|
|
|
Problematica esecului scolar din perspectiva reformei invatamantului
Esecul scolar constituie astazi un fenomen intalnit in toate sistemele de invatamant.problematica esecului scolar este vasta, raportandu-se nu numai la campul educativ, ci si la spatiile culturale, economice, politice, sociale, la optiunile fundamentale ale unei societati.
Din punct de vedere pedagogic, termenul esec scolar are acceptiuni diferite, fiind in mare masura o problema de atitudine si un mod de evaluare a rezultatelor scolare, a calitatii performantelor scolare ale elevilor, de existenta a programelor, de existenta a unor norme implicite sau explicite in ce priveste reusita scolara.
In literatura de specialitate termenul de esec scolar este raportat la cel de reusita scolara, desemnata ca fiind concordanta dintre capacitatile, reusitele, interesele, atitudinile scolare ale elevilor si nivelul cerintelor scolii, programelor si finalitatilor produse de acestea.
La polul opus, esecul scolar este definit ca fiind discrepanta dintre exigentele scolare, posibilitatile si rezultatelor elevilor.
Implicatiile esecului scolar sunt multiple. Pe termen lung efectele esecului scolar se regasesc in esecul social. Randamentul economic este scazut datorita incompetentei profesionale a indivizilor. Slaba pregatire a fortei de munca induce efecte in plan social precum:marginalizarea, somajul, delincventa etc. esecul scolar are in vedere si efecte psihologice, cum ar fi: dificultati de adaptare, neincrederea in fortele proprii, stress, anxietate etc. esecul scolar este indicatorul lipsei de randament pedagogic, al insuficientelor intalnite in sistemul educational.
In plan pedagogic intalnim urmatoarele forme ale esecului scolar:
In plan social, pot fi considerate forme ale esecului scolar abandonul scolar, excluderea sociala si profesionala, analfabetismul.
Abandonul scolar se caracterizeaza prin parasirea prematura a scolii.
Abandonul devine astfel cauza a efectului scolar. In plan social, de multe
ori abandonul se asociaza cu delincventa juvenila, cu recurgerea la droguri, cu viata de familie dezorganizata. Abandonul poate fi caracterizat prin absenteeism total sau partial. Cel partial are cauze diferite in functie de zona, rurala sau urbana. Abandonul in zona urbana poate fi cauzat de influenta cercului de prieteni asupra copilului, de atractiile pe care orasul le exercita asupra acestuia, cel rural este determinat de conditiile satului, de ajutorul pe care copiii trebuie sa-l dea parintilor in muncile agricole.
Analfabetismul trebuie inteles nu doar ca incapacitatea subiectului de a citi si a scrie ci in sens de incapacitate a subiectului de a folosi instructia si educatia primita in scoala, astfel incat sa se adapteze cerintelor sociale si profesionale.
Pentru eliminarea efectelor negative ale esecului scolar este necesara cunoasterea cauzelor care l-au produs.
Curentul genetic explica esecul scolar prin nivelul redus al inteligentei individului. Acesta este determinat de mostenirea genetica si este masurabil prin coeficientul de inteligenta. De asemenea, esecul scolar mai este explicat prin deficiente si tulburari de natura psiho-senzoriala. Diferentierea indivizilor fiind una genetica, nu toti indivizii pot atinge aceeasi performanta.
Atitudinea fata de cunoastere si nivelul aspiratiilor elevului este foarte importanta; sensul pe care copilul il da cunoasterii si reusitei scolare influenteaza hotarator atingerea acestuia.
Cercetarile statistice efectuate au aratat ca intre mediul socio-cultural de unde provin elevii si performantele scolare ale acestora exista stranse legaturi.
Un mediu considerat defavorizat nu poate asigura referinte culturale minime pentru a valorifica eficient oferta scolara existenta. Lipsa mijloacelor culturale din mediul familial si social provoaca intarzieri ale dezvoltarii intelectuale a copilului mai ales in plan verbal si cognitiv. Berstein a elaborat teoria ,,codurilor lingvistice" conform careia limbajul folosit in familie este factorul ce duce la diferentierea performantelor scolare ale elevilor.
Starea economica a familiilor influenteaza optiunile scolare ale elevilor.
In general, in familiile sarace, copiii opteaza pentru studii de scurta durata si profesii solicitate pe piata de munca.
Esecul se poate construi si in interiorul scolii, ca urmare a interactunilor dintre profesori si elevi. Profesorii tind sa raporteze fiecare elev la imaginea elevului ideal, evidentiindu-i pe aceia care se apropie cel mai mult de aceasta imagine si defavorizandu-i pe cei ce se indeparteaza de acesta, prin atitudini si gesturi. Se creeaza astfel un circuit afectiv intre profesori si elevi.
Alti factori ce influenteaza direct profound nivelul performantei scolare sunt:metodica predarii, stilul de invatare, modul de evaluare etc.
Esecul ne arata ca mai este intotdeauna ceva de facut, ca suntem mereu infailibili, ca nu de abandon - renuntare este vorba, ci de o mai desavarsita cunoastere si autocunoastere.Esecul scolar este totodata si esecul nostru, si, de aceea este de datoria noastra a tuturor sa incercam prin orice mijloace sa combatem si sa prevenim esecul scolar si o putem face prin imbunatatirea bazei materiale, prin adaptarea metodelor si mijloacelor la specificul varstei, clasei, evitarea surmenajului, adoptarea unui nou mod de evaluare a rezultatelor elevilor, colaborarea scolii cu alti factori educativi.
