|
In contextul legislativ, politic-institutional,
social si cultural reformator cu conexiuni in domeniul educatiei,
implementarea obiectivelor strategice privind educatia in judetul
Arges, in anul scolar 2004-
Politica educationala a M.Ed.C. in domeniul curriculum-ului scolar si a inspectiei scolare ;
Programul de dezvoltare economica a judetului Arges;
Programul managerial unic al I.S.J Arges.
Optiunile strategice au pus accent pe:
un sistem executiv bine structurat pentru planificare strategica, un proces decizional bazat pe analiza diagnostica;
planificare, coordonare si control eficace al operatiunilor;
standarde de calitate si performante clare;
comunicare, consultare si feed-back deschis si liber;
lucrul in echipa, coordonarea si cooperarea grupurilor de lucru;
rezolvarea rapida a conflictelor si nemultumirilor;
recunoasterea, recompensarea justa a realizarilor;
facilitarea integrarii cetatenilor in campul muncii dupa etapa scolarizarii;
implicarea unitatilor de invatamant in dezvoltarea sociala si economica a comunitatilor locale si restructurarea retelei scolare;
adaptarea continua a curriculumului national, monitorizarea aplicarii acestuia si cresterea rolului inspectoratului scolar in sporirea eficientei actului didactic;
asigurarea calitatii pregatirii resurselor umane prin Invatamant profesional si tehnic si Formare profesionala continua ( TVET );
dezvoltarea si consolidarea culturii organizationale a unitatilor de invatamant din perspectiva parteneriatului social si al spiritului antreprenorial;
includerea si dezvoltarea invatarii nonformale si informale in oferta educationala a formarii profesionale initiale si a formelor specifice de educatie continua;
diversificarea si extinderea ofertei de educatie prin unitatea de invatamant.
v Inspectoratul Scolar Judetean Arges ca structura organizationala si-a propus:
sa-si dezvolte propria strategie prin diagnoza si feed-back, prin planificarea actiunilor, prin implementare si prin evaluare cu sens constructiv;
sa motiveze;
sa acorde consultanta;
sa sprijine initiativele scolilor;
sa promoveze valoarea;
sa initieze si sa dezvolte parteneriate interinstitutionale;
sa evalueze punand accent pe dezvoltare.
v Invatamantul din judetul Arges se incadreaza in contextul legislativ si politico-social al actualei guvernari, intemeindu-se pe Legea Invatamantului modificata si completata, Statutul Personalului Didactic, Regulamentele, Metodologiile si Ordinele Ministerului Educatiei si Cercetarii. Proiectarea proceselor educationale, institutionale, a resurselor materiale si umane supuse optimizarii s-a realizat prin analize secventiale bine documentate, urmate de perioade si termene de realizare cuprinse in proiectele manageriale anuale si semestriale din unitatile de invatamant;
v Intreaga arhitectura functionala a sistemului, a avut ca fundament o circulatie eficienta a informatiei, intensificata prin utilizarea unei tehnologii moderne, computerizate, existand o dotare semnificativa in acest sens. Diagnoza, prognoza si proiectarea tuturor actiunilor educationale din judetul Arges s-a bazat in permanenta pe un sistem informational documentat, flexibil si eficient, cu o circulatie a informatiei atat pe verticala cat si pe orizontala;
v Oferta manageriala propusa de inspectorii generali s-a realizat in urma studierii particularitatilor judetului, asezarii geografice, a mediului economic si a pietei de munca;
v Politicile educationale la nivelul Inspectoratului Scolar sunt stabilite de inspectorul scolar general in Consiliul consultativ, iar conducerea se bazeaza pe Consiliul de administratie si pe comisiile tematice;
v Imaginea invatamantului argesean a fost oglindita in numeroase emisiuni ale televiziunii locale, emisiuni radio si in presa locala.
v Competente profesionale
Problemele specifice au fost si continua sa fie rezolvate prin:
- schimbarea echipei prin concurs;
- formare manageriala si in specialitate;
- formare continua:
- perfectionare curenta:
reorganizarea "Zilei metodice" pe discipline de studiu, cuprinzand si ziua metodica a consilierului educativ;
curs de formare pentru consilieri cu proiecte si programe scolare si extrascolare (noiembrie 2004/martie 2005);
stagii de formare pentru cadrele didactice metodisti - pe discipline si niveluri de invatamant prin CCD;
v Respectarea legalitatii
Nu s-au inregistrat situatii de nerespectare a legalitatii.
v Comunicare
- lipsa conectarii telefonice / electronice a unor unitati scolare din mediul rural, din cauza conditiilor tehnice improprii, in unele situatii, este motivul pentru care comunicarea nu este rapida;
- cuantumul mare al cheltuielilor pentru comunicarea scrisa;
- nerationalizarea in timp a volumului si obiectului informatiilor solicitate ierarhic (MEdC - ISJ - Unitati scolare);
- insuficienta claritate in formularea cerintelor si a sarcinilor de lucru, precum si a nerelevantei finalitatilor lor (MEdC - ISJ).
v Marketing educational
- rezultatele statistice denota preocuparea ISJ pentru promovarea unei bune politici educationale 99 elevi din alte judete au fost repartizati in unitatile scolare argesene);
- politici de cuprindere in sistem si de integrare, potrivit aptitudinilor personale si posibilitatilor de finantare;
- programe si proiecte de cooperare si integrare derulate in parteneriat cu serviciile descentralizate ale ministerelor, ONG-uri si fundatii, cu urmatoarele obiective:
integrarea tinerilor din grupurile defavorizate;
prevenirea delicventei juvenile si a consumului de droguri;
cuprinderea elevilor in activitati extracurriculare.
v Imagine
- ISJ este bine perceput de autoritatile locale, serviciile descentralizate, mass-media locala si centrala;
- Prezenta percutanta si activa a ISJ in comunitatea civila contribuie la intregirea imaginii sale pozitive.
v Relatii comunitare
- ISJ intretine bune relatii de colaborare si parteneriat cu toate celelalte institutii ale statului;
- Sunt promovate si asumate elemente si valori durabile de cultura organizationala in care fermitatea si respectul coabiteaza armonios.
Preocuparea cadrelor didactice pentru autoperfectionare prin inscrierea si obtinerea gradelor didactice;
In conditiile actuale se constata o accentuare a tendintei de obtinere a celei de-a doua specializari sau chiar policalificare;
Dotarea scolilor din mediul rural, prin grija autoritatilor guvernamentale si din resurse comunitare, cu calculatoare, mobilier si mijloace didactice necesare in procesul instructiv-educativ;
Perfectionarea metodelor de evaluare institutionala a unitatilor scolare in cadrul inspectiilor organizate ;
Promovarea programelor nationale privind formarea cadrelor didactice pe diverse componente ale managementului educational;
Implicarea profesorilor in pregatirea elevilor la clasa si in afara clasei, dovedita de premiile nationale si internationale la concursurile scolare pe obiecte de invatamant.
Nu s-a organizat selectia managerilor unitatilor scolare prin concurs, fapt ce a generat neasumarea responsabilitatii la nivelul conducerii unor unitati scolare in realizarea prompta a obiectivelor propuse;
Programele manageriale la nivelul unor unitati de invatamant nu se axeaza pe programe aplicative coerente care sa realizeze distributia de sarcini manageriale si delegarea de competente, menite sa conduca la ameliorarea si corectarea problemelor unitatilor scolare;
Oferta educationala nu este adaptata, in toate cazurile, la nevoile de dezvoltare personala si profesionala a elevilor si la cerintele de pe piata muncii;
Activitatile colectivelor de catedra, comisiilor metodice nu au, de multe ori, periodicitatea stabilita de Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar sau nu se bazeaza pe proiecte de cercetare metodica, psihopedagogica si stiintifica, pe stabilirea de masuri concrete de ameliorare a rezultatelor in activitatea concreta la clasa;
Evaluarea cunostintelor si a competentelor elevilor nu se desfasoara la toate disciplinele didactice si de catre toti profesorii, potrivit metodologiilor elaborate de Serviciul National de Evaluare si Examinare;
Motivatia pentru invatare a multor elevi este foarte scazuta, unii dintre acestia participand la cursuri fara manuale sau materiale de studiu, caiete de notite si de teme intocmite cu atentie, apeland uneori la caietul universal al elevului, incompatibil cu normele intelectuale si de comportare, ceea ce explica unele rezultate slabe obtinute de elevi;
Nu se acorda intotdeauna atentia cuvenita colaborarii scoala-familie si scoala - comunitate locala;
Problemele legate de starea unitatilor scolare din mediul rural: grupuri sanitare improprii, lipsa suselor de apa potabila, mobilier vechi si deteriorat, sali iluminate necorespunzator sĩ incalzirea deficitara a spatiilor existente;
Influenta mijloacelor de informare (mass-mediei);
Inertia in deschiderea sistemului educational si de formare profesionala catre societate, catre mediul social, economic si cultural (implicarea slaba a comunitatii locale).
