|
|
|
Aprovizionare
cu plata pe loc
Circulatia
numerarului intr-o firma este un proces continuu. In cazul unei firme care
desfasoara activitati productive fluxurile reale
(materiale) dublate de cele monetare pot fi redate schematic in maniera
urmatoare[1]:
In cadrul schemei casetele nehasurate reprezinta posturi bilantiere de activ sau pasiv, iar casetele hasurate simbolizeaza actiuni intreprinse de firma.
Resursele de numerar de care dispune firma sunt cele avansate de aportatorii externi de fonduri (actionari sau creditori), respectiv cele create de firma, in urma unei activitati generatoare de numerar.
Realizarea unui produs finit reclama consumul unei mari varietati de resurse - cum ar fi materiile prime, echipamentele si utilajele, munca - resurse pentru obtinerea carora firma trebuie sa cheltuiasca numerar.
Vanzarea productiei se poate realiza in numerar sau pe baza de credit comercial. O vanzare pe credit presupune evidentierea contabila a unei creante care, la incasare se transforma in numerar.
Similar, primirea facturilor emise de furnizori obliga firma la contabilizarea unor obligatii, a caror plata va antrena diminuarea numerarului. Se poate vorbi astfel de un proces de "creare a banilor" sau ciclul de numerar, proces care consta in investirea numerarului in active fixe si in capital circulant si reconversia in numerar prin intermediul activitatii comerciale. O parte din numerarul obtinut se reinvesteste, diferenta urmand a fi restituita, sau oferita sub forma unor remunerari, aportatorilor externi de fonduri in cadrul firmei.
Daca este avut in vedere imperativul asigurarii solvabilitatii unei firme devine evidenta necesitatea asigurarii unui volum al numerarului care sa fie suficient pentru ca firma sa poata sa-si sustina prin noi investitii propria dezvoltare si sa onoreze in orice moment ansamblul obligatiilor sale.
Contabilitatea de angajamente este unul dintre conceptele contabile fundamentale. Potrivit acestui concept, efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile sau evenimentele respective se produc (si nu pe masura ce numerarul este incasat sau platit) si sunt inregistrate in evidentele contabile si raportate in situatiile financiare ale perioadelor aferente.
Aplicarea acestui concept permite si furnizarea unor informatii cu privire la obligatiile de plata din viitor si despre resursele privind incasarile viitoare. Totusi, utilizarea sa are si unele limite. Astfel, utilizatorul informatiilor financiare nu va putea obtine in mod direct, doar pe baza bilantului contabil si a contului de profit si pierdere informatii cu privire la incasarile si platile realizate la nivelul perioadei. In aceste conditii practica internationala in domeniul contabil si cel al analizei financiare a impus intocmirea unui al treilea document financiar contabil de sinteza - situatia fluxurilor de numerar.
Fluxurile de numerar sunt reprezentate de incasarile si platile realizate de firma. Fluxul de numerar net la nivelul unei perioade este definit ca diferenta intre incasarile totale si platile totale efectuate de firma in perioada considerata.
Informatiile continute in tabloul fluxurilor de numerar sunt utile pentru:
q prezentarea surselor de numerar la nivelul unei perioade, precum si a utilizarilor acordate de firma numerarului
q aprecierea capacitatii unei firme de a genera numerar si de asigurare a continuitatii activitatii sale fara apelul la surse externe de finantare;
q elaborarea unor modele destinate gestionarii operatiunilor viitoare de incasari si plati - bugete previzionale de numerar;
q elaborarea de modele cu scopul evaluarii firmelor pe baza valorii prezente a fluxurilor de numerar viitoare;
q asigurarea comparabilitatii raportarii rezultatelor de exploatare ale diferitelor firme prin eliminarea efectelor utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si evenimente (politici de amortizare a imobilizarilor, politici de evaluare a stocurilor, etc).
Acest format de prezentare al fluxurilor de numerar releva fluxurile de numerar aferente perioadei, clasificate pe activitati de exploatare, investitii si finantare (clasificare functionala).
Activitatile de exploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale firmelor, precum si alte activitati ce nu sunt activitati de investitii sau finantare.
Activitatile de investitii constau in achizitionarea si instrainarea de active pe termen lung.
