culturala comuna.
Religia grecilor era politeista, stabilind relatia dintre bine-rau, frumos - urat, pusa sub semnul interventiei zeilor.
Arhiterctura greaca a influentat arhitectura romana, renascentista, dar si in secolul XXI putem gasi elemente de arta antica greceasca in actualele constructii.
Programul arhitectural cel mai important, este templul. Spre deosebire de templele egiptene care erau construtii uriase menite sa evidentieze caracterul divin al faraonului, templul grec este conceput ca o casa care sa adaposteasca statuia zeului.
Zeul era considerat nemuritor, dar cu aceleasi nevoi ca si omul. De aceea templul grecesc avea dimensiuni umane. Statuia se afla intr-o incapere larga, numita naos, care avea in fata ei un fel de pridvor, numit pronaos.
Templul este inconjurat de un sir de coloane care poarta numele de colonada.
Coloana este un element de sprijin al acoperisului templului, dar are si rol decorativ, mai ales prin decoratia partii sale superioare, capitelul.
O.2 Sa descifreze pe reproducerile de ara stilurile doric ionic si corintic; si reprezentantii artei antice grecesti.
0.
1.
2.
3.
4.
5.
O coloana este alcatuita din partea de sprijin, jos, care se numeste plinta, si exista numai la ordinele ionic si corintic, trunchiul coloanei care se numeste fus, si partea de deasupra coloanei care este sculptata si se numeste capitel.
In functie de modul in care este decorat capitelul, identificam trei stiluri: doric, ionic si corintic.
Templele se construiau pe acropola, care inseamna o ridicatura. Astfel de acropole aveau toate orasele Grecesti, deoarece teritoriul este favorabil unor astfel de acropole/ridicaturi.
Exemplu de templu doric este Parthenonul,
Templul are si o friza ionica. Sculptura frontoanelor si a metopelor, acele panouri sculptate cu pauza de triglife intre ele - si care se afla sub cornisa, a fost facuta de Fidias.
Uneori, coloanele sunt inlocuite cu sculpturi, reprezentand femei, numite cariatide, asa cum este templul Erechteion de pe acropola Atenei.
Templul este de ordin ionic
Stilul corintic este somptuos si incarcat.
Toate lucrarile de pe Acropola Atenei au fost incredintate lui Fidias.
O.3 Sa sesizeze aspectele expresive, estetice ale sculpturilor si sa le explice cu ajutorul elementelor de limbaj plastic;
0.
1.
2.
3.
4.
5.
Personajele sculptate de Fidias reprezinta idealul de frumusete al corpului uman si au o atitudine nobila si senina.
"Facatorul de zei" - cum era supranumit Fidias, a sculptat si una dintre cele sapte minuni ale lumii, statuia lui Zeus Olimpianul, in tehnica chriselefantina, adica pe un schelet de lemn erau asezate placi de marmura, acoperite partial cu aur. Ochii erau din pietre pretioase.Statuia avea inaltimea de 15 metri, iar tronul era de abanos, fildes si pietre pretioase.
A doua mare personalitate a sculpturii grecesti, este Policlet, care a introdus genoflexiunea si suportul exterior ca punct de sprijin.
Prin Doriforul a creat tipul de frumusete ideala.
Al treilea mare sculptor al perioadei de aur, este Miron.
Doua sunt lucrarile sale cele mai importante: Discobolul, care reprezinta un atlet aruncator de disc. Discobolul intruneste pe de o parte sugerarea miscarii, iar pe de alta parte, realizeaza sinteza ideii de miscare.
0.
1.
2.
3.
4.
5.
Sculptura greceasca in perioada in perioada sec.IV. i.Chr. este reprezentata de Scopas, Prasxiteles si Lisip.
Scopas a realizat sculpturile pentru Mausoleul din Halicarnas, o alta minune a lumii antice.In sculpturile sale ramane credicios idealului de frumusete umana din sec. V.
Praxiteles a frecvent tema adolescentului si a femeii. Apollo si Hermes cu copilul Bachus in brate., Afrodita din Knid. Sculpturile sale au forme gratioase.
Lisip - a preferat bronzul. Modifica canonul de frumusete exprimat de Policlet care nu mai corespundea gustului epocii. Creaza un tip ideal, mai zvelt, cu picioarele subtiri si lungi care confera corpului o mladiere deosebita.
A introdus cuprinderea capului de opt ori in corp, masura care se practica si in prezent pentru a reda corpul omenesc proportionat.
