|
|
|
PRINCIPIILE DE LA BANGALORE CU PRIVIRE LA CONDUITA JUDICIARA
Proiectul de la Bangalore al Codului de conduita judiciara - 2001
adoptat de Grupul judiciar de intarire a integritatii magistratilor,
astfel cum a fost revazut la masa rotunda a presedintilor de tribunal,
care a avut loc la Palatul Pacii din Haga, 25 -26 noiembrie 2002
Preambul
INTRUCAT Declaratia universala a drepturilor omului recunoste ca fundamental principiul conform caruia orice om are dreptul, in deplina egalitate, sa fie audiat public pentru a i se stabili drepturile si obligatiile in legatura cu o acuzatie de infractiune,
INTRUCAT Conferinta Internationala asupra Drepturilor Civile si Politice garanteaza ca toate persoanele vor fie egale in fata instantelor, si ca, in examinarea unei acuzatii de infractiune sau a drepturilor si obligatiilor intr-un proces in justitie, orice persoana va avea dreptul, fara intarziere nejustificata, la o audiere publica de catre un tribunal competent, independent si impartial stabilit prin lege,
INTRUCAT cele doua principii si drepturi fundamentale de mai sus sunt de asemenea recunoscute sau transpuse in instrumente juridice regionale referitoare la drepturile omului, in prevederi constitutionale, legislative, ca si in dreptul cutumiar,
INTRUCAT importanta unui sistem judiciar competent, independent si impartial pentru apararea drepturilor omului este subliniata si de faptul ca transpunerea tuturor celorlate drepturi depinde, in cele din urma, de corectitudinea actului de justitie,
INTRUCAT o justitie competenta, independenta si impartiala este la fel de importanta daca se vrea ca instantele sa isi indeplineasca rolul in sustinerea constitutionalismului si a statului de drept,
INTRUCAT increderea cetatenilor in justitie, in autoritatea morala si in integritatea acesteia este de maxima importanta intr-o societate democrata,
INTRUCAT este deosebit de important ca judecatorii, fiecare in parte si toti laolalta, sa respecte si sa faca cinste functiei magistratului ca o dovada de incredere din partea cetatenilor, si sa se straduiasca sa sporeasca si sa mentina aceasta incredere in justitie,
INTRUCAT raspunderea de a incuraja si de a mentine conduita judiciara la un nivel inalt revine in primul rand corpului de magistrati din fiecare tara,
SI INTRUCAT Principiile de baza ale Natiunilor Unite cu privire la independenta justitiei au menirea de asigura si de a sustine independenta acesteia si sunt adresate mai ales statelor,
IN CONSECINTA, se adopta principiile de mai jos ca norme de conduita morala a judecatorilor. Rostul lor este de a-i indruma pe judecatori si de a constitui pentru tribunale un cadru pe baza caruia sa poata reglementa activitatea judecatoreasca. Aceste principii au de asemenea menirea de a-i ajuta pe membrii guvernului si ai organelor legislative, pe avocati si pe cetateni, in general, sa inteleaga mai bine si sa sprijine justitia. Aceste principii pornesc de la premisa ca judecatorii raspund de conduita lor in fata unor institutii create pentru a asigura respectarea normelor, institutii ce sunt ele insele independente si impartiale, si a caror menire este sa sporeasca, nu sa deroge de la acele prevederi ale legii si ale codului de conduita ce sunt obligatorii pentru un judecator.
Norma nr. 1:
INDEPENDENTA
Principiul
Independenta justitiei este premisa statului de drept si garantia fundamentala a unei drepte judecati. Judecatorul, prin urmare, va sustine si va exemplifica independenta sistemului judiciar atat din punct de vedere individual cat si institutional.
Modul de aplicare:
1.1 Judecatorul (judecatoarea) isi va exercita functia judiciara independent, pe baza aprecierii proprii a faptelor, a interpretarii constiincioase a legii, fara influente din afara, fara a se lasa convins, fortat, amenintat, fara a permite amestecul, direct sau indirect, din partea nici unor cercuri, indiferent de motivul unei astfel de amestec.