Activitatile de finantare sunt activitati ce constau in schimbari ale dimensiunii si compozitiei capitalului propriu si datoriilor unei firme. Alocarea pe functiuni a fluxurilor de numerar permite aprecierea de o maniera mai riguroasa atat a politicii comerciale a firmei in raport cu tertii, a politicii de investitii cat si a politicii de finantare adoptata pentru finantarea activitatii (din surse proprii sau surse imprumutate).
Fluxul de numerar net generat de activitatea de exploatare reprezinta numerarul obtinut de firma din vanzarea de bunuri si servicii, dupa deducerea tuturor platilor aferente realizarii acestora. El poate fi privit ca un indicator cheie deoarece evidentiaza masura in care operatiunile curente ale firmei au generat suficient flux de numerar pentru a rambursa imprumuturile, pentru a mentine capacitatea de functionare a firmei, pentru a plati dobanzi si dividende si a face noi investitii, fara a recurge la surse externe de finantare.
Fluxurile de numerar provenite din activitati de exploatare sunt in primul rand derivate din principalele activitati producatoare de venit ale firmei, exemple in acest sens fiind:
q incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii;
q incasari in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane;
q plati in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii;
q plati in numerar catre si in numele salariatilor;
q incasari si plati in numerar provenite din contracte incheiate in scopuri de plasament si tranzactionare;
q plati in numerar in contul impozitului pe profit.
Fluxul de numerar net din activitatea de investitii ofera o imagine asupra sumelor platite pentru investitiile de capital (ex. mijloace fixe, titluri de participare) si a incasarilor provenite din vanzarea lor.
Prezentarea separata a fluxurilor de numerar provenite din activitati de investitii permite aprecierea masurii in care platile au fost efectuate pentru achizitionarea de resurse menite a genera venituri si fluxuri de numerar in viitor. Exemple de astfel de fluxuri sunt:
q plati in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte asemenea active pe termen lung
q incasari in numerar din vanzarea de terenuri, mijloace fixe si alte active pe termen lung
q plati sau incasari in numerar pentru achizitia respectiv vanzarea de titluri de participare si titluri de creanta ale altor firme
q incasari din fructificarea plasamentelor sub forma titlurilor de participare sau creanta (dividende sau dobanzi)
q avansuri in numerar si imprumuturi efectuate catre terti, respectiv incasari din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre terti
Fluxul de numerar net din operatiuni de finantare evidentiaza atat sumele alocate firmei de catre aportatorii de capital sub forma aporturilor in numerar sau a creditelor acordate, cat si sumele platite de firma catre acestia sub forma dividendelor, dobanzilor si ratelor rambursate in contul creditelor contractate.
Prezentarea separata a fluxurilor de numerar provenite din activitati de finantare este importanta deoarece este utila in estimarea cererilor viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor firmei. Exemple de fluxuri sunt:
q incasari in numerar din emisiunea de actiuni
q plati in numerar catre actionari pentru a achizitiona sau rascumpara actiunile firmei
q incasari in numerar din credite sau emisiuni de obligatiuni
q rambursari in numerar ale sumelor imprumutate.
Un exemplu de intocmire a situatiei fluxurilor de numerar conform criteriului functional este prezentat in tabelul care urmeaza. In intocmirea acestei situatii este utilizata urmatoarea conventie:
sumele reprezentand incasarile sunt redate cu semn pozitiv
sumele reprezentand platile sunt redate cu semn negativ.
Fluxul de numerar net asociat celor trei functiuni rezulta prin insumarea algebrica a incasarilor si platilor aferente functiunii considerate. Fluxul de numerar net aferent perioadei rezulta prin insumarea algebrica a fluxurilor de numerar nete mentionate anterior. Valoarea fluxului de numerar net aferent unei perioade va influenta numerarul firmei la sfarsitul perioadei pe baza relatiei:
Disponibil sfarsit perioada = Disponibil inceput perioada + Flux de numerar net aferent perioadei.
In situatia fluxurilor de numerar nu trebuie reflectata nici o operatiune care nu implica numerar (cum ar fi de exemplu cazul majorarii capitalului social ca urmare a reevaluarii imobilizarilor).
