|
|
|
Proceduri analitice
Procedurile analitice constau in analiza tendintelor si relatiilor semnificative cuprinzand examenul variatiilor si examene de coerenta cu alte informatii pertinente sau care prezinta mari diferente fata de sumele previzibile.
Auditorul trebuie sa aplice proceduri analitice in timpul planificarii in scopul intelegerii mai bine a activitatiilor desfasurate de entitate si identificarii domeniilor prezentand un risc potential. Aceste proceduri pot fi descoperite aspecte despre care auditorul nu avea cunostinte si il vor ajuta sa stabileasca natura, calendarul si intinderea altor proceduri de audit.
Procedurile analitice constau in compararea informatiilor financiare ale intreprinderii cu informatii comparabile din executiile precedente; rezultatele scontate de intreprindere prin bugete si previziuni; informatiile asupra unui sector de activitate similar cum ar fi compararea vanzarii/creante realizat de intreprindere cu cel al sectorului sau al altor entitati comparabile.
Pot fi folosite numeroase metode pentru a realiza procedurile analitice: de la simple comparatii la analize complexe care fac apel la tehnici statistice sofisticate. Alegerea procedurilor, metodelor si nivelului de aplicare sunt la aprecierea auditorului.
Procedurile analitice aplicate in timpul planificarii auditului se fondeaza pe date financiare si nefinanciare, ca de exemplu legatura intre vanzari si suprafete de vanzarein metri patrati sau volumul marfurilor vandute.
Gradul de incredere pe care auditorul poate sa-l acorde contractelor sale pentru a reduce riscul de nedetectare se poate sprijinii pe contracte de detaliu, pe proceduri analitice sau pe o asociere a celor doua.
Auditorul trebuie sa aplice proceduri analitice catre sfarsitul sau la sfarsitul auditului pentru a trage o concluzie generala asupra creantei de ansamblu a situatiilor financiare sprijinindu-se pe cunoasterea activitatilor desfasurate de entitate.
Aplicarea procedurilor analitice se sprijina pe ipoteza unor relatii coerente intre date si informatii si ca aceasta exista pana la proba contrarie. Evidenta acestor relatii coerente furnizeaza elemente probante in ce priveste exhaustivitatea; vierosimilitatea si valabilitatea datelor generate de sistemul contabil.
Fiabilitatea rezultatului procedurilor analitice depinde de evaluarea facuta de auditor asupra riscului ca procedurile analitice nu pun in evidenta variatii importante in timp ce o anomalie semnificativa exista.
Gradul de fiabilitate atribuit de catre auditor rezultatelor procedurilor analitice depinde de urmatorii factori:
caracterul semnificativ al elementelor controlate;
alte proceduri de audit care se refera la aceeasi obiective de audit;
precizia cu care rezultatele procedurilor analitice pot fi prevazute;
evaluarea riscurilor inerente si riscurilor legate de control.
Cand procedurile analitice pun in evidenta diferente semnificative sau rapoarte incoerente cu alte infoematii sau care se indeparteaza de sumele previzibile, auditorul trebuie sa efectueze investigatii pentru a obtine suficiente explicatii si elemente colaborante.
Investigatiile asupra diferentelor si rapoartelor neobisnuite incep in general prin solicitarea unor informatii de la conducerea entitatii urmate de verificarea raspunsurilor si evaluarea necesitatii de a aplica alte proceduri de audit, daca conducerea entitatii a furnizat o explicatie sau daca aseasta informatie nu este suficienta.
Esenta acestor proceduri este fundamentata pe analiza tendintelor si indicatorilor specifici bancari,examinarea variatiilor conjuncturale ale acestora si coerenta care se poate stabili cu alte informatii in care se sesizeaza diferente apreciabile comparative cu sumele previzibile sau prevazute.Aprecierile pe care le poate face auditorul prin folosirea acestor proceduri se sprijina pe concluziile partiale rezultate din controlul conturilor contabile si comparatiile cu rezultatele inscrise in posturile de bilant si contul de rezultate, in venituri, cheltuieli, rezultate.