1.2 Judecatorul (judecatoarea) va fi independent in relatiile cu societatea, in general, si in relatiile cu partile aflate intr-un litigiu pe care el (ea) este chemat sa il judece.
1.3 Judecatorul (judecatoarea) nu numai ca va trebui sa nu aiba nici un fel de legaturi nepotrivite si sa nu fie influentat de puterea executiva si de cea legislativa, ci si sa fie perceput astfel de orice observator din afara.
1.4 In exercitatea functiei sale juridice, Judecatorul (judecatoarea) va trebui sa fie independent fata de colegii sai magistrati in legatura cu acele decizii pe care el va trebui sa le ia independent.
1.5 Judecatorul (judecatoarea) va incuraja si va sustine masurile de siguranta menite a permite indeplinirea obligatiilor judecatoresti, in scopul de a mentine si de a intari functionarea independenta a justitiei.
1.6 Judecatorul (judecatoarea) va manifesta si va sustine o conduita judecatoreasca de calitate, pentru a intari increderea publicului in justitie, fara de care nu poate fi mentinuta independenta puterii judecatoresti.
Norma nr. 2:
IMPARTIALITATEA
Principiul
Impartialitatea este indispensabila exercitarii functiei judecatoresti. Ea este necesara nu numai hotaririi insesi, ci si intregii succesiuni de etape prin care se ajunge la ea.
Modul de aplicare:
2.1 Judecatorul (judecatoarea) isi va indeplini indatoririle de magistrat fara partinire, fara subiectivism, fara idei preconcepute.
2.2 Judecatorul (judecatoarea) se va stradui sa adopte o conduita, atat in instanta, cat si in afara acesteia, care sa castige si sa mentina increderea publicului, a juristilor si a partilor in impartialitatea judecatorilor si a justitiei, in general.
2.3 Judecatorul (judecatoarea), in masura posibilului, se va stradui sa adopte o conduita demna, care sa reduca la minimum numarul situtiilor care l-ar putea descalifica, impiedicandu-l de a judeca sau de a hotari intr-o speta oarecare.
2.4 Judecatorul va trebui sa se abtina de la orice comentariu care, facut in mod constient in legatura cu o cauza in judecare sau care i-ar putea fi adusa spre judecare, ar putea afecta rezultatul dezbaterilor sau ar putea dauna impartialitatii procesului. Si nici nu va face comentarii in public sau in alt mod, care sa afecteze dreapta judecare a unei persoane sau a unei spete.
2.5 Judecatorul (judecatoarea) se va autorecuza in orice dosar pe care constata ca nu il va putea judeca impartial sau in care i-ar putea parea unui observator corect ca neffind capabil sa judece. Intre astfel de cazuri, fara insa ca insiruirea de mai jos sa fie completa, se numara urmatoarele:
2.5.1 cazul in care judecatorul se simte subiectiv sau are o prejudecata cu privire la una din parti sau in care judecatorul cunoaste personal faptul ca exista probe controversate care pot prejudicia dsfasurarea procesului;
2.5.2 cazul in care, anterior, judecatorul a functionat ca avocat sau a servit ca martor in dosarul supus judecatii sale, sau
2.5.3 cazul in care judecatorul sau un membru al familiei sale are un interes material in rezultatul disputei.
Toate acestea, sub rezerva ca judecatorului sa nu i se poata cere recuzarea atunci cand nu se poate constitui o alta instanta care sa judece cauza sau cand, din motive de urgenta, inactiunea ar putea duce la un grav act de injustitie.
Norma nr. 3:
INTEGRITATEA
Principiul:
Integritatea este indispensabila exercitarii functiei judecatoresti.
Modul de aplicare:
3.1 Judecatorul (judecatoarea) va face in asa fel incat conduita sa sa apara in ochii unui observator neutru ca ireprosabila.
3.2 Atitudinea si conduita unui judecator (a unei judecatoare) trebuie sa mentina treaza increderea oamenilor in corectitudinea puterii judecatoresti. Nu este suficient a se face dreptate, trebuie sa se si vada ca s-a facut dreptate.
Norma nr. 4:
BUNA CUVIINTA
Principiul:
Buna cuviinta si perceperea ei ca atare sunt indispensabile exercitarii functiei judecatoresti.
Modul de aplicare:
4.1 In tot ceea ce face, judecatorul (judecatoarea) va evita orice atitudine necorespunzatoare sau impresia unei atitudini necorespunzatoare.
4.2. Fiind constient ca se afla permanent in vizorul ochiului public, Judecatorul (judecatoarea) trebuie sa accepte, de bunavoie si fara constrangeri, anumite renuntari care, cetateanului de rand i-ar parea o povara. Chiar si in viata particulara, judecatorul (judecatoarea) se va comporta astfel incat sa nu impieteze asupra demnitatii functiei sale.
4.3. Judecatorul (judecatoarea), in relatiile sale personale cu alti membri ai profesiei juridice care au o prezenta constanta in instanta in care lucreaza judecatorul (judecatoarea), va evita situatiile care ar putea da nastere, pe buna dreptate, suspiciunilor sau ar putea favoriza partinirea.
4.4 Judecatorul (judecatoarea) se va abtine de la a participa la solutionarea unei cauze in care un membru al familiei sale este parte la proces sau are legatura cu acesta.
4.5 Judecatorul (judecatoarea) nu va permite nici unui membru al profesiei juridice sa ii foloseasca locuinta pentru a primi clienti sau alti membri ai profesiei juridice.
4.6 Judecatorul (judecatoarea), ca orice alt cetatean, are dreptul la libertatea de exprimare, librtatea convingerilor, libertatea de asociere, de a forma grupuri, dar, isi va exercita aceste drepturi in asa fel incat sa nu prejudicieze demnitatea functiei judecatoresti sau impartialitatea si independenta puterii judecatoresti.
4.7 Judecatorul (judecatoarea) va trebui sa se documenteze asupra intereselor personale si financiare ale judecatorului si va face eforturile corespunzatoare pentru a se informa de interesele financiare ale membrilor familiei sale.
4.8 Judecatorul (judecatoarea) nu va permite membrilor familiei sale, persoanelor din anturajul sau sau altor personae sa influenteze negativ conduita si dreapta sa judecata.
4.9 Judecatorul (judecatoarea) nu va avea voie sa uzeze de prestigiul functiei judecatoresti pentru a rezolva interesele sale personale sau interesele personale ale membrilor familiei sale sau ale altor persoane, si nici nu va trebui sa lase impresia sau sa dea voie altora sa lase impresia ca ar exista persoane intr-o pozitie privilegiata, capabile sa il influenteze intr-un mod necorespunzator in indeplinirea atributiilor sale judecatoresti.
4.10 Judecatorul nu va avea voie sa se foloseasca sau sa dezvaluie informatiile confidentiale obtinute de el in aceasta calitate in scopuri care nu au legatura cu obligatiile sale profesionale.
4.11 In conditiile in care judecatoerul (judecatoarea) isi va indeplini indatoririle asa cum se cuvine, el (ea) va putea:
4.11.1 sa scrie, sa tina conferinte, sa predea si sa ia parte la activitati legate de lege, organizarea sistemului juridic, infaptuirea actului de justitie, sau altele conexe;
4.11.2 sa apara la o audiere publica in fata unei autoritati care are competente in materia dreptului, a organizarii sistemului juridic, a infaptuirii actului de justitie, sau a altora conexe;
4.11.3 sa functioneze ca membru al unui organ oficial sau al unei comisii de stat, al unui comitet sau organ consultativ, cu conditia ca, functionand in aceasta calitate, sa nu contravina principiilor de impartialitate si neutralitate ale unui judecator; sau
4.11.4 sa desfasoare orice alte activitati care nu impieteaza asupra demnitatii sale de organ judecatoresc si nici nu il impiedica sa isi indeplineasca obligatiile sale de magistrat.