Avantajele acestei metode de prezentare a fluxurilor de numerar cunoscuta si sub denumirea de metoda directa, sunt urmatoarele:
baiatu cu coperzti
Singurul dezavantaj al metodei consta in dificultatea intocmirii unei astfel de prezentari. Aceasta reclama accesul la informatii cu privire la derularea operatiunilor firmei, in vederea identificarii cu ajutorul registrului jurnal a tuturor operatiunilor care implica numerar si regruparea acestor operatiuni pe baza criteriului functional.
Asemenea informatii nu sunt accesibile in mod curent utilizatorilor externi ai situatiilor financiare, motiv pentru care au fost dezvoltate si alte tehnici de prezentare a fluxurilor de numerar.
Intocmirea unei situatii a fluxurilor financiare este posibila si pe baza:
q identificarii in cadrul contului de profit si pierdere a factorilor care determina cresteri sau scaderi de numerar,
q studiului modificarilor posturilor bilantiere de a lungul unei perioade care afecteaza numerarul,
q consolidarea informatiilor de mai sus in formatul unui tablou al surselor si utilizarilor de fonduri.
In situatia in care pretul de vanzare al produselor este superior in raport cu valoarea tuturor costurilor firmei firma raporteaza un profit contabil, in caz contrar aceasta inregistrand pierderi.
Astfel profitul net sau pierderea aferente unei perioade reprezinta cresterea (respectiv scaderea) neta potentiala a numerarului unei firme la nivelul perioadei analizate.
Cu toate acestea pot exista diferente semnificative intre rezultatul net al unei perioade si fluxul de numerar net aferent aceleiasi perioade, ca urmare a cuprinderii in determinarea profitului net a unor venituri si cheltuieli fictive (referitoare la amortizari sau constituiri si reluari de provizioane) precum si a decalajului temporal prezent intre momentul recunoasterii contabile a veniturilor si cheltuielilor, respectiv cel al incasarii efective a veniturilor si cel al platii efective a obligatiilor firmei.
Numerarul degajat de operatiuni poate fi obtinut pornind de la profitul net al perioadei, prin corectarea acestuia cu valoarea cheltuielilor cu amortizarea. aferenta perioadei, amortizarea fiind o cheltuiala "fictiva" (nemonetara), care nu produce efecte asupra numerarului generat, dar care a fost luata in considerare la determinarea profitului net. Exista insa si alte influente care afecteaza numerarul generat (sau consumat) la nivelul unei perioade, influente care vor fi explicitate in continuare.
Pornind de la acceptiunea financiara a bilantului contabil in cadrul careia pasivul bilantier reprezenta ansamblul resurselor de care firma poate dispune la un moment dat, iar activul bilantier regrupa ansamblul alocarilor acestor resurse, putem intocmi urmatoarea reprezentare grafica:
ACTIV
PASIV
Alocari
Resurse
Numerar
Observam astfel, ca o crestere (resursa) de numerar poate fi determinata fie de cresteri ale pasivului bilantier, fie de scaderea alocarilor din activul bilantier de a lungul unei perioade.
Asemenea resurse de numerar pot fi:
q o scadere a oricarui element de activ cu exceptia activelor imobilizate si a numerarului,
q o scadere a valorii brute a activelor imobilizate,
q o crestere a oricarei obligatii.
In mod similar, o scadere (utilizare) a numerarului de a lungul unei perioade poate surveni fie ca urmare a cresterii alocarilor din activul bilantier, fie ca urmare a scaderii pasivului bilantier.
Exemple de utilizari de numerar pot fi:
q cresterea oricarui post de activ cu exceptia activelor imobilizate si a numerarului,
q cresterea valorii brute a activelor imobilizate,
q scaderea oricarei obligatii.
Mentionam ca variatia imobilizarilor se calculeaza in valori brute (neafectate de cheltuielile cu amortizarea) pentru a surprinde cresterea sau scaderea reala a valorii acestora, independenta de influenta amortizarii.
Practic, investitiile in imobilizari pot fi determinate pe baza relatiei:
relatie in care IMO1 este valoarea neta a imobilizarilor corporale la sfarsitul perioadei, IMO0 valoarea lor neta la inceputul perioadei, AMO cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor pe parcursul perioadei, iar VCR valoarea contabila ramasa a imobilizarilor cedate (in eventualitatea in care au existat si cesiuni de imobilizari la nivelul perioadei).