Dezvoltarea unor proiecte de parteneriat viabile si eficiente;
Utilizarea metodelor interactive si formelor de evaluare alternative in vederea dezvoltarii creativitatii, asigurarii adaptabilitatii si a transferabilitatii cunostintelor in situatii noi;
Descentralizarea sistemului de invatamant;
Fundamentarea planului de scolarizare si restructurarea retelei scolare printr-o analiza obiectiva a nevoilor educationale;
Concentrarea investitiilor in infrastructura si in dotarea unitatilor de invatamant;
Dezvoltarea centrelor de excelenta;
Modificarea practicilor didactice si centrarea activitatilor pe elev, pe asigurareaprogresului si atingerii performantelor;
Diversificarea ofertei de curriculum prin raportare la interesele si ritmurile, respectiv stilurile specifice de invatare, la zonele de provenienta a elevilor, la specificul unitatii scolare si al comunitatii locale;
Dezvoltarea si diversificarea parteneriatelor de cooperare internationala.
Urmarind graficul unic de control, activitatea de indrumare si control s-a concretizat in: 29 inspectii frontale, 5 inspectii RODIS, 99 inspectii tematice si 504 inspectii de specialitate.
v Filosofie
- valente formative: indrumare si ameliorare;
- scop: masurarea calitatii procesului de invatamant;
- abordare de valori, demersuri si atitudini transversale didactice si manageriale;
- inducerea neostentativa a spiritului Reformei in invatamant;
- sensibilizarea directorilor pentru o noua abordare a actului managerial;
- promovarea spiritului de echipa in unitate si continuitatea urmaririi obiectivelor.
v Organizare
Tematica: elaborata pe baza diagnozei pentru promovarea politicii educationale decurgand din strategia ISJ;
Periodicitate: saptamanala / bilunara pe baza graficului unic de inspectii scolare;
Echipe de 2-3 inspectori, instruiti privind obiectivele, documentele cercetate si modalitatea de inregistrare;
Criterii de selectie: reprezentativitatea retelei scolare in toate aspectele sale.
v Criterii de evaluare la nivelul managementului pe domenii de specialitate :
programarea desfasurarii si evaluarea activitatii din C.C.D., Palat si Cluburi ale Elevilor, C.J.A.P., conduceri de unitati scolare;
v Impact & Rezultate & Perspective
- analiza, interpretare si feed-back operational al rapoartelor echipelor;
- sporirea credibilitatii inspectiei ca modalitate eficienta, solicitata, pentru confirmarea rezultatelor autoevaluarii institutionale;
- cuprinderea echilibrata a unitatilor de invatamant din mediul urban si rural;
- valorizarea si valorificarea inspectiilor de revenire.
In scopul ameliorarii situatiilor constatate, s-a actionat pentru:
constientizarea deplina a tuturor cadrelor didactice asupra competentelor pe care le au in plan educational;
cunoasterea legislatiei scolare si perfectionarea actiunii de coordonare a colectivelor didactice in campul educational scolar;
analiza periodica a activitatii desfasurata la nivelul unitatii scolare;
reorientarea activitatilor metodico-pedagogice ale colectivelor de catedra in directia cresterii eficientei procesului de predare-invatare in baza prevederilor metodologice ale curriculum-ului national la fiecare disciplina didactica;
conceperea activitatilor de investigare, de orientare si de consiliere a comisiilor metodice ale dirigintilor in functie de aspectele educative ale colectivelor de elevi;
introducerea unui sistem centralizat de monitorizare a frecventei elevilor;
promovarea dialogului deschis, a relatiilor interpersonale eficiente si a atitudinilor pozitive fata de scoala;
optimizarea vietii asociative a elevilor, parintilor si profesorilor;
desfasurarea unui proces didactic eficient deschis tuturor inovatiilor reformei;
continuarea evaluarii minutioase a tuturor resurselor materiale ale invatamantului din judet prin:
clarificarea statutului juridic al tuturor spatiilor din patrimoniul judetean al invatamantului;
proiectele de relansare si reabilitare a invatamantului din mediul rural;
implicarea comunitatii locale.
In judetul Arges, din totalul de 387 posturi de director si director adjunct, 168 directori sunt numiti prin concurs si 219 cu delegatie. Numirea directorilor unitatilor scolare s-a facut cu respectarea reglementarilor in vigoare.
Activitatea manageriala a urmarit dezvoltarea capacitatii de autoevaluare a unitatilor de invatamant, a culturii organizationale, a capacitatii de relationare a unitatii de invatamant cu mediul cultural, social si economic specific comunitatii, capacitatea de participare a unitatii de invatamant la dezvoltarea comunitatii, a managementului educational in general.
Intalnirile cu directorii care au avut loc lunar si-au propus ca teme de discutie: proiectul de Metodologie privind finantarea si administrarea descentralizata a invatamantului preuniversitar de stat, Metodologiile pentru desfasurarea examenelor nationale si a miscarii de personal, proiectul Regulamentului de organizare si functionare a invatamantului preuniversitar, reglementarile privind asigurarea calitatii in educatie, fundamentarea planului de scolarizare in perspectiva descentralizarii invatamantului, pregatirea anului scolar 2005-2006. Dezbaterile au fost organizate pe centre si niveluri de invatamant si au permis informarea directorilor si clarificarea unor probleme pentru momentul respectiv.