4.12 Judecatorul (judecatoarea) nu va avea voie sa practice dreptul atata timp cat detine functia judecatoreasca.
4.13 Judecatorul (judecatoarea) poate infiinta sau se poate afilia la asociatii ale judecatorilor sau alte organizatii, care reprezinta interesele judecatorilor.
4.14 Judecatorul (judecatoarea), ca si membrii familiei sale, nu vor avea voie sa pretinda sau sa accepte cadouri, donatii, imprumuturi sau favoruri in legatura cu actiunile sau inactiunile sale legate de activitatea sa judecatoreasca.
4.15 Judecatorul (judecatoarea) nu va permite, cu buna stiinta, membrilor instantei sale de judecata sau altor persoane aflate sub influenta, autoritatea sau la dispozitia sa, sa pretinda sau sa accepte cadouri, donatii, imprumuturi sau favoruri in legatura cu actiuni sau inactiuni legate de activitatea sau atributiile sale.
4.16 In masura permisa de lege si de reglemetarile privind transparenta, judecatorul (judecatoarea) poate primi un dar simbolic, un premiu sau o recunoastere, in functie de imprejurarile in care i se ofera acestea, cu condiitia ca darul, premiul sau recunoasterea sa nu fie perceputa ca urmarind sa il influenteze pe judecator in desfasurarea obligatiilor sale judecatoresti, sau sa dea nastere unor suspiciuni de partialitate
Norma nr. 5:
EGALITATEA
Principiul:
Asigurarea unui tratament egal tuturor in fata instantelor este indispensabila exercitarii functiei judecatoresti.
Modul de aplicare:
5.1 Judecatorul (judecatoarea) va trebui sa fie constient si sa inteleaga diversitatea celor ce compun societatea umana, precum si diferentele ce deriva din aceasta diversitate, cum sunt cele referitoare la rasa, culoare, sex, religie, nationalitate, casta, infirmitate, varsta, stare civila, orientare sexuala, statut social si economic sau alte cauze ('motive nerelevante'), dar numai acestea.
5.2 Judecatorul (judecatoarea), in desfasurarea activitatii sale judecatoresti, nu va avea voie sa manifeste, prin cuvinte sau atitudine, partinire sau idei prejudecati fata de o persoana sau un grup, pe motive nerelevante.
5.3 Judecatorul (judecatoarea) isi va desfasura activitatea de magistrat cu respectul cuvenit fata de toti, respectiv, fata de parti, de martori, de avocati, de persoanlul instantei si de colegii magistrati, fara a face vreo deosebire pe motive nerelevante si lipsite de substanta pentru activitatea sa.
5.4 Judecatorul (judecatoarea) nu va permite, cu buna stiinta, membrilor instantei sale de judecata sau altor persoane aflate sub influenta, autoritatea sau la dispozitia sa, sa faca vreo deosebire, pe motive nerelevante si lipsite de substanta, intre persoanele respective, in cadrul unei spete supuse judecatii sale.
5.5 Judecatorul (judecatoarea) va cere avocatilor, in timpul desfasurarii procesului in instanta sa se abtina de la a-si exprima, prin cuvinte sau atitudine, partinirea sau prejudecta, pe motive nerelevante, cu exceptia situatiilor in care acest lucru devine relevant, din punct de vedere al legii, pentru o chestiune aflata in dezbatere si care poate fi o maniera legitima de a profesa.
Norma 6:
COMPETENTA SI STRADUINTA
Principiul:
Competenta si straduinta sunt conditii sine qua non ale exercitarii functiei judecatoresti.
Modul de aplicare:
6.1 Indatoririle judecatoresti ale unui judecator au precadere fata de orice alte activitati.
6.2 Judecatorul (judecatoarea) isi va dedica activitatea profesionala de judecator obligatiilor sale de magistrat, care inseamna nu numai indeplinirea functiilor judecatoresti, a responsabilitatilor fata de instanta si luarea hotaririlor, ci si alte sarcini de insemnatate pentru activitatea judecatoreasca si pentru functionarea instantei.