Dupa determinarea resurselor si utilizarilor de numerar acestea pot fi redate intr-un format tabelar prezentat in literatura de specialitate sub denumirea de "Tabloul Utilizari -Resurse" sau tablou de finantare.
Desigur ca totalul utilizarilor trebuie sa corespunda cu totalul resurselor, cresterea numerarului urmand a fi inregistrata in categoria utilizarilor perioadei, iar scaderea de numerar, in categoria resurselor.
Tabloul utilizari - resurse
UTILIZARI
SAU
RESURSE
Numerar generat de operatiuni
Profit net
Amortizare
cresteri ale oricaror posturi de activ (cu exceptia activelor imobilizate si a numerarului)
scaderi ale oricaror posturi de activ (cu exceptia activelor imobilizate si a numerarului)
cresterea valorii brute a activelor imobilizate
scaderea valorii brute a activelor imobilizate
scaderea oricarei obligatii
cresterea oricarei obligatii
Crestere de numerar
Scadere de numerar
Profitul net se poate constitui integral intr-o sursa de numerar numai daca este reinvestit in totalitate.
Din acest motiv, in situatia in care tabloul utilizari - resurse este construit pe baza unui bilant intocmit dupa repartizarea profitului net, doar profitul net reinvestit trebuie retinut in categoria surselor de numerar aferente perioadei.
Daca perioada considerata consemneaza realizarea unei pierderi, aceasta va trebui redata in categoria utilizarilor numerarului.
Pentru a ilustra modul de intocmire a tabloului utilizari - resurse consideram in cele ce urmeaza o societate comerciala "ABC" S.A. aflata in primul an de activitate, care opereaza in sfera comertului. Bilantul contabil prescurtat, contul de profit si pierdere si situatia fluxurilor de numerar intocmite de managementul firmei sunt prezentate in paginile urmatoare :
"ABC" S.A. Bilant contabil prescurtat
"ABC" S.A. Cont de profit si pierdere
"ABC" S.A. Situatia fluxurilor de numerar - metoda directa
In lipsa informatiilor continute in situatia fluxurilor de numerar de mai sus, un utilizator extern al informatiei financiare poate proceda pe baza informatiilor preluate din bilantul si contul de profit si pierdere la intocmirea tabloului utilizari - resurse al numerarului firmei in incercarea de a afla care au fost sursele care au generat numerarul "ABC" S.A. si care au fost utilizarile acordate de managementul firmei numerarului.
In mod uzual tehnica elaborarii tabloului de "Utilizari - Resurse" presupune construirea unui bilant diferential cu ajutorul caruia sa poata fi identificate toate variatiile posturilor de activ si pasiv in raport cu valorile de la inceputul perioadei analizate. In exemplul considerat, fiind vorba de o firma nou infiintata variatiile soldurilor posturilor bilantiere sunt egale chiar cu soldul lor final. In aceste conditii aspectul tabloului "Utilizari - Resurse" al "ABC" S.A. se prezinta astfel:
TABLOUL UTILIZARI - RESURSE al "ABC" S.A.
- mil. lei -
UTILIZARI
RESURSE
Numerar generat de operatiuni:
261
- Profit net reinvestit
9
Crestere active imobilizate (in valoare bruta)
5000
- Amortizare
252
Crestere creante
455
Aport la capitalul social
4000
Crestere CTS
500
Crestere furnizori
1220
Cresterea numerarului
561
Crestere alte datorii
35
Total
6016
Total
6016
Acest tablou releva sursele de numerar ale firmei:
q activitatea economica a firmei a generat 261 mil.lei
q actionarii societatii au pus la dispozitia firmei 4000 mil.lei
q alte 500 mil.lei au fost atrase in cadrul firmei pe seama cresterii creditelor bancare pe termen scurt
q cresterea obligatiilor firmei fata de furnizorii sai reprezinta si ea o sursa de numerar in valoare de 1220 mil.lei
q o ultima sursa de numerar in suma de 35 mil.lei se datoreaza cresterii celorlalte datorii ale firmei (catre propriul personal, buget si actionari).
