|
|
|
INVATAREA EFICIENTA
CE ESTE INVATAREA EFICIENTA ?
Invatarea eficienta are trei caracteristici importante:
este activa
este orientata catre scop
duce la rezultate masurabile
ANTRENAMENTUL INTELECTUAL
Gandirea laterala Edward De Bono este psihologul care a introdus conceptul de gandire laterala, o forma de gandire care coexista cu cea verticala, completand-o.
Gandirea verticala este logica, opereaza cu tipare si urmeaza caile naturale. Produce rationamente de tipul "cauza-efect", construieste pas cu pas pentru a ajunge la o concluzie. Este gandirea de tip analitic. Persoanele care folosesc gandirea verticala se calauzesc dupa logica. Ei sunt tentati sa creada ca exista o singura solutie a unei probleme si folosesc pentru rezolvarea acesteia modele matematice, matrici si rationamente de tip deductiv.
Gandirea laterala presupune o rezolvare in mod creativ a problemelor. Reprezinta o strategie folosita deliberat pentru a intrerupe sirul obisnuit al gandirii, inseamna o plasare in afara contextului obisnuit al problemei, o schimbare a perspectivei din care este judecata aceasta. Implica imaginatie, capacitatea de combinare si recombinare a ideilor, strategii de creare a noilor algoritmi.
Gandire verticala
Gandire laterala
Logica
Tinde inspre solutii acceptabile
Retine denumiri, categorii, clasificari din experienta anterioara
Este predictibila
Nonlogica
Cauta solutii alternative
Incearca sa depaseasca tiparele, denumirile, clasificarile obisnuite
Nu este predictibila
Abordarea creierului ca intreg (Caine si Caine, 2002) promoveaza ideea concentrarii, in achizitia cunostintelor, si pe intreg, nu doar pe parti. Exista un nivel mai complex, la care corpul, mintea si creierul sunt inseparabile si se afla in interactiune unele cu altele, influentandu-se reciproc, asa cum au demonstrat cercetarile in domeniul stresului.
Mintea nu functioneaza ca un mecanism automat, ci este un sistem adaptabil. Autoorganizarea mentala se bazeaza pe anumite puncte stabile, structuri pe care ni le formam, dar acestea sunt permanent ajustate si umplute cu informatii si semnificatii aduse de experiente ulterioare elaborarii unui astfel de model mental.
Lectura rapida:
Lectura rapida ajuta la parcurgerea si intelegerea in timp scurt a unui text.
Lectura accelerata: se refera la numarul de cuvinte parcurs intr-o unitate de timp. Un aspect important este sa stim dinainte ce informatii dorim din acel document.
Fisa de lectura reprezinta o modalitate de a inregistra informatii utile despre materialele parcurse. De obicei se realizeaza pe hartie de marime A6 .
TEHNICI DE INVATARE EFICIENTA
1).Luarea notitelor este activitatea prin care retinem informatii atunci cand ascultam un vorbitor, care poate fi profesorul de la scoala sau de la universitate, un instructor, un specialist, o persoana care tine o conferinta etc. Luarea notitelor este utila pentru memorarea informatiilor, dar si pentru referiri ulterioare la cursurile sau conferintele inregistrate in acest mod.
Notitele se pot lua in doua moduri. O prima posibilitate include un proces in doua etape: inregistrare si prelucrare. O a doua posibilitate se refera la inregistrarea si prelucrarea concomitent a informatiilor.
2).Inregistrarea
O inregistrare eficienta presupune rapiditate si acuratete. Rapiditatea se obtine prin formarea unor deprinderi si exersarea acestora pana cand devin automatizate. Cateva reguli care pot fi de folos pentru eficientizarea inregistrarii sunt: abrevierile si prescurtarile, schemele, numerotarile, marcarea cuvintelor cheie, evidentierea continutului prin aranjarea in pagina, folosirea culorilor.
Abrevierile si prescurtarile se realizeaza folosind coduri unanim acceptate, dar si prin alegerea unor coduri personale.
Schemele presupun integrarea unor figuri, desene, sageti etc.
Numerotarile se folosesc pentru a marca ideile principale sau categoriile enumerate sau descrise.
Marcarea cuvintelor cheie se poate realiza prin sublinieri, accentuari, scris inclinat, majuscule, scris de tipar, stelute, incercuiri etc. Atunci cand recitim notitele, aceste marcaje ne vor reaminti ce am considerat important atunci cand am luat notitele.
