|
PROIECT DE LECTIE
Data: 25.03.
Clasa: a XII-a B
Profesor
Aria curriculara: Matematica si stiinte ale naturii
Obiectul: Biologie
Unitatea de invatare: Partocularitati ale biotopului si biocenozei in ecosistemele antropizate
Tema:Ecosisteme acvatice antropizate
Scopul lectiei: cunoasterea si caracterizarea de catre elevi a principalelor ecosisteme acvatice antropizate
Competente derivate: La sfarsitul lectiei, elevii trebuie
Tipul lectiei: lectie de transmitere si insusire a noilor cunostinte.
Demersul didactic:
a. Resurse procedurale:
- conversatia;
-observatia;
-prelegere sub forma de prezentare PPT;
-explicatia;
-eseul de 5 minute.
b. Resurse materiale:
- manual de biologie, clasa a XII-a, editura Corint, autori: Gabriel Corneanu, Aurel Ardelean, Gheorghe Mohan;
- calculator, CD-uri cu fotografii sau film didactic, flipchart;
- fise de lucru.
Locul de desfasurare: laboratorul de biologie.
Evaluare: formativa prin chestionare.
DESFASURAREA LECTIEI
ETAPELE LECTIEI |
ACTIVITATEA PROFESORULUI |
ACTIVITATEA ELEVILOR |
Organizarea clasei |
- Noteaza in catalog elevii absenti si pregateste materialul necesar desfasurarii lectiei in conditii optime. |
Isi pregatesc caietul de biologie, manualul.
|
Reactulizarea cunostintelor |
Prin chestionare orala, verifica cunostintele elevilor despre prima parte a ecologiei umane: definitia acesteia, a ecosistemului, gruparea ecosistemelor dupa originea lor si apoi clasificarea ecosistemelor antropizate. Vine in sprijinul elevilor, cu o prezentare PPt a lectiei care include si cunostinte invatate. Inainte de a derula slide-ul urmator verifica oral cunostintele elevilor si apoi confirma cu ajutorul prezentarii daca au stiut sau nu. |
Raspund la intrebari: -Ecologia umana este o ramura a ecologiei generale care studiaza relatiile dintre oameni, dintre populatiile umane si mediul lor abiotic, biotic si social. -Ecosistemul este unitatea dintre biotop si biocenoza. Prezinta apoi clasificarea ecosistemelor dupa origine si apoi a celor aantropizate. |
Captarea atentiei |
Prezinta la calculator imagini cu lacuri de acumulare si de baraj din Romania |
Recunosc anumite exemple de lacuri. |
Prezentarea temei si a competentelor |
Anunta elevii ca vor studia particularitatile de biotop si biocenoza ale ecosistemelor acvatice antropizate, prezinta competentele derivate pe care le va urmari pe parcursul orei si conditiile de lucru. |
Noteaza tema lectiei in caiete si urmaresc competentele. |
Dirijarea invatarii |
-Prezinta pe calculator lectia ecosisteme acvatice antropizate si solicita din partea elevilor sa precizeze daca stiu cate ceva despre lacuri de acumulare, de baraj etc.
-Monitorizeaza alcatuirea schitei de catre elevi si deruleaza slide-urile pe masura ce elevii isi iau notite. -Prezinta factorii de biotop si de biocenoza care influenteaza lacurile de acumulare, iazurile si helesteiele. -In cazul nectonului, prezinta elevilor cateva specii de pesti care populeaza aceste tipuri de ecosisteme. |
Urmaresc lectia proiectata pe flip-chart, comunica profesorului informatiile stiute si isi noteaza pe caiete informatiile noi sub forma unei scheme. -Urmaresc explicatiile profesorului si noteaza in caiete tipurile de ecosisteme acvatice antropizate, particularitatile de biotop si biocenoza la fiecare categorie. -Recunosc speciile de pesti, eventual crustacee prezentate si noteaza exemplele in caiete. |
Obtinerea performantei elevilor |
-Realizeaza fixarea partiala a cunostintelor cerand elevilor sa dea raspunsuri clare, concrete. |
Raspund la intrebarile adresate de profesor. |
Evaluarea |
-Prin eseul de 5 minute solicita elevilor sa se gandeasca la urmatoarea tema si sa noteze apoi ideile timp de 5 minute: ,,Lucrati in Ministerul Mediului - prezentati cel putin 3 masuri prin care ecosistemele acvatice antropizate din Romania sa fie mai bine protejate. -Apreciaza elevii care au avut cele mai bune eseuri. |
- Se gandesc la tema si raspund individual pe caiete. -Sunt apoi intrebati despre ceea ce au scris. -Sunt apreciati pentru cele mai bune idei. |