Fata de informatiile prezentate de managementul firmei in situatia fluxurilor de numerar constatam insa unele diferente:
q activitatea de creditare a firmei a insemnat nu doar contractarea unui credit de 500 mil.lei cum sugereaza tabloul de "Utilizari - Resurse", ci contractarea unui credit in valoare de 1000 mil.lei urmata de rambursarea pe parcursul perioadei a unor rate in suma de 500 mil.lei,
q tabloul de "Utilizari - Resurse" nu permite relevarea exacta a volumului platilor efectuate catre participantii la circuitul economic al firmei (personal, furnizori, buget, actionari) - informatii disponibile in cazul raportarii intocmite de management, el relevand doar variatiile obligatiilor catre furnizori si ceilalti creditori ai firmei.
In privinta utilizarilor acordate numerarului firmei in perioada analizata tabloul de "Utilizari - Resurse" prezinta urmatoarele informatii:
q suma de 5000 mil.lei a fost utilizata in vederea achizitionarii de active imobilizate,
q neincasarea contravalorii unor creante in suma de 455 mil.lei a privat firma de un volum echivalent de numerar
Intrucat perioada analizata se incheie cu o crestere a numerarului in suma de 561 mil.lei, aceasta valoare a fost redata in categoria utilizarilor.
Pe baza consideratiilor de mai sus, practica financiara a dezvoltat si o metoda de calcul a fluxurilor de numerar, metoda cunoscuta sub denumirea de metoda indirecta. Aceasta permite determinarea valorii incasarilor (sau platilor) prin ajustarea valorii contabile a veniturilor (sau cheltuielilor) care dau nastere fluxurilor de numerar respective, cu variatiile posturilor bilantiere aflate in corespondenta cu elementul de venit sau cheltuiala considerat. Metoda poate fi aplicata ca urmare a reflectarii in dubla partida a operatiunilor economice in evidentele contabile.
Vom exemplifica aceasta tehnica in cele ce urmeaza, incercand sa determinam volumul anual al incasarilor din vanzari al "ABC" S.A. prin ajustarea veniturilor din vanzari reflectate in contul de profit si pierdere cu variatia unui post bilantier aflat in corespondenta cu aceste venituri. Vom porni de la tehnica de reflectare contabila a veniturilor din vanzari si a incasarii acestor venituri:
q vanzarea pe baza de factura a marfurilor presupune debitarea unui cont de creante (411 Clienti) cu valoarea marfurilor vandute, concomitent cu creditarea unui cont de venituri (707 Venituri din vanzarea marfurilor) cu aceeasi suma;
q incasarea valorii facturilor emise presupune debitarea unui cont de trezorerie (de ex. 5121 Conturi la banci in lei) cu valoarea sumelor incasate, concomitent cu creditarea contului de creante cu aceasta valoare.
Situatia celor trei conturi de mai sus la finele primului an de functionare al "ABC" S.A. va fi atunci cea prezentata in continuare. Observam ca marimea de interes - incasarile din vanzari este reflectata atat in rulajul debitor al contului 5121, cat si in rulajul creditor al contului 411. Intrucat pentru orice cont de activ este valabila egalitatea
,
observam ca in cazul contului 411 aceasta egalitate ne permite determinarea rulajului creditor, deci a incasarilor din vanzari, pe baza egalitatii:
Stiind conform celor de mai sus ca rulajul debitor al contului 411 este egal cu rulajul creditor al contului 707 si deci cu valoarea veniturilor din vanzari, putem scrie relatia:
Incasari din vanzari = Venituri din vanzari de marfuri - D Clienti
= 7800 - (455 - 0) = 7345 mil.lei
Sau, la modul general, totalul incasarilor din vanzari ale unei firme, indiferent de obiectul de activitate al acesteia, poate fi determinat cu relatia:
Incasari din vanzari Cifra de afaceri - D Clienti - D Alte creante de exploatare
Tehnici similare pot fi aplicate in vederea reconstituirii valorii platilor efectuate pentru stingerea obligatiilor reprezentate de exemplu de impozitul pe profit, sau dobanzile datorate la credite:
Impozitul pe profit platit Cheltuielile privind impozitul pe profit (cont 691) - D Impozit pe profit datorat (cont 441 - din anexa 23 a bilantului)
Plati de dobanzi = Cheltuieli privind dobanzile (cont 666) - D Dobanzi de plata (din anexa 23 a bilantului)
Avand in vedere faptul ca la inchiderea unui exercitiu soldurile tuturor conturilor de venituri si cheltuieli sunt inchise prin intermediul contului de profit si pierderi (121), devine posibila reconstituirea valorii fluxurilor de numerar si prin ajustarea directa a rezultatelor exercitiului in raport cu amortizarea aferenta perioadei, respectiv cu variatiile posturilor de activ si pasiv aflate in corespondenta cu elementele de venituri si cheltuieli luate in considerare la determinarea rezultatului considerat.