Aranjarea in pagina se refera la marcarea elementelor de continut prin plasarea lor in spatiu intr-un anume fel. Paginarea nu are doar valente estetice, ci si de usurare a receptarii structurii textului.
Folosirea culorilor este recomandata pentru a pune in evidenta idei, cuvinte cheie, fragmente de text, definitii, citate, opinii personale sau ale profesorului etc. Marcarea prin culoare devine eficienta atunci cand exista stabilit un anumit cod.
Prin aplicarea regulilor mentionate in paragrafele precedente luarea notitelor devine activa si constienta. Cel care noteaza nu este doar un receptor pasiv, ci se implica in activitatea pe care o desfasoara, fapt care atrage dupa sine un nivel de intelegere a informatiei ridicat.
Etapa a doua a procesului de luare a notitelor este prelucrarea si organizarea acestora. Organizatorii cognitivi sunt extrem de utili din acest punct de vedere. Organizatorii cognitivi sunt reprezentari grafice care ajuta la structurarea cunostintelor.
Vom prezenta in continuare cativa dintre cei mai utilizati organizatori cognitivi, care pot fi folositi pentru structurarea notitelor de la curs sau dupa carti:
hartile conceptuale, listele structurate, tabelele, matricile, diagramele.
Hartile conceptuale presupun organizarea materialului in jurul anumitor termeni cheie.
Listele structurate presupun organizarea materialului prin clasificari si serieri, pe baza elementelor comune.
Tabelele sistematizeaza informatia, oferind o imagine de ansamblu asupra trasaturilor semnificative. Tabelele se organizeaza pe coloane.
Matricea conceptuala se foloseste pentru a reprezenta continutul unui termen necunoscut. Structura unei astfel de matrici poate include: cuvantul, explicatia intelesului acelui cuvant, un exercitiu de utilizare corecta a semnificatiei noului cuvant intr-un context si un desen care sa ilustreze sensul cuvantului nou invatat.
Arbore
Mai multi arbori la un loc formeaza o padure.
Planta cu trunchi inalt, puternic si lemnos, cu mai multe ramuri cu frunze, care formeaza o coroana
Diagramele sunt reprezentari grafice schematice, realizate pe baza de analiza si sinteza .
Diagrama Venn pune in evidenta trasaturile comune si pe cele diferite a doua idei, concepte, evenimente, obiecte etc. Se reprezinta sub forma a doua cercuri intersectate. In primul cerc se noteaza trasaturile primului termen al comparatiei, in cel de-al doilea cerc se noteaza trasaturile celuilalt termen al comparatiei, iar in zona de intersectie se noteaza elementele comune celor doi termeni.
Invatarea este mai eficienta atunci cand informatiile sunt retinute cu acuratete si pot fi usor accesate. Prin utilizarea organizatorilor cognitivi invatarea devine activa, ceea ce inseamna o crestere a capacitatii de intelegere a materialului si, implicit de memorare a lui. Pe langa metodele anterior prezentate, vom descrie si cateva procedee de ameliorare a memoriei.
Ca o regula generala se poate retine ca exista trei principii dupa care se pot construi mnemotehnici: asocierea, localizarea si imaginatia. Mnemotehnicile sunt metode prin care se realizeaza memorarea unor informatii care sunt mai dificil de retinut. Cu cat se combina mai multe functii ale creierului si mai multi stimuli (sunete, culori, mirosuri, imagini, gusturi, miscari, pozitii, structuri, emotii), cu atat rezultatul este mai de durata.
Procedeul "palniei" inseamna a porni in invatare de la ideile generale inspre detalii. Stabilirea unui cadru general, construirea unei priviri de ansamblu asupra materialului ajuta la o mai buna intelegere a acestuia.
Mnemotehnicile sunt utile pentru stocarea informatiei in asa fel incat sa permita reactualizarea lor rapid si cu acuratete.
STILURI INDIVIDUALE DE INVATARE
Stilurile de invatare se refera la modul particular in care o persoana, pe de o parte percepe informatia, iar, pe de alta parte, prelucreaza informatia. Astfel, au aparut anumite clasificari ale stilurilor de invatare in functie de palierul pe care se plaseaza.
