Utilizarea tehnicii moderne de calcul in domeniul salarizarii

UTILIZAREA TEHNICII MODERNE DE CALCUL IN DOMENIUL SALARIZARII

1. Sistemul informational in intreprindere

1.1. Definirea conceptului de sistem informational

Conducerea organizatiei moderne trebuie sa se bazeze tot mai mult pe diverse informatii pentru ca ceasta sa faca fata mediului concurential, in plina transformare in care isi desfasoara activitatea. Devine evidenta necesitatea unei noi conceptii organizationale, in care trebuie sa se tina seama de cultura intreprinderii, fluxurile informationale trebuie privite in termeni strategici, apare necesitatea dezvoltarii relatiilor de parteneriat, a implementarii unor noi structuri organizatorice si in care tehnologiile informationale, sistemele informationale reprezinta o importanta resursa a intreprinderii.

Datorita evolutiei inregistrate de sistemele informationale, caracterizata de asimilarea continua de noi functii, astazi notiunea de sistem informational al intreprinderii este considerata sinonima cu cea de sistem informational de conducere. Definirea sistemului informational de conducere se poate realiza din doua perspective: una pune accent pe producerea informatiilor iar cealalta pe utilizarea informatiilor, respectiv pe rolul sistemelor informationale. Imbinand aceste doua puncte de vedere si tinand cont de elementele ce definesc un sistem, putem defini sistemul informational de conducere ca un set de resurse umane si de capital, investite intr-o unitate economica, reunite pentru colectarea, memorarea si prelucrarea datelor, transmiterea informatiilor obtinute, in forma ceruta, conducerii la toate nivelurile pentru a permite aceateia sa ia decizii eficiente si oportune, pentru planificarea si controlul activitatilor pentru care sunt responsabili.

Prelucarea datelor precum si alte activitati in cadrulsistemului informational pot fi realizate manual, de catre oameni, sau automat, cu ajutorul calculatorului, cele doua tipuri de prelucrari coexistand in orice sistem informational. In masura in care anumite activitati din cadrul sistemului informational sunt realizate cu ajutorul calculatorului, atunci putem spune ca avem de-a face cu un sistem informatic. Deci, sistemul informatic este parte componeenta a sistemului informational din intreprindere.

Sisremele informationale au devenit o componenta esentiala a oricarei intreprinderi prospere. Ele pot juca un rol capital in succesul unei intreprinderi, prin furnizarea informatiilor de care are nevoie pentru conducerea si exploatarea ei eficienta, pentru obtinerea si mentinerea avantajelor fasa de concurenti. In consecinta, o buna gestiune a sistemului informational reprezinta o problema importanta pentru conducerea intreprinderii.

1.2. Paticularitatile sistemului informational contabil

Contabilitatea  trebuie sa asigure descrierea si modelarea cat mai fidela a intreprinderii, prelucrarea eficienta a informatiilor care intra in sfera sa de activitate, satisfacerea intr-o masura cat mai mare a diverselor cerinte informationale ale utilizatorilor.

Structurarea sistemului contabil are la baza dualismul contabil.Pornind de la  categoriile de utilizatori carora trebuie sa le raspunda contabilitatea, in incercarea ei de a le satisface cererile, de informare, pot fi identificate doua circuite contabile: unul specific contabilitatii financiare , iar celalalt contabilitatii de gestiune. Unele tari au optat pentru o separare a celor doua circuite, adoptand astfel dualismul contabil, iar altele au realizat o integrare a lor, optand pentru monoism contabil. Normalizatorii romani au statuat dualismul contabil.

Cele doua circuite contabile sunt organic legate intre ele si, adesea, se intrepatrund si conditioneaza reciproc. Pe de o parte, multe din informatiile colectate in contabilitatea financiara sunt preluate si retratate in contabilitatea de gestiune. Pe de alta parte, elaborarea unui bilant si cont de rezultat, de catre contabilitatea financiara, necesita calculatii si evaluari ce tin de in principiu de resortul contabilitatii de gestiune.

Abordarea structurala-functionala a sistemului informasional financiar contabil duce la identificarea subsistemelor componente:

subsistemul contabil de evidenta analitica

subsistemul de contabilitate generala

subsistemul de calculatie a costurilor

subsistemul de planificare si control financiar

In structurarea realizata s-a urmarit descompunerea contabilitatii de gestiune pe cele patru mari functii ale sale: evidenta analitica, contabilitatea generala, calculatia costurilor, controlul si planificarea financiara.

Diagrama fluxului de date pentru sistemul informational-contabil

Sistemul contabil de evidenta analitica poate fi descompus in mai multe componente, reprezentand subsisteme, aplicatii sau module ale unei aplicatii integrate, in functie de elementele patrimoniale a caror evidenta trebuie urmarita.

In majoritatea intreprinderilor pot fi intalnite urmatoarele subsisteme:

subsistemul de gestiune a stocurilor

subsistemul de gestiune a trezoreriei

subsistemul de gestiune a vanzarilor

subsistemul de gestiune a aprovizionarii

subsistemul de gestiune a mijloacelor fixe

subsistemul personal-salarizare

Diagrama fluxurilor de date pentru sistemul contabil de evidenta analitica

Subsistemul personal-salarizare calculeaza si inregistreaza drepturile personalului si alte date referitoare la angajati.

Principalele functii ale acestui sistem se refera la primirea si centralizarea datelor din pontaje, calculul drepturilor salariale si a altor drepturi de personal, evidentierea datoriilor catre bugetul statului, intocmirea situasiilor privind plata angajatilor, furnizarea informatiilor catre organismele guvernamentale si alte organisme interesate. De asemenea, el poate oferi sistemului de planificare si control financiar informatii privind costurile cu forta de munca si analiza productivitatii.

1.3. Analiza structurilor informatice din intreprindere

Resursele hardwere

Sarcinile de prelucrare automata din cadrul SC "IASITEX" SA se realizeaza prin intermediul calculatoarelor electronice. Hardwere-ul cuprinde echipamente fizice de introducere, memorare si iesire a datelor respectiv: unitati centrale, moitoare, tastaturi, imprimante.

Resursele hardwerw din cadrul societatii se compun dintr-o retea de calculatoare conectate la server, repartizate in cadrul blocului administrativ pe compartimente cuprinzand doua transoane:

a) tronsonul numarul 1 de retea destinat activitatii de proiectare a sistemelor informatice, cuplare Internet, tehnoredactare, depanare tehnica de calcul si administratie retea. Acest tronson este destinat Oficiului de Calcul.

b) tronsonul numarul 2 de  retea este dedicat activitatii din cadrul compartimentelor din blocul administrativ.

Activitatea de prelucrare automata din sectiile de productie se realizeaza separat.

Resursele softwere

SC "IASITEX" SA dispune de un soft de retea NOVELL NETWARE 4.22

Aplicatiile utilizate sunt realizate in mediul de dezvoltare FOX PRO 2.6.

Produsele program utilizate sunt proiectate de Oficiul de Calcul in regie proprie acoperind toate activitatile din societate.

Cele mai importante aplicatii utilizate sunt:

GESIN

Tine evidenta stocurilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar;

Tine evidenta facturilor intrate de la furnizor;

Elibereaza nota de intrare recepine evidenta stocurilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar;

Tine evidenta facturilor intrate de la furnizor;

Elibereaza nota de intrare receptie si constatare diferentie si constatare diferente;

Intocmeste centalizatorul facturilor intrate zilnic si borderoul de documente zilnice predate contabilitatii.

GESTOC

Tine evidenta miscarii de materii prime, materiale, obiecte de inventar, produse finite actualizand zilnic stocurile.

FACTG

Tine evidenta facturilor vanzarilor de produse finite, semifabricate, alte materiale cu caracter exceptional;

Intocmeste facturile pe baza avizului de expeditie a marfurilor;

Tine evidenta clientilor;

Intocmeste balanta analitica si lista de inventar.

BALANTA

Preia notele contabile, le prelucreaza, intocmeste fisa de conturi, Cartea Mare si realizeaza balanta de verificare.

PLATI

Tine evidenta platilor facute de casier;

Intocmeste registrele de casa.

SALARII

Calcularea salariilor;

Situatii cu realizarile valorice pe societate;

Liste cu informatii despre salariati.

Alte programe utilizate: DOS 6.22, WINDOWS 95, EXCELL, NORTON COMANDER 0.

2. Aspecte privind analiza si proiectarea unei aplicatii privind activitatea de salarizare in cadrul SC "IASITEX" SA

2.1. Aspecte generale privind aplicatia SALARII

Este un produs complex care inglobeaza proceduri specifice de calcul a salariilor angajatilor societatii, situatii cu realizarile valorice pe societate, sectii, operatii tehnologice, tip de personal, marca, situatii referitoare la programul de lucru, respectiv pontajul personalului unitatii, liste cu informatii individuale si totale cu angajatii SC "IASITEX" SA, precum si situatii finale la nivel de societate, sectii, ateliere, operatii tehnologice referitoare la salariile realizate, fondul de salarii necesar si realizat, repartizarea pe costuri, liste cu retineri individuale si alte obligatii personale fata de stat conform reglementarilor in vigoare, precum si obligatiile, respectiv indatoririle unitatii fata de bugetul statului.

Produsul are efecte si rezultate care cuprind o masa larga de utilizatori, astfel incat in cadrul beneficiarilor acestui produs ii putem include la nivel individual pe toti angajatii societatii, iar la nivel de servicii in special Serviciile Financiar-Contabilitate si Resurse Umane.

Resurse necesare:-PC compatibil I.B.M

-procesor (minim 486)

-spatiu pe disc 200 MB

Soft de baza: Fox pentru DOS- versiunea 2.6.

Documente de intrare in lucrarea SALARII

1.  Procese verbale pentru:

noi angajati

transferul de la un loc de munca la altul

schimbari de functii si/sau de salar

2.  Fise cu date personal pentru noii angajati

3.  Pontaje (separat, pe fiecare loc de munca)

Din pontaje se culeg informatiile referitoare la:

pontajul efectiv al fiecarei persoane

persoanele care au cerere pentru ingrijirea unui copil pina la 2 ani

persoanele plecate din unitate (sunt taiate din pontaj cu specificatia plecat)

schimbari de loc de munca sau tura

4.  Concedii medicale (numele, perioada, codul de boala, iar pe verso-marca)

5.  Note de concedii de odihna (marca, numele, perioada); atasate notelor de concedii sunt copiile dupa statele de plata in casierie separat pentru:

sume incasate pentru concedii - se incarca odata cu notele de concediu

prime de vacanta - se incarca cu ajutorul altui program

6.  Liste cu membrii C.A.R si sume de oprit (avans si lichidare)

7.  Liste cu penalizari sarcini proprii (marca, nume, procent)

8.  Sporuri de conducere

liste pentru personalul TESA (marca, nume, procent)

rubrica separata spor sef de achipa in listele cu realizarile in acord din sectia Tesatorie pentru maistri, lacatusi si electricieni, din sectia M.E. de la atelierul Tamplarie

9.  Acord care se introduc manual (nu vin pe floppy disk de la sectii)

finisaj tesaturi

C T C

Sectia mecano-energetic: acord atelier si fise de retributie in acord individual

Incarcat rama

Tuns-metrat

Vanzatori

Atelier lacatuserie-constructii metalice

Arelier tamplarie

Atelier prelucrari mecanice prin aschiere

Atelier instalatii apa-canal-gaze

Compartiment transporturi-soferii care lucreaza in acord direct

10.  Lista cu retinerile din luna trecuta (diferente concediu de odihna, diferente, avans, diferente impozit, contributia pentru somaj, sume care se retin din luna curenta)

11.  Indicatori

a) globali (%)

- pe locuri de munca/grupa/tura

- pe marca

b) calitate (+/- suma calculata) - pe marca

c) plan fizic (%) - pe marca - Tesatorie

2.2. Structura bazei de date

Aplicatia SALARII este alcatuita din urmatoarele tabele:

stat.dbf

pontaj.dbf

odihna.dbf

medicale.dbf

lei_co.dbf

impozite.dbf

acord.dbf

restante.dbf

retineri.dbf

ben_ret.dbf (beneficiari retineri)

casier.dbf

functii.dbf

incasari.dbf

indcal.dbf (indicatori calitate)

indici.dbf (cod loc de munca, grupa, forma de salarizare, tura)

limite.dbf (variabile folosite pentru calcularea impozitului)

locuri.dbf (cod loc de munca, munca)

alte_ven.dbf

calendar.dbf (an, luna, numar zile din luna)

Prezentare meniu-SALARII

Acces_Date

Actualizari

Pontaj

CoRelatii

Calc_Sal

Liste

Diverse

AcOrd

Negocieri

Salvari

Exit

2.3. Insructiuni de folosire a aplicatiei SALARII

Dupa incheierea operatiei de introducre a datelor pentru lichidare (pontaj, acord, indicatori, CAR, concediu de odihna, concediu de boala, sporuri, magazin alimentar, etc) urmatorii pasi:

1.  Transfer Pontaj → STAT din PONTAJ

Se corecteaza eventualele erori (dublari de marca, marci lipsa in Pontaj sau in Stat)

2.  Transfer Acord → STAT din ACORD. Dupa ce s-a efectuat aceasta operatie, eventualele modificari in ACORD se fac din Actualizari/Modificari Finale Acord → STAT. Aceste modificari se fac direct in fisierul "STAT".

3.  Salvare in retea.

4.  Restantele din luna trecuta din fisierul "Retineri din campul restant" se trec pe campul "Restant X". Aceasta se realizeaza din:

Acces_Date/Initializari Baze in zona de Lucru/Retineri-Restante.

Dupa aceasta operatie pe campul "Restant X" vom avea restantele din luna trecuta, iar in campul restant va fi liber pentru eventualele restante din luna curenta. Tot acum se actualizeazastocurile si sunt sterse persoanele careau sold final zero.

5.  Se completeaza fisierul Retineri cu magazinul alimentar din:

Actualizari/Retineri.

Se introduce date de 11 sau 26 si luna curenta, chiar daca lichidarea este pentru luna trecuta. In timpul acestor operatiuni reteaua trebuie sa fie deschisa.

6.  Se stabileste cine are dreptul la prima de vacanta (calculata) si la cat anume, in functie de an si se completeaza in fisierul ODIHNA campul aferent primei de vacanta calculata, dupa care acest camp se adauga automat la campul ce corespunde sumei calculate pentru concediul de odihna respectiv.

Aceasta se realizeaza din:

Actualizari/Prime de vacanta (in ODIHNA)

7.  Actualizari/Retineri Calitate Filiatura

8.  Calc_Sal/Lichidare

9.  Serealizeaza un prim centarlizator (Cent_TOT) fara listare, pentru a se depista eventualele erori inainte sau dupa calcularea salariului brut. Daca sunt erori ele vor fi afisate pe marca,deci vor urma corectiile daca exista. Aceasta se realizeaza din : Liste/Cent_TOT

10.  Folosind listele din luna anterioara (lunile anterioare) din Zona Modificari, pentru ca aceasta este cea mai actuala, cu persoanele la care nu s-a retinut CPS si Somajul, liste ce se trag din: Liste/Persoane fara 1%

Se intra in luna curenta in PONTAJ si se verifica daca mai exista marcile si daca au lucrat in aceasta luna. Se opresc sumele acum la marcile respective astfel:

Din lichidare se scade lei somaj si lei CAS

Campurile lei somaj si lei CAS se dubleaza

11.  Folosind lista cu restantele din luna trecuta (adusa de la STATE si SALARII) se opreste la fiecare marca din lista (in afara celor taiate din lista la care suma a fost deja oprita in cursul lunii) corespunzator:

Diferenta concediu de odihna, se scade suma din lichidare si se aduna la suma concediu de odihna incasata = sum CO

Diferente avans (sa scade suma din lichidare si se aduna la avans_calc si rest_plata)

Aceasta se realizeaza din: Actualizari/ModiSTAT

Nu se mai face Calc:Sal.

12.  Se listeaza Cent_TOT din LISTE (3 exemplare)

13.  Se listeaza situatia concediilor medicale din: Actualizari/Medicale/Situatia repartizarii sumelor de CM pe Fonduri

Se verifica daca:

suma din centralizator de la CB platite din fondul de asigurari sociale este egala cu suma din lista de la CB platite la fondul de asigurari sociale din care sescade suma pentru ore program redus.

Suma din centralizator de la CB platite de societate este egala cu suma corespunzatoare din lista.

14.  Se editeaza centralizatorul si lista pentru magazinul alimentar (1 exemplar) din: Liste/Retineri.

Se verifica daca suma de centralizator de la magazinul alimentar este egala cu suma oprita din centralizatorul pentru magazin si din lista pentru magazin.

15.  Se listeaza restantele (sume care nu au fost oprite si raman de oprit pentru luna urmatoare) din: Liste/Restante (2 exemplare).