Secolele III si II i.chr. au adus o evolutie diferita a sculpturii in functie de scoala raspandita in regatele elenistice.
Capodoperele acestei perioade sunt Venus din Milo si Victoria din Samotrace.
Pictura
Este pastrata cel mai bine la Faium, in tehnica frescei chipurile fiind adevarate tipuri umane, caractere psihologice.
Un alt program architectural important, este Teatrul. Astfel, teatrul din Epidaur din piatra ca si cel al lui Dionysos. Pentru auditii muzicale au fost construite odeoane.
Mozaicul - este introdus inca din sec. V i.Chr. Cele mai celebre sunt mozaicurile de la Delos, din sec.II i.Chr.
Orfevraria, Gliptica si Numismatica sunt alte marturii ale priceperii artistilor antici greci.
Despre orfevrarie:Daca aurul de pe statuile gigantice ale lui Fidias a disparut, bijuteriile, obiectele de lux, vase, vesela, au dainuit si au ramas sa arate marea maiestrie tehnica in acest domeniu.
0.
1.
2.
3.
4.
5.
Gliptica este arta gravarii pietrelor pretioase si a cunoscut o mare dezvoltare, indeosebi in elenism.
Numismatica greaca
Emblema monetara cel mai des raspandita a fost chipul lui Alexandru Macedon, care a aparut pe monezi chiar si dupa moartea sa.
Ceramica a jucat un rol foarte important in arta greaca. Este o mare varietate de tipuri de vase cu destinatii precise si nume individualizate.
Amfora este un vas cu doua manere destinat pastrarii vinului, untdelemnului, granelor.
Hidria era folosit la transportul si pastrarea apei.
Craterul - era un vas cu gura larga care se folosea la ospete pentru a amesteca vinul cu apa.
Lecitul era destinat pastrarii uleiurilor necesare ritualurilor de inmormantare.
Existau de asemenea cupele pentru baut, si vase pentru pastrarea altor tipuri de lichide numite stamos.
Arta greaca este o arta care are in centrul preocuparilor omul.
Spre deosebire de artistul egiptean anomim care crea pentru secretul mormantului, artistul grec celebreaza frumusetile si succesele fiintei umane. Numele artistilor antici greci au dainuit si vor dainui mereu.
Nr.
crt.
Momentul
lectiei
Du-
ra-
ta
Activitatea profesorului
Activitatea
elevului
OBSER-VATII
0.
1.
2.
3.
4.
5.
4.
Declansarea activitatii prac-
tice
4'
O.4 Sa organizeze un spatiu plastic in raport cu caracteristicile stilurilor intalnite in sculptura Greciei Antice.
trecem la tema practica: desenarea practica a coloanei grecesti.
Randul 1 deseneaza coloana dorica.
Randul 2 coloana ionica.
Randul 3 coloana corintica.
Elevii privesc lucrarile, emit comentarii, si incep sa lucreze.
5.
Dirijarea activitatii didactice
10'
Trec printre elevi, le depistez stangaciile, ii ajut in special pe elevii care nu au indemanarea necesara.
Ii evidentiez pe cei care lucreaza corect. Pe parcursul lectiei, in timp ce elevii lucreaza scot in evidenta tema lectiei si atingerea obiectivelor.
Elevii lucreaza, pun intrebari , se autocorecteaza.
6.
Verificarea
etapei
3'
Analizez stadiul lucrului (pregatirea formelor, incadrarea, echilibrul paginar, trasarea in creion, incadrarea.
Daca lucrul este in creion, daca valoratia este folosita corect.
Daca s-a respectat tema plastica.
Elevii fac evaluari asupra lucrarilor colegilor si asupra lucrarilor proprii.
7.
Analiza cunostintelor dobandite in ora de curs, a priceperii de a recunoaste stilurile coloanelor
3
O.5 Sa poata sustine o conversatie pe o tema plastica;
Aceasta etapa se realizeaza prin comentariile exclusive ale elevilor clasei respective.
Elevii isi autoevalueaza lucrarile.
8.
Fixarea si sistematizarea cunostintelor prin asigurarea feed-back-ului.
3
Notiunile insuficient intelese se clarifica acum.
La concluziile - comentarii sunt ajutata de un "critic de arta" denumit pentru aceasta ora.
9.
Concluzii
2'
Concluzionez cati elevi au inteles si au respectat tema.
Evidentiez lucrarile corecte si aduc o ultima lamurire celor care nu au inteles tema;
Spun elevilor sa stranga materialele, sa faca curat la locul de munca.
Scriu pe tabla tema lectiei viitoare.
