Obiectul contabilitatii

OBIECTUL CONTABILITATII

Produs al unei activitati practice si teoretice indelungate, contabilitatea s-a afirmat ca sistem de cunoastere si gestiune a resurselor economice ale societatii separate patrimonial Prima definitie data contabilitatii apartine italianului Luca Paciolo, fiind formulata in lucrarea sa Summa di arittmetica, geometria, proportioni et proportionalita care a aparut la Venetia in anul 1494. El analizeaza contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a averii ce apartine unui negustor precum si toate afacerile acestuia, in ordinea in care au avut loc. In conceptia sa, partida dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dintre avere si capital.

Referitor la obiectul contabilitatii exista trei conceptii

1. Conceptia Juridica - conform acesteia obiectul de studiu al contabilitatii il constituie patrimoniul - reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinind unei persoane fizice sau juridice precum si bunurile la care se refera

Deci contabilitatea este stiinta care elaboreaza procedeele de evidenta calcul, analiza si controlul in expresie valorica a existentei, starii, miscarii si transformarii patrimoniului

Pentru ca un patrimoniu sa existe sunt necesare doua elemente :

Subiectul de drepturi si obligatii ( persoana fizica sau juridica)

Obiectele de drepturi si obligatii ( bunuri economice )

Bunurile economice in calitatea lor de obiecte de drepturi si obligatii formeaza

substanta materiala a patrimoniului. Valoarea unui bun este expresia baneasca a acestuia

Drepturile si obligatiile cu valoare economica, exprimabile in bani, exprima raportul de proprietate in cadrul carora se procura si gestioneaza bunurile

Drepturile exista atunci cand titularul de patrimoniu are calitatea de proprietar si ca urmare nu trebuie sa acorde un echivalent pentru bunurile din posesia si folosinta sa. Exista obligatii atunci cand pentru bunurile care formeaza obiectul patrimoniului, titularul trebuie sa dea un echivalent valoric sau sa indeplineasca o anumita prestatie

Din cele de mai sus se desprinde concluzia ca echilibrul intern al patrimoniului este expresia dublei determinari a valorilor economice separate patrimonial

(bunuri economice = drepturi +obligatii )

Patrimoniul este constituit din totalitatea bunurilor economice privite sub dublu aspect

Primul aspect (al componentei materiale )si al doilea al surselor de provenienta.

Patrimoniul este alcatuit din doua parti :

Activ

Pasiv

Patrimoniul se prezinta sub forma unui tablou avand in stanga mijloacele sau

bunurile economice sub aspectul componentei materiale iar in dreapta mijloacele economice sub aspectul surselor de provenienta

2. Conceptia Economica - considera ca obiectul contabilitatii il constituie elaborarea si aplicarea procedeelor de evidenta, calcul, analiza si control in expresie valorica a existentei starii, miscarii si transformarii capitalului. Deci obiectul de studiu il constituie capitalul privit din doua puncte de vedere

Al modului concret in care bunurile economice se investesc, intrebuinteaza

consuma si se inlocuiesc

Al modului de procurare si de dobandire al acestor bunuri

Dupa primul punct de vedere deosebim capital fix si capital circulant

Capitalul fix - este format din bunurile investite care participa la mai multe cicluri de

exploatare si care se inlocuiesc dupa un anumit numar de ani de utilizare. Activele imobilizate se consuma treptat pe calea amortizarii

Capitalul circulant este format din bunuri economice care se consuma sau isi schimba forma de existenta si functionala dupa fiecare ciclu de exploatare finalizat

Dupa modul de dobandire, procurare, finantare deosebim

Capital propriu dobandit de catre agentul economic prin efortul proprietarilor (asociati sau actionari ) prin autofinantare (capitalizarea profitului, amortizarilor si provizioanelor ) I prin subventii primite

Capitalul propriu corespunde dreptului pe care il au investitorii asupra unitatii patrimoniale

Capital strain denumit si capital imprumutat si atras, cuprinde datoriile pe termen scurt, mediu si lung fata de furnizori, creditori, salariati, bugetul statului, bugetul local etc.

BUNURI ECONOMICE = CAPITAL PROPRIU + OBLIGATII (CAPITAL STRAIN)

CAPITAL PROPRIU = ACTIVE - DATORII

CAPITAL FIX + CAPITAL CIRCULANT = CAPITAL PROPRIU +CAPITAL IMPRUMUTAT

3. Conceptia Financiara - considera ca obiectul de studiu al contabilitatii il constitue elaborarea si aplicarea procedeelor de evidenta, calcul, analiza si control in expresie valorica a existentei starii miscarii si transformarii resurselor economice

Dupa modul de utilizare sau intrebuintare a resurselor deosebim :

Utilizari durabile sau permanente sub forma bunurilor investite care corespund activelor imobilizate

Utilizari ciclice, temporare care se consuma dupa fiecare ciclu de exploatare incheiat ( aprovizionare, productie, desfacere ) luand forma de bani, stocuri, creante. deci corespund activelor circulante

Dupa originea si provenienta resurselor contabilitatea delimiteaza :

Resurse permanente sau durabile, furnizate de catre proprietari (individual asociati sau actionari ) rezultat prin acumularea profitului, a amortizarilor si provizioanelor sub forma finantarilor sau imprumuturilor pe termen lung

Resurse temporare asigurate de la terti (diversi) care urmeaza. in viitor sa fie platiti (furnizori, banci )si a caror scadenta este mai mica de un an

Pentru desemnarea provenientei, a surselor de finantare se utilizeaza in anumite

situatii si notiunea de fonduri.

Patrimoniu

Specific pentru contabilitate este faptul ca e elaboreaza si aplica in practica procedeele cu ajutorul arora se asigura evidenta calculul analiza si controlul in expresie baneasca a existentei starii miscarii si transformarii patrimoniului - S. M. T. P

In calitate de stiinta a evidentei, contabilitatea elaboreaza o teorie si o metoda proprie pe baza careia se asigura inregistrarea intr-o anumita ordine si pe baza unor principii normative a SMTP

Ca stiinta a calculului economic ea masoara veniturile si cheltuielile determinand rezulatele obtinute

REZULTATE=VENITURI - CHELTUIELI

Analizand circuitul valorilor economice contabilitatea descompune acest circuit in elementele sale componente in vederea caracterizarii fiecarui element sau a fiecarei operatiuni in parte si in vederea determinarii influentei fiecarui element asupra rezultatelor. Controlul asupraoperatiunilor asigura integritatea elementelor patrimoniale, eficienta activitatii desfasurate, atestand credibilitatea informatiilor furnizate de contabilitate, starea elementelor patrimoniale este cercetata sub aspectul marimii elementelor patrimoniale. Miscarea si transformarea elementelor patrimoniale este cercetata sub aspectul modificarilor cantitative si calitative care au loc in structura si volumul patrimoniului.

III. CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR ACTIVE PATRIMONIALE

Criteriul cel mai utilizat pentru structurarea activelor patrimoniale are in vedere continutul ecomomic si natura activelor patrimoniale. Lichiditatea activelor patrimoniale - vizeaza capacitatea fiecarui element de activ de a parcurge mai activ sau mai lent intregul circuit de exploatare pana la transformarea lui in bani.

Activele imobilizate denumite si bunuri de imobile cuprind toate acele valori economice de investitie a caror perioada de utilizare este mai mare de un an. Ele alcatuiesc baza si mijloacele de actiune ale intreprinderii. Ca bunuri economice, activele fixe se caracterizeaza atat prin durabilitatea lor mai indelungata cat si prin repetata lor participare la circiutul economic. Functia acestor bunuri este fixata in activitatea economica si sociala a intreprinderii fara ca prin utilitatea lor sa se delimiteze ca bunuri destinate direct comercializarii. In consecinta ele nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima utilizare

Activele imobilizate se diferentiaza in 3 grupe :

A.     Imobilizari necorporale

B.     Imobilizari corporale

C.     Imobilizari financiare

A. Imobilizarile necorporale cuprind toate acele valori economice care nu imbraca

fizic forma de bunuri materiale concrete

a)     Cheltuieli de constituire cuprind cheltuielile cu infiintarea, dezvoltarea si fuziunea unitatilor patrimoniale, cum sunt cele privind taxele si alte cheltuieli de inregistrare si inmatriculare, cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni, cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate Toate aceste cheltuieli sunt supuse amortizarii pe cel mult cinci ani

b)     Cheltuieli de cercetare si dezvoltare cuprind resursele economice alocate pentru tehnologiile noi, produsele noi si investitii, utile si eficiente in raport cu activitatea viitoare a unitatii patrimoniale. Aceste cheltuieli se amortizeaza in maximum cinci ani

c)     Concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica si alte drepturi similare cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achizitionarea drepturilor de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu, in cazul concesiunilor, a unui brevet, a unui know - how, a unei licente, a unei marci de fabrica si alte drepturi similare de proprietate industriala si intelectuala. Acest cheltuieli sunt amortizate pe toata durata cat intreprinderea a achizitionat dreptul de exploatare sau utilizare a unor astfel de imobilizari

d)     Fondul comercial reprezinta cheltuieli efectuate pentru mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate al intreprinderii ; exemplu clientela, vadul comercial, firma, segmente de piata, emblema, concurenta si alte legaturi comerciale. Marimea fondului comercial se amortizeaza pe toata durata in care aceasta genereaza un plus de valoare intreprinderii cumparatoare

B. Imobilizari corporale denumite active fixe tangibile, cuprind bunurile materiale de folosinta indelungata in activitatea unei intreprinderi. Ele se gasesc sub forma de terenuri si mijloace fixe (cladiri, constructii speciale, masini, utilaje si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace de transport, animale si plantatii ; unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica)Potrivit legislatiei din tara nostra sunt considerate mijloace fixe obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ doua conditii : are o valoare mai mare decat limita stabilita de lege si o durata normala de utilizare mai mare de un an. In cazul in care bunurile materiale procurate sau create de intreprindere nu sunt terminate ele vor fi incluse in categoria imobilizarilor in curs sau investitiilor in curs

Activele imobilizate corporale isi pierd in timp din valoare ca urmare a uzurii determinata de utilizarea lor, de actiunea agentilor naturii si progresul tehnic Constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de imobilizarile corporale, cu exceptia terenurilor si includerea sa in costuri, poarta numele de amortizare. Sunt supuse amortizarii numai terenurile cu destinatie economica, dobandite de agenii economici prin acte de vanzare - cumparare, sub forma de despagubiri in cazul exproprierilor

C. Imobilizarile financiare denumite si investitii finaciare sau de portofoliu, cuprind

valorile financiare investite de intreprindere in patrimoniul altor sociateti sub forma titlurilor de valoare, creantelor atasate participantilor, imprumuturi acordate si alte imobilizari financiare, a caror posesie durabila asigura realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor si a dobanzilor.

a)     Titluri de participare sau participatiile reprezinta titluri de valoare sub forma de actiuni, parti sociale si alte valori similare investite de titularul de patrimoniu in capitalul altor societati. Detinerea acestor titluri de valoare permite exercitarea unei anumite influente notabile sau a unui control in gestiunea societatilor emitatoare de titlu Amortizarea participatiilor se realizeza sub forma dividendelordistribuite din profitul obtinut de societatea emitatoare de titluri de participatie

b)     Creantele drepturile generate de operatia de acordare de imprumuturi pe termen lung sau mediu intreprinderilor asociate sau societatilor de grup cu care intreprinderea are o relatie de participare. Imprumuturile acordate pe termen lung sau mediu reprezinta sumele acordate unor terti in baza contractelor de imprumut si pentru care se primesc dobanzi. Alte creante imobilizate - cuprind garantiile si cautiunile depuse de unitatea patrimoniala la terti in vederea garantarii bunei executii a unei obligatii

c)     Titlurile dobandite pentru a realiza la scadenta, pe un termen lung sau scurt, o anumita rentabilitate, fara interventii in gestiunea societatii unde sunt detinute, reprezinta titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu

d)     Alte imobilizari finaciare cuprind in special depozitele pe termen lung sub forma disponibilitatilor in conturi bancare sau in alte institutii financiare si forma disponibilitatilor acumulate pentru efectuarea unor plati importante prevazute in perioadele urmatoare

Activele circulante denumite si active curente, cuprind toate valorile economice sub

forma stocurilor si productiei in curs de executie, creantelor, valorilor imobiliare de plasament si disponibilitatilor banesti. Din punct de vedere economic si financiar, activele circulante se afla intr-o continua fluenta valorica, ele isi schimba forma materiala si utilitatea (marfa, creanta, bani) in cadrul circuitului economic al patrimoniului. Cu ocazia finalizarii ciclului de exploatare diferite elemente ale activelor circulante sunt inlocuite continuu cu elemente de aceeasi natura. Sub aspectul lichiditatii, caracteristica de baza a activelor circulante este aceea ca perioada de rotatie este mai mica de un an.

Stocurile si productia in curs de executie reprezinta acele valori economice care prin natura si destinatia lor sunt folosite ca materii prime si materiale consumabile, productia in curs de executie, produse finite si semifabricate, marfuri si ambalaje aflate in depozite spre vanzare etc. . Ele intervin in ciclu deexploatare al unitatii patrimoniale pentru afi consumate in primele faze de fabricatie ca materii prime si materiale consumabile, vandute, in situatia in care au starea de marfa sau de produse finite, in curs de executie, daca au calitatea de productie neterminata. In sfera stocurilor sunt incluse si obiectele de inventar si baracamente

a)Obiectele de inventar - sunt bunuri cu valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu sau cu durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipament de protectie, echipament de lucru, scule imbracaminte speciala, instrumentele, macanismele, dispozitivele si verificatoarele cu destinatie speciala, modelele, stantele, si matritele si alte obiecte de asimilate)

b)Baracamentele - sunt bunuri achizitionate sau construite de unitatea patrimoniala pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii (baraci, podete etc) din care prin demintare sau demolare se recupereaza materiale

Creantele sau valorile in curs de decontare - reprezinta valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o suma de bani o lucrare sau un serviciu. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneiciat de valoarea avansata urmand sa dea echivalentul corespunzator, poarta denumirea de debitori

Clienti - reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii intreprinderii. In cadrul acestei forme de vanzare decontarea dintre intreprindere si clienti intervine ulterior

Efecte comerciale de primit - reprezinta titlurile de valoare negociabile care atesta existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale ce poate fi decontata imediat sau pe termen scurt, sunt creante asimilate clientilor Unitatea patrimoniala care vinde produse catre un client daca doreste sa aiba o certitudine mai mare in ceea ce priveste incasarea echivlentului valoric solicita clientului sau sa semneze un efect de comert (cambie)

Cambia imbraca doua forme : - Trata este un inscris prin care creditorul (tragatorul) da ordin debitorului (trasul) sa achite la o anumita data (scadenta) unei atreia persoane numita beneficiar sau la ordinul acesteia o suma de bani determinata. Tragatorul dupa obtinerea acceptului din partea trasului remite trata catre beneficiar. Beneficiarul are posibilitatea

sa pastreze efectul comercial pana la scadenta cand il reprezinta trasului pentru incasare

sa transfere altei persoane dreptul de creanta asupra trasului. Acets transfer se face prin andosare (gir) adica prin inscrierea pe spatele tratei a mentiunii "platiti lui .... " sau "platiti la ordinul lui.... "dupa care urmeaza semnatura semnatura andosantului (cel care semneaza dreptul de creanta )

sa sconteze imediat (sa vanda) trata la o banca, in acest caz banca retine scontul (echivalentul dobanzii care se cuvine bancii pentru achitarea anticipata a tratei ) si comisionul necesar pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operatiile de scontare

Biletul la ordin este tot un titlu de credit prin care se constata angajarea emitentului (semnatarului) de a plati el insusi beneficiarului sau la ordinul acestuia o suma de bani la o anumita data. bilete la ordin pot fi pastrate pana la scadenta, pot fi transferate altei persoane ca drept de creanta sau pot fi scontate, vandute imediat la o banca. in acest cz banca devine proprietara efectului si va incasa la scadenta creanta de la emitent.

Toate creantele sau drepturile, altele dacat cele asupra clientilor sunt separate prin structurile :

avansuri acordate furnizorilor

decontari cu asociatii pentru aportul in natura si/sau in bani al acestora datorat la constituirea capitalului social

creante generate de relatiile de decontare cu personalul, bugetul statului si alte organisme publice, asigurarile sociale si fondul de somaj

creantele privind decontarile in cadrul grupului pentru fondurile avansate direct sau indirect pe termen scurt de catre societati, intreprinderilor asociative sau in relatie de participare

debitori diversi pentru creantele determinate de cesiunea (vanzarea ) titlurilor de plasament, cesiunea activelor imobilizate, garantiile depuse, reclamatii, pagube materiale creante reactivate si alte creante

In afara creantelor pot fi incluse si valorile si dobanzile de incasat. Acestea cuprind

creantele privind cecurile de incasat, efectele de incasat, cupoanele de incasat detasabile din titlurile de valoare privind drepturile la dividende sau dobanzi, precum si celelalte dobanzi neexpirate la inchiderea exercitiului

Titlurile de plasament si disponibilitatile banesti denumite si valori financiare sau valori de trezorerie cuprind toate valorile economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de bani, avand cel mai inalt grad de lichiditate.

Titlurile de plasament sunt titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen scurt. Ele cuprind actiunile si obligatiunile dobandite pe termen scurt in vederea realizarii unui castig sau unui plus de valoare in momentul vanzarii lor. Plusul se realizeaza prin diferenta dintre pretul de vanzare mai mare si pretul de cumparare mai mic

Instrumentele de trezorerie achizitionate cu scopul de a proteja diponibilitatile banesti sau de a realiza actiuni speculative. Protejarea sau acoperirea disponibilitatilor banesti se face raport cu fenomenul inflationist, variatia puterii de cumparare a monedei (riscul de schimb )si riscul dobanzii. Sunt generatoare de dobanzi pentru intreprinderea care le detine in activul sau

Disponibilitatile banesti in lei si devize se delimiteaza sub forma numerarului din casieria societatii, depozitele la banca in conturile curente sau de disponibil si prin alte valori financiare care, datorita naturii lor, sunt convertibile imediat in disponibilitati banesti. Disponibilitatile sau depozitele create pot functiona la vedere sau la termen Daca nu actioneaza la vedere este recomandabil sa se utilizeze tehnica contului curent. Prin acest cont se inregistreaza toate operatiunile banesti intre intreprindere si banca. in situatia in care incasarile sunt mai mari decat platile soldul contului reprezinta disponibilitatile banesti iar in situatie inversa, soldul exprima creditele acordate de banca. Din categoria disponibilitatiloe banesti fac parte si carnetele de cecuri cu limita de suma, acreditivele si avansurile de trezorerie.

carnetele de cecuri cu limita de suma - exprima diponibilitatile banesti sub forma documentelor-valoare folosite pentru efectuarea platii unor categorii de prestari servicii sau achizitionari de marfuri. disponibilitatile banesti imobilizate in carneturi de cecuri se rezerva la banca intr-un cont separat

acreditivul reprezinta lichiditatile pastrate la banca intr-un cont distinct la dispozitia furnizorului din care urmeaza a se efectua platile catre acesta pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor si prestarii de servicii

Structura patrimoniala denumita alte valori financiare sau de trezorerie se

individualizeaza sub forma timbrelor fiscale si postale, tichetelor si biletelor de calatorie biletelor de tratament si odihna

Activele de regularizare si rectificative

Activele rectificative corecteaza prin adunare sau scadere valoarea celorlalte elemente patrimoniale

a)     Amortizarile - mijloacele fixe folosite in mai multe cicluri de productie isi pierd treptat din valoare, se depreciaza. se deosebesc doua categorii de deprecieri :

depreciere reversibila apare cand are loc o scadere a valorii de utilitate a mijloacelor fixe pretul lor de piata este mai mic decat valoarea lor de intrare (inregistrare). Aceasta determinare se face la sfarsitul exercitiului financiar cu ocazia inventarierii si in acest caz se constituie provizioane pentru depreciere

depreciere ireversibila, are loc ca urmare a uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe. in acest caz recuperarea treptata a valorii se face prin amortizare, adica prin includerea ei in cheltuieli. Amortizarea se calculeaza pe toata durata de utilizare a mijlocului fix pana la recuperarea integrala a valorii lui.

Exista 3 tipuri de amortizare :

Amortizarea lineara - presupune includerea unor cote fixe egale, din valoarea mijloacelor fixe in cheltuielile de exploatare, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei normate de utilizare

Amortismentul     = valoarea de intrare a x procentul de x timpul

Anual mijlocului fix amortizare

(A) (V_I) (P_a) (T)

P_a =100/durata normata de utilizare x 1/100

Timpul se ia in considerare din ziua punerii in functiune a mijlocului fix si poate fi

exprimat in ani, luni sau zile

Amortizarea degresiva - presupune amplificarea cotelor de amortizare lineara cu coeficienti de majorare care pot varia functie de durata de folosire

1, 5 daca durata normata de utilizare a mijlocului fix de amortizat este intre

2 - 5 ani

2 daca durata este intre 5 - 10ani

2, 5 pentru o durata mai mare de 10 ani

Metodologia de calcul a amortismentelor este:

pentru primul an de folosire a mijlocului fix, amortismentele se calculeaz si-n varianta precedenta cu deosebirea ca procentul de amortizare se multiplica cu coeficientul corespunzator duratei de utilizare normata

pentru ceilalti ani amortizarea anuala se calculeaza inmultind valoarea neta contabila cu procentul de amortizare multiplicat.

in ultimii ani cand prin impartirea valorii nete contabile la numarul de ani de parcurs se obtine un rezultat mai mare decat anuitatea amortizarii se trece la metoda lineara pentru anii ramasi

Amortizarea accelerata - consta in includerea, in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare ale societatii a unui amortizari de pana la 50% din valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul linear, prin raportare la numarul de ani ramai de parcurs

Amortizarea, indiferent de regimul de amortizare utilizat de unitatea patrimoniala, nu

genereaza plati pentru activitatea de trezorerie, ci reprezinta o ursa de autofinantare a activitatii

b)     Provizioanele pentru deprecieri se constituie cand se constata o diminuare a valorii

unor elemente care compun activul patrimonial. Provizioanele in general reprezinta acea parte din rezultatul financiar care este pusa deoparte pentru a face fata ulterior fie unei deprecieri sau pierderi a elementelor de activ fie unor cheltuieli care nu sunt inca efective dar care sunt probabile. Se calculeaza ca diferenta intre valoarea de intrare a bunului in intreprindere si valoarea sa comerciala actuala (la inventarul anual ). Valoarea comerciala anuala este data de pretul presupus a fi acceptat de catre cumparator

c)     Diferentele de pret - sunt reprezentate ca active patrimoniale rectificative care

corecteaza prin scadere valoarea de intrare a stocurilor. Ele apar in cazul in care evaluarea si inregistrarea stocurilor se face la preturi prestabilite sau standard, cu exceptia diferentelor de pret la marfuri.

Activele de regularizare

a)     Cheltuieli in avans, cuprind cheltuieli ocazionate in exercitiul curent dar care

privesc rezultatele, exercitiilor viitoare :chiriile, abonamentele, taxele de locatie. primele de asigurare platite anticipat

b)     Diferentele de conversie activ acestea se determina ca diferente dintre valoarea de

intrare a creantelor mai mare si valoarea convertibila mai mica la cursul de schimb de la data inchiderii exercitiului financiar