Se verifica daca totalul din lista este egal cu cel din centralizator pentru fiecare rubrica in parte (CO, avans).

16.  Se listeaza situatiile la retineri (cate 2 exemplare)

Liste/Sit_Ret I

Liste/Sit_Ret II

Liste/Pensii

Se verifica cu centralizatorul:

suma garantiilor materiale sa fie egala

suma din lista de la echipamentele de protectie plus suma de la imputatii sa fie egala cu totalul din centralizator, unde aceste componente sunt cumulate.

Chirii locuinte sa fie egale in cele doua liste

Chirii societate din centralizator sa fie egale cu chirii camin plus chirii Locuinta de serviciu

Pensiile alimentare trebuie sa fie odentice (liste centralizator)

In afara retinerilor mentionate, tot ceea ce ramane din cele situatii Sit_Ret I si Sit_Ret II se cumuleaza si se verifica daca totalul este egal cu suma de la Propriri din centralizator

17.  Se editeaza STATUL EXTINS PENTRU LICHIDARE intr-un exemplar la imprimanta mare care urmeaza a fi verificat de catre serviciul Resurse Umane (se verifica in special indicatorii, modificarile de salar, spor vechime, penalizari, alte sporuri si retineri)

Eventualele corectii se realizeaza in:

Actualizari/Modificari sau

Actualizari/DAteSTAT dupa ce se ruleaza CALC_SAL pentru marcile respective.

18.  Dupa ce s-a incheiat procesul de verificare si corectare a eventualelor erori se listeaza centralizatorul final CENT_TOT sin LISTE (4 exemplare) apoi CENT_FIN din liste (1 exemplar). Daca s-au efectuat corectii ce au afectat listele cu retineri individuale, se listeaza din nou situatiile ti centralizatorul pentru magazinul alimentar.

19.  Din LISTE se editeaza:

tabelele de plata pentru lichidare;

fluturasii pentru salarii;

bonuri de valoare;

procesele verbale pentru casierie.

20.  Tot din LISTE se editeaza:

GLOB V2_C pentru serviciul financiar contabilitate

CON_SAL centralizator/conturi

GLOB V2_SE care include centralizatoare pentru fiecare sectiein parte

GLOB_PER centralizator salarii pentru serviciul Resurse Umane

FOND_SAL desfasuratorul pentru fondul de salarii realizat in luna respectiva.

CONCLUZII

Intre unitatile economice si angajatii sai se incheie un contract social, prin care personalul se obliga sa desfasoare activitatile, muncile stipulate in general prin contract, iar pe alta parte agentul economic se obliga sa-i remunereze munca prestata.

Prin contract se stabileste deci, in principiu, datoria unitatilor economice de a renumera personalul pentru munca prestata.

Prin lege sunt stabilite in ce conditii personalul poate beneficia de ajutoare materiale, de cote parti din profitul realizar de unitate, care reprezinta si alte datorii fata de personal.

Strans legate de aceste datorii fata de personal, pe baza legala sunt stabilite si alte obligatii ale unitatii de a suporta din propriile resurse anumite contributii pentru formarea unor fonduri de asigurare sociala si protectie sociala, precum si pentru alte scopuri sociale.

La stabilirea obligatiilor fata de angajati pot fi avute in vedere mai multe forme de salarizare, si anume: salarizarea in regie, dupa timpul lucrat; in accord direct, indirect sau progresiv, pe baza de cote procentuale din veniturile realizate.

In structura salariilor se regasesc urmatoarele elemente: salariul de baza, adaosurile si sporurile la salariu.

Salariul de baza se stabileste pentru fiecare salariat prin negocieri colective sau individuale intre unitate si salariati.

In afara salariilor, angajatii pot primi si alte drepturi in baza legislatiei muncii sau contractelor de munca incheiate cu unitatea, cum sunt: indexari de salarii, compensari pentru cresterea preturilor, indemnizatii pentru concedii de odihna sau incapacitate temporara de munca.

In conditiile economiei de piata, integrarea oamenilor in activitatea economico-sociala, culturala si formarea salariului, ca venit, sunt mijlocite de piata fortei de munca sau a muncii.

Confruntarea dintre cererea si oferta de forta de munca intr-un anumit interval de timp si intr-un anumit spatiu, care se finalizeaza prin vanzarea-cumpararea de forta de munca in schimbul unui pret numit salariu, poarta denumirea de piata a muncii.