6.3 Judecatorul (judecatoarea) va lua masurile ce se impun pentru a-si mentine si spori nivelul de cunoastere, de calitati profesionale si personale necesare indeplinirii indatoririlor judecatoresti, scop in care va fructifica instruirile de spcialitate si orice alte inlesniri oferite judecatorilor, in acest scop, cu aprobarea organelor judecatoresti.
6.4 Judecatorul (judecatoarea) se va tine la curent cu evolutiile importante ale dreptului international, ale conventiilor internationale si a altor instrumente care reglementeaza normele referitoare la drepturile omului.
6.5 Judecatorul (judecatoarea) isi va indeplini obligatiile judecatoresti, inclusiv emiterea unor sentinte sub rezerva, intr-o maniera eficienta, corecta si cat mai prompta.
6.6 Judecatorul (judecatoarea) va mentine ordinea si tinuta in toate manifestarile ce au loc in fasa instantei, va fi rabdator, demn, politicos in relatiile cu partile, cu juratii, martorii, avocatii, dar si cu toti cei cu care are de-a face judecatorul in calitatea sa oficiala. Judecatorul va pretinde aceeasi atitudine si din partea reprezentantilor legali, a personalului instantei, cat si a celor aflati sub influenta, autoritatea sau la dispozitia sa.
6.7 Judecatorul (judecatoarea) nu va afisa un comportament care ar putea veni in contradictie cu obligatia de a se stradui sa se achite de obligatiile sale de judecator.
PUNEREA IN APLICARE
Avand in vedere specificul functiei judecatoresti, masurile efective de punere in aplicare a acestor principii, acolo unde nu sunt inca in functiune astfel de mecanisme, vor fi luate de autoritatea judecatoreasca nationala in aria sa de competenta.
DEFINITII
In aceasta declaratie de principiu, daca nu permite sau nu cere altfel contextul, termenii de mai jos vor avea intelesul care urmeaza:
'Personalul instantei' inseamna echipa cu care lucreaza judecatorul, inclusiv grefierii.
'Judecator' inseamna orice persoana care exercita puterea judecatoreasca, indiferent cum s-ar numi aceasta.
'Familia judecatorului' inseamna sotul (sotia) judecatorului, copiii, nora/ginerele, precum si orice alta ruda sau persoana apropiata care ii tine companie judecatorului (judecatoarei) si care locuieste in casa acestuia (acesteia).
'Sotul/sotia judecatorului/judecatoarei' inseamna partenerul de viata al judecatorului sau orice alta persoana de oricare sex, care are o relatie personala apropiata cu judecatorul/judecatoarea.
Nota explicativa
1. La prima sa intrunire de la Viena, in aprilie 2000, la invitatia Centrului Natiunilor Unite pentru Prevenirea Infractionalitatii Internationale, si in conexiune cu al X-lea Congres al Natiunilor Unite asupra prevenirii infractionalitatii si a tratamentului delincventilor, Grupul Judecatoresc pentru intarirea integritatii judecatoresti (compus din Judecator-sef Latifur Rahman din Bangladesh, Judecator-sef Bhaskar Rao din Statul Karnataka, India, Judecatorul Govind Bahadur Shrestha din Nepal, Judecator-sef Uwais din Nigeria, Vice-presedintele adjunct Langa de la Curtea Constitutionala a Africii de Sud, Judecator-sef Nyalali din Tanzania, si judecatorul Odoki din Uganda), intrunire tinuta sub presedintia Judecatorului Christopher Weeramantry, Vice-presedinte al Curtii Internationale de Justitie, si la care Judecatorul Michael Kirby de la Inalta Curte a Australiei, a fost raportorul, intrunire care s-a bucurat de participarea lui Dato' Param Cumaraswamy, Raportor Special al Natiunilor Unite asupra independentei judecatorilor si avocatilor, si care a recunoscut nevoia unui cod pe baza caruia sa se poata aprecia conduita lucratorilor judiciari. In acest scop, Grupul Judecatoresc a cerut analizarea codurilor de conduita judecatoreasca adoptate deja in anumite tari si intocmirea unui raport de catre Coordonatorul Programului de Integritate Judecatoreasca, Dr Nihal Jayawickrama, axat pe urmatoarele aspecte: (a) principiile de baza care se regasesc in aceste coduri; si (b) principiile care se regasesc numai in unele dintre coduri si care astfel de principii ar fi indicat sa se adopte si in care dintre tari.
