|
|
|
Sistemul politic Contemporan al Republicii Federale Germania
Germania poate unul dintre statele europene cu cea mai interesanta si in acelasi timp controversata istorie Este statul care a trecut printr-o serie de sisteme politice de cea mai variata natura. Format in urma unor razboaie, a devenit regat, un regat care a pornit cele doua razboaie mondiale in tendinta sa de expansiune. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial Germania a fost impartita in doua intre puterile beligerante, o parte fiind sub influenta URSS, cu un sistem totalitar de natura comunista, iar cealalta parte a reusit cu sprijinul SUA, al Frantei si Angliei sa-si construiasca un sistem democratic. In acest moment, vorbim despre Germania ca despre cel mai puternic stat european, atat din punct de vedere economic, cat si politic. Tocmai aceasta evolutie a Germaniei moderne., de la divizare la unire, de la un stat devastat de razboi si distrus din punct de vedere economico-politic la cea mai mare putere economico-politica in decurs de doar trei, patru decenii face un studiu al acestui stat atat de fascinant. Cu siguranta ca succesul economic si politic al Germaniei este determinat intr-o mare masura si de structura si sistemul sau politic. Tocmai de aceea incursiunea in acest sistem este extrem de interesanta.
Republica Federala Germania se afla in inima europei, si are o suprafata de 357.000 de kilometri patrati si un numar de 82 milioane de locuitori.
Constitutia Federala a Germaniei a fost adoptata in 1949, la sfarsitul razboiului si a fost gandita cu titlu provizoriu, dar a ramas neschimbata pana in prezent. Unificarea Germaniei a fost un principiu constitutional inca din 1949, principiu ce a fost indeplinit in 1989.
Federalismul si autonomia locala
Din denumirea sa deja (Republica Federala Germania reiese caracterul federal al Germaniei.
Din punct de vedere administrativ, statui federal german este format din 16 Landuri:
Baden -Wurtemberg
Bavaria
Berlin
Brandenburg
Bremen
Hamburg
Hessen
Mecklenburg -Vorpommern
Niedersachsen
Nordrhein -Westfahien
Rheinland -Pfalz
Sa a r la n d
Sachsen
Sachsen -Anhalt
Schlaswig - Holstein
Thuringen
Landurile nu sunt provincii, regiuni sau judete (cum le cunoastem in Romania), ci sunt STATE in adevaratul sens al cuvantului Fiecare din aceste Landuri are un Parlament si un Guvern propriu. De asemenea fiecare Land are propria sa Constitutie si propriile sale legi. in ceea ce priveste sistemul juridic, fiecare Land in parte are propria sa Curte Constitutionala si Curte Suprema de Justitie.
Federatia, ca organizare statala este un principiu constitutional ce nu poate fi modificat. Numarul si componenta Landurilor poate fi modificata, in acest sens existand prevederi in Constitutia Federala. Astfel ca in Germania Gradul de autonomie este unul absolut.
Conform constitutiei, statul federal german este dominat de 5 principii fundamentale. Astfel, Germania este o republica democratica, un stat federal, un stat de drept si un stat social.
Organele constitutionale ale
Republicii Federale Germania
1. Presedintele federal (Der Bundespresident).
Presedintele Germaniei este Seful Statului German. Acesta este ales de catre o Adunare Generala, organ constitutional convocat special cu acest scop. Adunarea Generala de alegere a Presedintelui este formata din Membrii Parlamentului German (Bundestag si Bundesrat). din delegatii Parlamentelor Landurilor Germane si din personalitati de seama ale vietii politice Germane care nu fac parte nici din Parlamentul Federal, nici din parlamentul vreunui Land German. Presedintele este ales cu majoritate simpla pe o perioada de 5 ani. Un presedinte poate indeplini cel mult 2 mandate.
Atributiile presedintelui.
. Acesta reprezinta germania din punct de vedere juridic in relatiile cu terti.
Presedintele semneaza acorduri cu alte state in numele republicii, el acrediteaza Ambasadorii diferitelor tari in Germania. Toate acestea in pofida faptului ca politica externa propriu zisa a statului German nu intra in atributiile sale ci in cele ale Guvernului Federal.
. Presedintele numeste si demite Judecatorii Curtii Supreme Federale de Justitie, ofiterii si subofiterii. De asemenea are dreptul de gratiere.
. Verifica constitutionalitatea legilor emise de parlament si le promulga
. El propune spre vot Parlamentului (tinand cont de majoritatea parlamentara) Cancelarul german (seful Guvernului Federal)
. La propunerea Cancelarului numeste si demite Ministri Federali
.In cazui m care incercarea Parlamentului de a acorda un vot de blam Cancelarului esueaza, la propunerea acestuia presedintele federal poate dizolva parlamentul
In Germania Presedintele Federal are un rol predominant de reprezentare Puterea politica propriu zisa a acestuia este extrem de redusa Mare parte din atributiile sale au doar un caracter formal. Totusi, in cazul unei personalitati puternice a presedintelui, acesta se poate impune pe scena politica atat interna, cat si externa, fiind cel ce poate numi in linii mari directia politica a Germaniei
2 Parlamentul Federal
Parlamentul german este organul ce reprezinta poporul german. Acesta reprezinta puterea legislativa a Republicii Federale Germane
Parlamentul german este format din 2 Camere:
.Camera Inferioara - Bundestag-ul
.Camera Superioara - Bundesrat-ul
Bundestag-ul
Este ales o data la 4 ani prin vot direct. Deputatii Bundestagului sunt alesi prin vot liber, secret si direct.