Cererea de munca este reprezentata prin volumul total de munca, respectiv, numarul total de oameni necesar pentru activitatea economico-sociala. Conditia esentiala ca nevoia de munca sa fie considerata ca cerere de forta de munca este salarizarea. Oferta de munca, la randul ei, este reprezentata prin totalul resurselor de munca disponibila intr-o perioada de timp pentru angajare salariata.

Somajul, notiune direct legata de piata muncii, poate fi definita ca dezechilibru care reprezinta un excedent al ofertei fata de cererea de munca, cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, avand, initial, caracter temporar, iar in ultimele decenii, unul permanent, dar care nu exclude total si definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca.

Din punct de vedere al ofertei de munca, somajul mai este definit ca stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unui loc de munca, nu-si pot gasi de lucru ca salariati, au conditia de salariati dar sunt angajati numai o parte din timpul de munca cu scaderea corespunzatoare a salariului.

Asigurarile sociale constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale, si sanatatii salariatilor si a altor personale participante la procesul de munca.

BIBLIOGRAFIE

1.              Bostan Ionel, Mircea Arsene, Salariul.Elemente de teorie si practica economica, Editura Vasiliana, Iasi, 1999;

2.              Bostan Ionel, Recompensarea factorului munca, Editura Media Tech, Iasi, 1999;

3.              Rotaru Anton, Ionel Bostan, Sisteme de salarizare, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2002;

4.              Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" Catedra de economie si marketing, Pata fortei de munca, Editura Tehnica, Chisinau, 1995;

5.              Atanasiu Pop, Contabilitatea financiara Romanesca, Editura IntelCredo, 2002;

6.              Norme metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si metodele acestora, Editura Economica, 1998;

7.              Impozite si taxe, Tribuna Economica, nr.1, Anul IX, ianuarie 2003;

8.              Universitatea "Babes - Bolyai" Cluj Napoca, Facultatea de stiinte economice, Contabilitatea Financiara a Agentilor Economici din Romania, Editia a II-a, Editura IntelCredo, Deva, 1995;

9.              Rusalim Petris, Iuliana Georgescu, Dorina Budugan, Leontina Betianu, Bazele Contabilitatii.Concepte si lucrari practice, Editura Gorun, Iasi, 2001;

10.           Emilian Dumitrean, Gheorghe Scortescu, Ioan Berheci, Constantin Toma, Daniela - Neonila Mardiros, Contabilitate Financiara II, Iasi, 2003;

11.           Standarde Internationale de Contabilitate 2000, Editura Economica, Bucuresti, 2000;

12.           Victor Munteanu, Marilena Munteanu, Stefan Zuca, Control si Audit financiar-contabil, Editura Sylvi, Bucuresti, 2000;

13.           Mesnita, Gabriela, Analiza Sistemelor Informationale, Iasi, 2002;

14.           Mironiuc, Marilena, Analiza performantelor economico-financiare ale intreprinderii, Editura Junimea, Iasi, 1999;

15.           Niculescu, M, Diagnosticul global strategic, Editura Economica, Bucuresti, 1997;

16.           Marilena Mironiuc, Analiza. Studii de caz, probleme produse, teste grila, Editura Junimea, Iasi, 1999;

17.           Costel Istrate, Fiscalitate si contabilitate in cadrul firmei, Editura Polirom, Iasi, 2000;

18.           Reglementari contabile armonizate cu directivele europene, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 2003;

19.           Revista Tribuna Economica, nr.10, 2003;

20.           Revista Tribuna Economica, nr.11, 2003;

21.           Codul Muncii, Monitorul Oficial, martie 2003;

22.           Oprea D., Premisele si consecintele informatizarii contabilitatii, Editura Graphix, Iasi, 1994;

23.           Dumitriu F., Sistemul informational contabil in intreprinderea moderna, Editura Junimea, Iasi, 2001;

24.           Petris R., Bazele contabilitatii - Breviar, Editura Gorun, Iasi, 1999;

25.           *** Legea nr. 19/2000;

26.           *** Ordinul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale nr. 518/6 august 2001;

27.           *** Ordonanta de Guvern nr.7/19 iulie 2001 privind impozitul pe venit;

28.           *** Legea nr. 31/1990, privind organizarea societatilor comerciale, republicata in Monitorul Oficial nr. 33/29 ianuarie 1998.