Vom ilustra acest lucru pentru cazul "ABC" S.A. Determinarea fluxului de numerar net din exploatare se poate realiza astfel:
Element de calcul
Suma
Rezultatul din exploatare
468
Amortizare
252
Variatie stocuri
0
Variatie clienti
- 455
Variatie alti debitori comerciali
0
Variatie furnizori
1220
Variatie alte datorii de exploatare[2]
20
Cheltuieli privind impozitul pe profit
0
Flux de numerar net din exploatare
1505
Este posibila regruparea variatiilor tuturor conturilor care se refera la ciclul de exploatare al firmei intr-un singur termen de ajustare: variatia necesarului de fond de rulment din exploatare. Desigur ca este posibila si determinarea fluxului de numerar net din exploatare pornind de la profitul net al perioadei, dupa ajustarea acestuia pentru a elimina influentele rezultatului financiar si a celui exceptional:
Flux de numerar net din exploatare Profit net 
Ajustari pentru elemente financiare si
exceptionale + Amortizare - Variatia necesarului de fond de rulment
din exploatare
Limitele in aplicarea in practica a metodei indirecte sunt urmatoarele:
q redarea fluxurilor de numerar pe o baza neta, adica sub forma unei diferente intre incasarile si platile aferente perioadei (ex: in cazul operatiunilor de creditare nu este posibila evidentierea distincta a contractarilor de noi credite in perioada analizata, respectiv a rambursarilor de rate la creditele existente, ci doar redarea variatiei nete a creditelor bancare in perioada considerata),
q imposibilitatea izolarii operatiunilor care nu afecteaza numerarul doar cu ajutorul informatiilor bilantiere (de exemplu cazul reevaluarii imobilizarilor corporale),
q imposibilitatea separarii pe criteriul functional a tuturor creantelor si datoriilor firmei,
q imposibilitatea alocarii veniturilor sau cheltuielilor datorate diferentelor de curs valutar, conform aceluiasi criteriu functional
O alta tehnica de prezentare si analiza a fluxurilor de numerar incearca o delimitare intre fluxurile asociate activitatii economice a firmei si fluxurile de numerar financiare - fluxurile de numerar nete in relatia cu aportatorii externi de numerar in cadrul firmei: creditorii si actionarii.
Fluxul de numerar net generat de activitatea firmei dupa plata impozitului pe profit si dupa finantarea cresterii ei interne este denumit flux de numerar disponibil - el putand fi utilizat de firma in vederea rambursarii aporturilor de numerar aduse de creditorii financiari ai firmei, precum si pentru remunerarea acestora, respectiv a actionarilor. Cresterea economica a firmei este reprezentata de investitiile de capital ale firmei (achizitiile de imobilizari), respectiv de investitiile realizate in vederea asigurarii necesarului de finantare a ciclului de exploatare si al asigurarii continuitatii acestuia. In acest caz vom considera necesarul de finantare al ciclului de exploatare exprimat prin intermediul activelor circulante nete determinate ca diferenta intre valoarea totala a activelor circulante si valoarea pasivelor curente atrase de firma in cadrul ciclului de exploatare (datoriile pe termen scurt nefinanciare):
.
Prin definitie fluxul de numerar disponibil trebuie sa fie egal cu suma algebrica a fluxurilor financiare. La randul lor, fluxurile financiare nu mai sunt delimitate in incasari si plati, recurgandu-se la o separare si definire a acestora in raport cu cele doua mari categorii de aportatori externi de fonduri:
q flux de numerar net in relatia cu creditorii financiari: definit ca diferenta intre platile de dobanzi si variatia creditelor financiare
q flux de numerar net in relatia cu actionarii: definit tot ca o diferenta, dar intre platile de dividende si aporturile in numerar la majorarea capitalului social.