Presedintele Bundestagului, este ales, conform traditiei din randul celei mai puternice fractiuni parlamentare.
Bundestagul german este format din 666 de deputati si este organizat pe comisii de specialitate, de la Comisia de Politica Externa pana la cea de Bugete si Finante. Comisia de Petitii este acea comisie unde cetatenii pot depune plangeri asupra diferitelor aspecte ale activitatii parlamentului sau pot face propuneri in acest sens. Comisiile se ocupa m principal cu dezbaterea propunerilor legislative.
Cele mai importante atributii ale Bundestag-ul ui german sunt:
.elaborarea de legi
.alegerea Cancelarului German.
De asemenea, in cadrul Bundestag-ului se dezbat principiile politicii externe si interne ale Germaniei.
Bundestagul are si rol de 'control' a activitatii Guvernului Federal. Majoritatea initiativelor legislative vin din partea Guvernului Federal. O parte din initiativele legislative vin din partea parlamentarilor, ba chiar si din partea camerei superioare a parlamentului, Bundesrat-ul
Bundesrat-ul
Bundesrat-ul (Consiliul Federal) este camera superioara a Parlamentului German.
Bundesrat-ul este format din Ministri Landurilor Germane, desemnati de catre acestea, s-au reprezentantii lor. Spre deosebire de alte state, in Germania membrii camerei superioare a parlamentului nu sunt alesi prin vot direct.
In functie de numarul populatiei unui Land acesta poate avea 3,4, 5 sau 6 voturi in Bundesrat voturi ce pot fi exprimate doar unitar. Numarul total al voturilor din Bundesrat este de 69.
Bundesrat-ul alege din randul membrilor sai un presedinte pe o perioada de 1 an. In cazul in care Presedintele Federal este in incapacitate de a-si exercita functia, Presedintele Bundesrat-ul ui este cel care preie aceste atributii.
Atributiile Bundesratului sunt acelea de a vota legile organice si acele legi care fac referinta si vor fi aplicate in toate Landurile. Mai mult de jumatate din Legile ce trec prin parlamentul German au nevoie si de 'acordul' Bundesrat-ului.
In cazul in care o lege nu obtine majoritatea in Bundesrat, aceasta merge inapoi la Bundestag, iar in cazul in care acesta respinge modificarile facute de camera superioara se formeaza o Comisie de Mediere alcatuita din reprezentanti ai celor 2 Camere.
Modificarea Constitutiei Federale are nevoie si de votul Bundesral-ului si anume cu o majoritate de minim doua treimi. In acest caz, daca nu se obtine aceasta majoritate, propunerea de modificare devine invalida, fara sa mai fie necesara formarea unei Comisii de Mediere.
3. Guvernul Federal (Die Bundesregierung)
Guvernul federal al Germaniei detine puterea executiva a statului federal German. Acesta este format din Cancelar (seful Guvernului) si Ministri Federali
Cancelarul federala
Cancelarul este 'seful Guvernului Federal'. Cancelarul Federal are o pozitie independenta si suprema in cadrul cabinetului, dar si in relatia cu Parlamentul German.
De aceea sistemul politic german este denumit si 'Kanzlerdemokratie', adica 'Democratie Cancelara'. Cancelarul detine puterea cea mai mare in cadrul Republicii Federale Germania.
Functia de Vice-Cancelar este detinuta de catre Ministrul de Externe.
Atributiile cancelarului au o arie atinsa de actiune.
Acesta formeaza Guvernul. El face propunerile de numire sau demitere a ministrilor. Aceste propuneri trebuiesc aprobate de catre Presedintelui Federal, aprobare ce are doar un caracter formal, deoarece Presedintele este obligat sa numeasca sau sa demita persoanele propuse de catre Cancelar.
De asemenea. Cancelarul stabileste numarul de ministere si ministri si atributiile acestora. Anumite Ministere sunt nominalizate in Constitutia Federala, precum si domeniul lor de activitate. Aceste Ministere sunt: Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii, Ministerul Finantelor si Ministerul de Justitie. Celelalte ministere si domeniul lor de activitate sunt stabilite de catre Cancelar.
Cancelarul german este singurul membru al cabinetului, numit de Parlamentul Federal. De asemenea este singurul membru al Cabinetului care raspunde in fata Parlamentului Federal. Ceilalti membri ai cabinetului sunt numiti si raspund in fata Cancelarului.
Increderea acordata Cancelarului de catre Parlament poate fi retrasa prin intermediul 'Votului de neincredere constructiv'. Aceasta procedura presupune ca votul pentru destituirea Cancelarului trebuie sa fie urmat in aceasi sedinta a Parlamentului de catre votul de numire a unui nou Cancelar. In cazul in care nu se obtine o majoritate pentru un nou Cancelar, votul de destituire devine nul. In acest caz, la propunerea Cancelarului, care revine in functie, Presedintele Federal poate dizolva Parlamentul Federal Aceasta procedura a fost introdusa pentru a evita destituirea Cancelarului de catre opozitia parlamentara, fara ca aceasta sa fie de acord cu un nou Cancelar si un nou program de guvernare.
De- a lungul istoriei au existat doua incercari de demitere a unui Cancelar la initiativa Parlamentului, dar una singura a avut succes, cea din 1982, prin care a fost destituit Cancelarul Helmut Schmidt si investii Cancelarul Helmut Kohl.
Voturi de neincredere fata de un ministru nu sunt prevazute in Constitutia Federala.
Aceasta ar fi in mare 'structura' celei mai mari puteri europene, atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere politic. Poate ca in acest sistem se gaseste 'cheia succesului' Republicii Federale Germane.