2. Proiectul Codului de conduita judiciara intocmit in sensul celor stabilite mai sus facea trimitere la mai multe coduri de acest gen si instrumente aflate in vigoare la data respectiva, printre care, in mod special, la urmatoarele:
(a) Codul de conduita judiciara adoptat de Camera Delegatilor a Asociatiei Barourilor Americane in August 1972.
(b) Declaratia de principiu asupra independentei corpului judecatoresc, data de judecatorii-sefi ai statelor si teritoriilor australiene in aprilie 1997.
(c) Codul de conduita al judecatorilor de la Curtea Suprema a Statului Bangladesh, intocmit de Consiliul Judiciar Suprem in exercitarea prerogativei prevazute la art. 96(4)(a) al Constitutiei Republicii Populare Bangladesh, mai 2000.
(d) Principiile etice ale judecatorilor, intocmite in colaborare cu Conferinta judecatorilor canadieni si avizate de Consiliul Judiciar Canadian in 1998.
(e) Carta europeana asupra statutului judecatorilor, Consiliul Europei, iulie 1998.
(f) Codul de conduita judecatoreasca al Statului Idaho, SUA, 1976.
(g) Reafirmarea valorilor vietii judecatorilor, declaratie adoptata de Conferinta judecatorilor sefi din India, 1999.
(h) Codul de conduita judecatoreasca al Statului Iowa, SUA.
(i) Codul de conduita al lucratorilor judiciari din Kenya, iulie 1999.
(j) Codul deontologic al judecatorilor din Malaiezia, alcatuit de Yang di-Pertuan Agong, la recomandarea Judecatorului Sef, Presedintele Curtii de Apel si a Judecatorilor Sefi de la Curtile Supreme, in exercitarea prerogativelor conferite de art. 125(3A) al constitutiei federale a Malaieziei, 1994.
(k) Codul de conduita al magistratilor din Namibia.
(l) Regulile de conduita judiciara, Statul New York, USA.
(m) Codul de conduita al lucratorilor judiciari al Republicii Federale Nigeria.
(n) Codul de conduita pentru judecatorii Curtii Supreme si ai tribunalelor din Pakistan.
(o) Condul de conduita judiciara al statului Filipine, din septembrie 1989.
(p) Canoanele deontologiei judicare ale statului Filipine, propuse de Asociatia Baroului Filipinez, aprobate de judecatorii instantelor de judecata din Manila, si adoptate pentru a fi urmate si respectate de judecatorii din subordinea administartiva a Curtii supreme, inclusiv de judecatorii din localitatile mai mici si din orasele mari.
(q) Declaratia de la Yandina: Principiile de independenta ale Corpului Judecatoresc din Insulele Solomon, din noiembrie 2000.
(r) Indrumarul judecatorilor din Africa de Sud, emis de Judecatorul-sef si Presedinte al Curtii Constitutionale si de presedintii tribunalelor, ai curtilor de apel pentru litigii de munca, si ai Judecatoriei pentru litigii funciare, March 2000.
(s) Codul de conduita al lucratorilor judiciari din Tanzania, adoptat de Conferinta judecatorilor si magistratilor din 1984.
(t) Codul de conduita judiciara al Statului Texas, SUA.
(u) Codul de conduita al judecatorilor, magistratilor si al altor lucratori judiciari din Uganda, adoptat de judecatorii de la Curtea Suprema si de la Inalta Curte in iulie 1989.