Aceasta regrupare permite o apreciere a sensului fluxurilor financiare intre firma si aportatorii externi de fonduri: o valoare pozitiva a fluxului de numerar indica o iesire neta de numerar din firma, in timp ce o valoare negativa semnaleaza o intrare neta de numerar in firma dinspre aportatorul considerat. O astfel de aranjare a fluxurilor de numerar pentru cazul "ABC" S.A. este prezentata in tabelul de la pagina urmatoare.
Situatia fluxurilor de numerar disponibile si financiare pentru "ABC" S.A. (1)
- mil.lei -
* impozitul pe profit a fost determinat tinand cont de deductibilitatea fiscala a cheltuielilor cu dobanzile, pe baza relatiei:
Impozit pe profit = (Rezultatul exploatarii - Cheltuieli cu dobanzi) x Cota impozitului pe profit (25%).
In prezenta tuturor categoriilor de venituri si cheltuieli relatia aplicabila pentru determinarea fluxului de numerar disponibil[3] presupune utilizarea profitului net in locul rezultatului exploatarii, calcul redat in tabelul care urmeaza:
Situatia fluxurilor de numerar disponibile pentru "ABC" S.A. (2)
In masura in care continutul tabloului de finantare este regrupat in raport cu lichiditatea elementelor de activ, respectiv cu exigibilitatea elementelor de pasiv este posibila elaborarea unui tablou explicativ al variatiei trezoreriei nete la nivelul perioadei pe baza variatiilor fondului de rulment, respectiv a nevoii de fond de rulment la nivelul perioadei considerate. Aceste tablou este cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de tablou de finantare.
Acest tablou este totodata foarte util in aprecierea tendintelor de evolutie a indicatorilor utilizati in vederea aprecierii echilibrului financiar static.
Anterior a fost evidentiat faptul ca, orice operatiune economica intreprinsa de societate are incidenta in modificarea elementelor patrimoniale si/sau genereaza fluxuri de venituri si cheltuieli.
Exemplu
Daca prima situatie genereaza un flux de numerar (plata impozitului), in schimb cea de a doua operatiune nu afecteaza trezoreria decat in momentul incasarii contravalorii marfurilor facturate. In ultima situatie, remarcam modificari atat in situatia patrimoniala cat si in contul de profit si pierdere, dar cu incidenta si in tabloul fluxurilor de numerar.
In concluzie, trezoreria societatii variaza atat ca efect al variatiei soldurilor elementelor de activ si de pasiv (intre inceputul si sfarsitul perioadei de gestiune analizate) cat si ca efect al generarii fluxurilor de venituri si cheltuieli ale aceleasi perioade.
In capitolul dedicat studiului echilibrului financiar static a fost demonstrata ecuatia echilibrului financiar:
TN FR - NFR
Tabloul de finantare reflecta modul de formare a fondului de rulment net global (FRNG) si modul de alocare (utilizare) a acestuia pana la dimensionarea trezoreriei nete.
Asa cum tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG) explica formarea pe paliere succesive a rezultatului net obtinut de societate la finele unei perioade de gestiune, tabloul de finantare releva variatia trezoreriei nete in decursul aceleasi perioade, adica modul in care s-a realizat echilibrul functional.
Conceptul de "nevoi-resurse" pleaca de la ideea ca orice element din activul bilantier reprezinta o alocare, o intrebuintare a unei surse financiare existente si evidentiata in pasivul bilantier.
Mai departe, o crestere a unui post de activ genereaza o nevoie de finantare care se va inregistra in coloana "Nevoi", asa cum de altfel orice crestere a unui post de pasiv inseamna o degajare de resursa si se va inscrie in coloana "Resurse".
In cadrul tabloului de finantare redat in cuprinsul paginii urmatoare distingem doua parti.
Prima parte evidentiaza echilibrul structural care se realizeaza intre elementele stabile ale bilantului, altfel spus, echilibrul care s-a realizat intre intrarile si iesirile de capitaluri, adica variatia fondului de rulment net global.
Aceasta variatie este de fapt expresia politicii de investitii si de finantare adoptate de societate in decursul unei perioade date : variatia resurselor permanente - variatia alocarilor stabile.
In structura prezentata mai sus capacitatea de autofinantare este prezentata sub forma unei surse stabile, pe seama careia societatea isi propune finantarea investitiilor, plata dividendelor catre actionari si rambursarea datoriilor financiare contractate pe termen mediu si lung.