La nivelul palierului perceptiv, stilurile de invatare se clasifica in functie de analizatorul utilizat cu preponderenta. Fleming si Mills (1992) identifica patru stiluri de invatare: vizual, auditiv, citit-scris si kinestezic.
Pe palierul procesarii informatiei, clasificarile sunt mai diverse. David Kolb (1984) identifica patru moduri de invatare: prin experienta concreta, prin observare reflexiva, prin conceptualizare abstracta si prin experimentare activa.
MODELUL FLEMING SI MILLS
Acest model a fost elaborat de neozeelandezii Fleming si Mills in 1992 si se centreaza pe modalitatile senzoriale prin care percepe informatia o persoana care invata. Autorii identifica urmatoarele stiluri de invatare:
vizual - preferinta pentru grafice, tabele, figuri, scheme si orice alte reprezentari grafice pentru ceea ce este expus prin intermediul cuvintelor.
auditiv - preferinta pentru informatia auzita: prelegeri, casete audio, discutii.
citit-scris - preferinta pentru informatia vehiculata prin carti, manuale, articole, notite.
kinestezic - preferinta pentru exercitiu si practica, conectare la realitate prin experienta, exemple sau simulare.
multimodal - combina minim doua preferinte.
MODELUL KOLB
Autorul teoriei invatarii experientiale, David Kolb, propune o tipologie a trasaturilor individuale in invatare (1981, 1984) care porneste de la premisa ca procesarea informatiei este influentata de experienta pe care o acumulam sau o detinem la un moment dat.
Modelul este imaginat circular, si presupune ca fiecare individ va parcurge toate cele patru tipologii, in ordinea propusa de autor: experimentare concreta sau invatarea prin experienta; reflectare/observare sau invatarea prin examinare; abstractizare/conceptualizare sau invatarea prin explicitare si experimentare activa sau invatarea prin aplicare.
Cei care invata prin acomodare combina experienta activa cu experienta concreta. Sunt orientati inspre ceilalti si practica rezolvarea problemelor prin incercare si eroare. Cei care invata prin divergenta imbina experienta concreta cu observarea si reflectia. Au tendinta de a utiliza informatiile care le provin prin intermediul simturilor. Cei care invata prin asimilare combina observarea si reflectia cu observarea si generalizarea. Ii caracterizeaza gandirea de tip abstract si orientarea teoretica. Cei care invata prin convergenta combina abstractizarea si generalizarea cu experimentarea activa. Dovedesc o buna intelegere a laturii practice a ideilor si sesizeaza aplicabilitatea acestora.
Experienta concreta sau a simti inseamna a percepe informatia. Judecatile se intemeiaza pe simturi. Observarea si reflexia sau a privi reflecta felul in care anumite aspecte ne influenteaza viata. Aceste persoane se bazeaza pe observatii sistematice in judecatile pe care le emit. Le plac prelegerile si expunerile pentru ca acestea permit observare impartiala. Prefera evaluarea externa. Abstractizarea si generalizarea sau a gandi presupune a compara cum anumite lucruri se potrivesc cu experienta noastra. Aceste persoane sunt orientate mai mult inspre simboluri si obiecte decat inspre oameni. Invata cel mai bine in situatii de invatare impersonale, care evidentiaza teoriile si permit analiza sistematica. Le plac studiile de caz, lecturile si exercitiile de gandire.Experienta activa sau a face trimite inspre felul in care informatiile noi ofera posibilitati pentru a fi utilizate in actiuni. Invata cel mai bine cand sunt antrenati in proiecte, dezbateri de grup sau rezolvarea temelor de casa. Sunt extrovertiti si doresc sa atinga totul.
Dezvoltarea personala se realizeaza pornind de la autocunoastere. Primul pas il reprezinta formularea scopurilor personale, apoi urmeaza analiza starii initiale. Pe baza primelor doua se stabilesc obiectivele de invatare si planul de actiune. Estimarea corecta a resurselor si efortului necesar poate constitui in sine un obiectiv de invatare in dezvoltarea personala.
A ne construi pe noi insine poate fi un scop major al invatarii, insa a ne construi pe noi insine pentru a deveni surse ale invatarii altora este cel mai inalt scop al invatarii. Cunostintele noastre sunt cu atat mai valoroase cu cat contribuie mai consistent la progresul celor din jurul nostru.