SCHEMA LECTIEI
ECOSISTEME ACVATICE ANTROPIZATE
1. Lacurile de baraj si lacurile de acumulare - Sunt ecosisteme rezultate prin bararea unui curs de apa.
Exista doua categorii de lacuri artificiale: lacuri de baraj, in care retinerea apei dureaza ore sau zile si lacuri de acumulare, cu o durata a stationarii apei de ordinul lunilor sau anilor.
Exemple de lac de acumulare: Lacul Bicaz, Vidraru (Arges), Vidra (Lotru)
Exemple de lacuri de baraj: Pangarati, Vaduri, Batca Doamnei
Particularitatile biotopurilor
Adancime: 10-92 m, in functie de care se realizeaza o stratificare termica: zona euriterma (spre suprafata), zona saltului termic si o zona stenoterma (sub 40m), cu valori termice cuprinse intre 4 si 100C.
Oxigenarea apei: depinde de solubilitatea oxigenului in functie de temperatura si de consumul acestuia in procesul de respiratie al organismelor.
Oscilatiile mari de nivel: se datoreaza modificarii sezoniere a raportului dintre debitul de apa acumulat si cel deversat.
Presiunea hidrostatica mare: influenteaza selectiv distributia biocenozelor.
Particularitatile biocenozelor
NEUSTONUL - pelicula de apa aflata la zona de contact dintre mediul aerian si cel acvatic, in structura careia intra specii de bacterii, alge, protozoare, cladoceri s.a.
PLANCTONUL - compus din fitoplancton (specii de alge albastre, verzi, diatomee) si zooplancton (diverse specii de rotiferi, cladoceri, copepode).
NECTONUL lacurilor de acumulare - reprezentat prin populatiile piscicole, in care predomina crapul (Cyprinus carpio), somnul (Silurus glanis), porcusorus (Gobio gobio), boisteanul, obletele, scobarul.
2.Iazurile si helesteiele piscicole
IAZUL - amenajat pe fundul unor vai mici sau a unor albii parasite ori cu debit redus, in scopul obtinerii unei cantitati apreciabile de peste, dar si pentru folosirea rezervei de apa in alte scopuri (morarit, agrement etc.).
HELESTEIELE - bazine cu apa special amenajate pe locuri plane, in regiuni destinate pisciculturii sistematice. Sunt alimentate cu apa prin pomparea acesteia dintr-o apa curgatoare.
Particularitatile biotopurilor - Factori:
Apa si sedimentul de pe fundul bazinelor;
Climatul zonei;
Natura solului;
Nivelul precipitatiilor;
Oxigenarea apei - se mentine ridicata datorita uniformicitatii termice.
Particularitatile biocenozelor
Se disting:
PELAGOS - comunitatea de organisme pentru biocenozele din masa apei.
BENTOS - comunitatea de organisme din biocenoza bentica.
PELAGOSUL
Cuprinde:
NEUSTONUL - bacterii, alge, protozoare, rotiferi, unele cladocere etc.
PLANCTONUL - bine dezvoltat, cu: specii de bacterii cu rol in descompunerea organismelor vegetale si animale moarte, protozoare, flagelate, alge albastre, verzi, diatomee, cladoceri si copepode.
NECTONUL - asociatii de pesti, amfibieni, unele reptile si pasari.
Dupa speciile de pesti cu care sunt populate, iazurile si helesteiele sunt: