STATUL Sl SOCIETATEA CIVILA DUPA ANUL 1989

STATUL Sl SOCIETATEA CIVILA DUPA ANUL 1989

1. Institutiile statului de drept

A. inlaturarea regimului politic comunist

► 1989: se produce prabusirea regimurilor comuniste din Europa, in contextul desfasurarii politicii reformiste promovate in U.R.S.S. de Mihail Gorbaciov si al restrangerii presiunii exercitate de statul sovietic asupra restului tarilor comuniste.

► in urma miscarilor politice, regimul comunist este inlaturat din: Polonia, Ungaria, Germania de Est, Cehoslovacia, Bulgaria.

► 16-21 decembrie 1989: se desfasoara demonstratiile de protest de la Timisoara (declansate de intentia Securitatii de a-l evacua din locuinta sa pe pastorul Laszlo Tokes). Acestea sunt reprimate violent de Securitate si armata.

► 21 decembrie 1989: N. Ceausescu, revenit dintr-o vizita in Iran, convoaca un miting la Bucuresti, transformat in manifestatie anticomunista;

► 22 decembrie 1989: N. Ceausescu, parasit de Securitate, fuge impreuna cu Elena Ceausescu spre Targoviste. Prinsi, cei doi soti sunt judecati si executati la 25 decembrie 1989.

► Frontul Salvarii Nationale, organism politic provizoriu, in frunte cu Ion Iliescu, preia puterea imediat dupa fuga lui N. Ceausescu.

► 22-28 decembrie 1989: multe unitati militare si obiective civile sunt atacate (se presupune: de trupe ramase fidele dictatorului), ceea ce a sporit numarul victimelor revolutiei anticomuniste din Romania.

► Principalele consecinte ale evenimentelor din decembrie 1989 sunt:

- inlaturarea dictaturii comuniste;

- revenirea la democratie;

- demararea procesului de reformare si restructurare a economiei (trecerea la economia de piata);

- integrarea Romaniei in ansamblul statelor democratice europene,

B. Institutiile statului de drept

Principalul obiectiv al revenirii la sistemul politic democratic este constituirea statului de drept. Acesta are ca trasaturi specifice:

- obligativitatea respectarii legilor;

- egalitatea cetatenilor in fata legii;

- garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti.

Sistemul politic democratic se bazeaza pe pluralismul politic. Dupa 22 decembrie 1989:

-au fost reinfiintate vechile partide-Partidul National Taranesc, Partidul National Liberal, Partidul Social Democrat;

- au aparut partide noi - Frontul Salvarii Nationale (din care s-au desprins Partidul Democrat si Partidul Democratiei Sociale din Romania, fuzionat ulterior cu P.S.D.), Partidul Unitatii Nationale Romane, Uniunea Democratica a Maghia­rilor din Romania etc.

Au fost organizate alegeri parlamentare si prezidentiale libere: 1990 (castigate de F.S.N. si Ion Iliescu pentru functia de presedinte), 1992 (P.D.S.R. si Ion Iliescu), 1996 (castigate de opozitia democratica reprezentata de alianta numita Conventia Demo­cratica, presedinte fiind Emil Constantinescu), 2000 (P.S.D. si respectiv Ion Iliescu):

Dupa 1989 au existat momente tensionate, care au constituit amenintari la adresa sistemului democratic si al institutiilor statului asa cum au fost:

- conflictul interetnic de la Targu Mures (martie 1990);

- descinderile minerilor in Bucuresti (1990, impotriva manifestantilor din Piata Universitatii; 1991; 1999).

Activitatea institutiilor statului are la baza principiul separarii puterilor si este reglementata prin Constitutia din 1991. Acest document a fost votat de Parlament si aprobat de populatie prin referendum.

Principalele institutii sunt:

a. Parlamentul:

- reprezinta puterea legislativa;

- are o structura bicamerala (Senat si Adunarea Deputatilor);

- este ales pentru patru ani, prin vot universal;

- adopta legile, bugetul de stat, controleaza guvernul, poate deschide anchete.

b. Guvernul:

reprezinta puterea executiva;

- este alcatuit din randul partidului sau aliantei care castiga alegerile parlamen­tare;

- este format din prim-ministru, ministri, alti membri;

- se supune controlului Parlamentului;

- adopta hotarari si ordonante.

c. Presedintele:

- ales pentru patru ani, pentru cel mult doua mandate;

- are rolul de mediator intre puterile statului si de garantai respectarii Constitutiei de catre acestea;

- este comandantul suprem al armatei;

- incheie tratate;

- promulga legile;

- confera decoratii s.a.

d. Justitia:

- reprezinta cea de a treia putere in stat;

- este independenta fata de puterea legislativa si cea executiva;

- este reprezentata de judecatori si Curtea Suprema de Justitie.

Alte institutii ale statului sunt:

► Curtea Constitutionala (independenta, verifica daca legile sunt conforme Constitutiei);

► Avocatul Poporului (verifica cazurile de incalcare a drepturilor omului de catre institutiile statului);

► Curtea de Conturi (verifica modul in care este cheltuit Bugetul de stat).

STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989

A. CADEREA REGIMULUI COMUNIST - DECEMBRIE 1989

Anul 1989:

- prabusirea regimurilor comuniste din estul si centrul Europei;

- inlocuirea guvernelor de natura comunista din Europa.

Contextul intern si extern al evenimentelor din Romania:

♦ intalnirea de la Malta dintre liderii S.U.A. si U.R.S.S.;

♦ N. Ceausescu este reales secretar general al P.C.R. la Congresul al XlV-lea.

Etape ale evenimentelor din decembrie:

. 16 - 20 decembrie - Timisoara - miscare populara pretextata de evacuarea pastorului Lazlo Tokes; miscarea este reprimata de catre armata la ordinul lui Nicolae Ceausescu.

. 20 decembrie - Bucuresti - cuvantare radiotelevizata a dictatorului ce caracteriza evenimentele de la Timisoara ca "huliganice'.

. 21 decembrie - Bucuresti - miting organizat ca sprijin popular fata de regim; acesta se transforma intr-o manifestatie de protest.

. 21-22 decembrie - Bucuresti - elemente represive ramase fidele regimului si dictatorilor infrunta dorinta de libertate a romanilor:

♦ cuplul Ceausescu fuge din capitala;

♦ in multe zone ale tarii au loc confruntari armate (Arad, Sibiu, Brasov, Cluj etc);

♦ se formeaza un nou organ politic - Frontul Salvarii Nationale (F.S.N.) - este lansat un apel catre tara.

. 25 decembrie - Targoviste -judecarea si executarea sotilor Ceausescu.

Urmari:

- inlaturarea monopolului politic al unui singur partid;

- instaurarea statului de drept bazat pe:

♦ regim democratic;

♦ suprematia legii:

♦ pluralism politic.

transformari majore la nivelul intregii societati (in plan economic -» economia de piata bazata pe privatizare, restructurare, functionarea legii cererii si ofertei; in plan mental, social, cultural etc).

B. INSTITUTIILE STATULUI DE DREPT

Statul de drept se defineste prin intermediul:

♦ institutiilor;

♦ regulilor de guvernare;

♦ principiilor - respectate prin traditie sau cuprinse intr-o lege fundamentala, Constitutia.

Statul de drept

♦ este calauzit de principiul suprematiei legii;

♦ presupune un:

- regim democratic;

- un sistem pluripartit.

Regimul democrat se bazeaza pe existenta a trei puteri in stat:

- putere legislativa (Parlamentul)

- putere executiva (Guvernul)

- putere judecatoreasca.

- fiecare dintre ele are prerogative proprii.

La urmatorul nivel - autoritatile publice locale:

♦ consilii judetene;

♦ consilii locale;

♦ primarii.

- reprezinta in teritoriu autoritatile centrale.

Alte institutii publice importante ale statului de drept sunt:

. Avocatul Poporului (semnalarea cazurilor de incalcare a drepturilor si libertatilor omului);

. Curtea Constitutionala (verifica constitutionalitatea legilor, hotararilor de guvern);

. Curtea de Conturi (verifica modul in care sunt cheltuiti banii publici).

. Alte institutii care contribuie la pastrarea si dezvoltarea statului de drept:

♦ sindicate;

♦ organizatiile nonguvernamentale;

♦ scoala;

♦ Biserica;

♦ mass-media.

Baza juridica a noului regim instaurat in Romania dupa decembrie 1989 - Constitutia din 1991 - adoptata de Parlament si supusa spre aprobare unui referendum.

in decembrie 1991 intra in vigoare noua Constitutie a tarii care imbina traditia democratica a Romaniei cu noile principii constitutionale europene.

Principalele institutii ale statului. Trasaturi. Atributii.

Parlamentul

. este puterea legislativa a tarii;

. se compune din Senat si Camera Deputatilor;

. senatorii si deputatii sunt alesi prin vot universal, direct si secret;

. se intruneste in doua sesiuni ordinare : februarie - iunie si septembrie - decembrie;

. adopta toate legile statului.

Presedintele

. reprezinta statul roman in relatiile diplomatice;

. este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale;

. vegheaza la respectarea Constitutiei si exercita functia de mediere intre puterile statului, intre stat si societate;

. este ales prin vot universal, direct si secret si are dreptul la doua mandate de cate 4 ani;

. desemneaza prim ministrul si aproba Guvernul, pe baza votului Parlamentului;

. este comandantul fortelor armate;

. promulga legile si are dreptul de a emite decrete (contrasemnate de prim ministru).

Guvernul

. reprezinta puterea executiva;

. asigura realizarea politicii interne si externe a tarii;

. exercita conducerea generala a administratiei publice;

. emite Hotarari si Ordonante de Urgenta;

. ministrii sunt obligati sa raspunda interpelarilor parlamentarilor.