In conditiile unor probleme din ce in ce mai presante si mai complexe ce apar in activitatea scolara, marea majoritate a directorilor au reusit sa-si proiecteze si desfasoare activitatea manageriala la parametrii optimi.
Demn de semnalat ca majoritatea managerilor unitatilor de invatamant din mediul urban si ai scolilor coordonatoare din mediul rural au reusit sa intocmeasca planuri operationale anuale, ancorate in realitatea cadrului comunitar in care isi desfasoara activitatea.
Valentele managementului educational sunt valorificate prin stilul de conducere al fiecarui manager scolar, stil care permite managerului - directorului sa se comporte diferit in situatii diferite, adaptandu-se sau nu situatiilor create.
Aptitudinile personale, precum si abilitatile de comunicare si relationare dezvoltate prin activitatea de consiliere manageriala desfasurata in cadrul inspectoratului scolar au condus la existenta unui ethos scolar adecvat in marea majoritate a unitatilor de invatamant.
Exista insa si directori de unitati scolare care nu au reusit sa se racordeze la realitatea imediata si la situatiile concrete, ceea ce a condus la crearea unor stari conflictuale care au avut efecte negative asupra climatului educational din scoala respectiva. Acest lucru a fost demonstrat si de reclamatiile si sesizarile care au fost facute de cadrele didactice la adresa conducerilor de scoli, catre ISJ Arges si MEdC.
Au fost sesizate disfunctii in activitatea manageriala relativ la:
Respectarea si aplicarea legislatiei in vigoare cu privire la conducerea si indrumarea activitatii din scoala (Scoala Ursoaia, Grup Scolar CM2 Pitesti, Colegiul "IC Bratianu" Pitesti - modul de acordare a salariului de merit; Scoala Nr. 8 Pitesti, Colegiul "Dinicu Golescu" Campulung - abilitati de comunicare si mediere a conflictelor);
Activitatea de analiza si proiectare manageriala - Scoala Nr.2 Stefanesti, Scoala Nucsoara.
Pe tot parcursul anului scolar 2004-2005, directorii au fost consiliati de inspectorul de management in vederea rezolvarii tuturor problemelor cu care se confrunta scoala la ora actuala.
In anul scolar 2004-2005, activitatea Casei Corpului Didactic Arges s-a axat pe dezvoltarea programelor de formare continua si a urmarit implementarea programelor nationale de dezvoltare a sistemului educational. Prin oferta de programe acreditata de Centrul National pentru Formarea Personalului din Invatamantul preuniversitar si activitatile desfasurate, CCD a reusit sa atinga obiectivele propuse si sa se impuna ca principalulfurnizor de formare continua a cadrelor didactice din invatamantul argesean. Acreditarea nationala a programelor "Formarea liderilor educationali" (60 credite, 85 participanti) si "Curriculum si Comunicare" (30 credite, 85 participanti) a atras un numar mare de cadre didactice din judetul Arges. Participarea la aceste programe s-a datorat nevoii de formare in domeniul managementului educational a directorilor de unitati scolare sau a cadrelor didactice aspirante la functii de conducere. De asemenea programele de formare de scurta durata avizate de MEdC s-au bucurat de interes, in special din partea cadrelor didactice tinere, in curs de formare profesionala. CCD a pus la dispozitia cursantilor suporturi de curs pentru cursurile derulate prin intermediul sau, iar biblioteca a constituit un sprijin documentar pentru orice persoana din sistem.
Oferta cursurilor de formare CCD s-a concretizat intr-un numar de 24 programe derulate de care au beneficiat 670 cadre didactice din mediul urban si rural.
Informarea personalului didactic din sistem s-a realizat prin organizarea consfatuirilor, cercurilor pedagogice, cercurilor directorilor, sedintelor cu directorii si prin editarea si difuzarea de carti si publicatii: revista "Catedra", Suport de curs pentru initiere in limba engleza, Buletin informatic biblioteci.
In planul managerial al institutiei s-a urmarit ameliorarea activitatii specifice pe baza dezvoltarii de parteneriate interne si internationale, accentuarea colaborarii cu inspectorii de specialitate si conducerea ISJ Arges, dinamizarea activitatii CDI-urilor: Scoala Albestii de Arges, Grup Scolar Mozaceni, Liceul Topoloveni, Grup Scolar Domnesti, Scoala Nr.1 Maracineni, Grup Scolar Stalpeni.
Din punct de vedere al colaborarilor cu alte institutii, se remarca parteneriatele internationale cu Franta, Spania si Turcia cat si cele nationale cu CCD-urile si unitatile scolare din tara.