Daca aceasta sursa se dovedeste insuficienta, societatea va fi nevoita sa gaseasca noi surse de finantare: emisiune de titluri financiare (majorarea capitalului social), vanzari de active, respectiv, contractarea de noi datorii financiare.
Prin compararea variatiei resurselor stabile cu variatia nevoilor stabile va rezulta o variatie pozitiva a fondului de rulment net global (resursa neta), sau o variatie negativa (utilizare neta).
In prima situatie este probata capacitatea societatii de a degaja un surplus monetar din operatiunile de finantare si de investitii, pe cand in cea de a doua situatie, societatea se confrunta cu un deficit monetar din aceste operatiuni (pe seama intensificarii politicii investitionale si care, in timp, ar trebui sa conduca la refacerea fondului de rulment, sau pe seama scaderii surselor stabile ca urmare a inregistrarii de pierderi, deci diminuarea capitalurilor proprii, sau rambursarea datoriilor financiare, cu efect favorabil in timp prin eliminarea cheltuielilor financiare aferente).
In concluzie, scaderea fondului de rulment net global si cresterea nevoii de fond de rulment inseamna instalarea unui dezechilibru cronic de trezoreriei si expunere mare a societatii la riscul de faliment.
UTILIZARI
RESURSE
Dividende de plata
Fluxuri de fonduri generate din activitate (CAF)
Achizitii de imobilizari
Cesiuni de active imobilizate
Scaderea capitalurilor proprii
Cresterea capitalurilor proprii
Rambursarea imprumuturilor pe termen mediu, lung
Cresterea imprumuturilor pe termen mediu si lung
A. Variatia fondului de rulment net global (D FRNG)
Variatia nevoii de fond de rulment de exploatare (nevoi)
Variatia nevoii de fond de rulment de exploatare (resurse)
Variatia nevoii de fond de rulment in afara exploatarii (nevoi)
Variatia nevoii de fond de rulment in afara exploatarii (resurse)
B. Variatia nevoii de fond de rulment (D NFR)
Variatia trezoreriei (nevoi)
Variatia trezoreriei (resurse)
C. Variatia trezoreriei (D TN)
A + B + C = 0
sau:
D TN + D NFR = D FRNG
Partea a doua a tabloului de finantare reflecta modul de formare a FRNG pe baza elementelor patrimoniale situate in partea de jos a bilantului.
Mai precis, se evidentiaza modul de alocare a fondului de rulment net global pentru acoperirea nevoii de fond de rulment. Pe acest palier, tabloul permite aprecierea felului in care se realizeaza echilibrul financiar pe termen mediu (prin compararea resurselor ciclice cu alocarile ciclice) si echilibrul monetar (prin compararea fluxurilor de incasari cu fluxurile de plati).
Putem scrie acum a doua relatie de calcul a variatiei nevoii de fond de rulment net global:
D FRNG D Active circulante (+active de trezorerie) -
D Datorii pe termen scurt (+pasive de trezorerie)
Aceasta relatie este ilustrata in schema urmatoare.
Variatia fondului de rulment net global
Cresterea stocurilor si creantelor de exploatare
Reduceri de stocuri si creante de exploatare
Cresterea altor debitori
Reducerea altor debitori
Reducerea altor datorii de exploatare
Cresterea datoriilor de exploatare
Reducerea datoriilor catre alti creditori
Cresterea datoriilor in afara exploatarii
Variatia nevoii de fond de rulment
Variatia trezoreriei nete D FRNG -D NFR)
In concluzie variatia fondului de rulment net global se regaseste prin insumarea variatiilor nevoii de fond de rulment si a trezoreriei nete:
D FRNG = D TN + D NFR
[1] Finante manageriale - P. Halpern, J.F. Weston si E.F. Brigham, Editura Economica, Bucuresti 1998, p. 96
[2] Datoriile firmei cu privire la dividendele destinate actionarilor proprii nu se refera la ciclul de exploatare motiv pentru care nu au fost luate in calcul.
[3] Finante, Teoria pietelor financiare, Finantele intreprinderilor, Analiza si gestiunea financiara - I. Stancu, Ed. Economica, Bucuresti 1997, p. 409