(v) Codul de conduita al Conferintei Judecatorilor din Statele Unite ale Americii.
(w) Canoanele conduitei judiciare pentru Statul Virginia, adoptat si promulgat de Curtea Suprema a Statului Virginia in 1998.
(x) Codul de conduita judicara adoptat de Curtea Suprema a statului Washington, SUA, in octombrie 1995.
(y) Legea judiciara (a Codului de conduita), adoptata de Parlamentul din Zambia, in decembrie 1999.
(z) Principiile-cadru cu privire la independenta corpului judecatoresc ('Principiile de la Siracusa'), intocmite de un comitet de experti intruniti sub egida Asociatiei Internationale de Drept Penal, a Comisiei Internationale a Juristilor, si a Centrului pentru independenta judecatorilor si a avocatilor, 1981.
(aa) Normele de baza ale independetei judecatoresti, adoptate de Asociatia Internationala a Barourilor in 1982.
(bb) Principiile de baza ale Natiunilor Unite asupra independentei corpului judecatoresc, aprobate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in 1985.
(cc) Proiectul Declaratiei universale asupra independentei judecatorului ('Declaratie Singhvi'), intocmita de dl. L.V. Singhvi, Raportor special al Natiunilor Unite pentru Studiul asupra independentei corpului judecatoresc, 1989.
(dd) Declaratia de la Beijing asupra principiilor de independenta a judecatorilor din Regiunea Lawasia, adoptata de cea de a 6-a Conferinta a judecatorilor-sefi, din august 1997.
(ee) Ghidul Latimer pentru tarile din Commonwealth cu privire la bunele uzante in relatiile dintre puterea executiva, parlament si puterea judecatoreasca, in sprijinul actului de guvernare, al statului de drept, si al drepturilor omului, pentru asigurarea aplicarii efective a Principiilor de la Harare, 1998.
(ff) Principiile-cadru de prevenire si eliminare a coruptiei si de asigurare a impartialitatii actului de justitie, adoptat de grupul de experti reuniti sub egida Centrului pentru independenta judecatorilor si a avocatilor, in februarie 2000.
La cea de-a doua intrunire a sa, de la Bangalore, in februarie 2001, Grupul Judecatoresc (format din Judecatorul-sef Mainur Reza Chowdhury din Bangladesh, Judecatoarea Claire L'Heureux Dube din Canada, Judecatorul-sef Reddi din Statul Karnataka, India, Judecatorul-sef Upadhyay din Nepal, Judecatorul-sef Uwais din Nigeria, Judecatorul-sef Adjunct Langa din Africa de Sud, Judecatorul-sef Silva din Sri Lanka, Judecatorul-sef Samatta din Tanzania, si Judecatorul-sef Odoki din Uganda, care s-au reunite sub conducerea Judecatorului Weeramantry, avandu-l pe Judecatorul Kirby ca Raportor, si bucurandu-se de participarea Judecatorului Bhagwati, Raportor Special al Natiunilor Unite si Presedintele Comitetului Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului, calitate in care l-a reprezentat pe Inaltul Comisar ONU pentru drepturile omului) procedand la examinarea proiectului ce a fost supus atentei sale, a identificat valorile fundamentale, a formulat principiile de baza, si a aprobat Proiectul Codului de conduita judiciara. Grupul Judecatoresc a recunoscut, insa, ca, dat fiind faptul ca Proiectul fusese intocmit de judecatori din judecatori provenind in special din tarile de drept anglo-saxon, era imperios necesar ca el sa fie examinat si de judecatori din alte sisteme de drept, pentru ca, intr-adevar, acest Cod sa poata capata statutul de cod de conduita judiciara cu valoare internationala.
Proiectul de la Bangalore a fost trimis atat judecatorilor din tarile de drept anglo-saxon, cat si celor din tarile de drept civil, fiind apoi discutat la mai multe conferinte ale judecatorilor. In iunie 2002, el a fost revizuit de Grupul de lucru al Consiliului consultativ al judecatorilor europeni (CCJE-GL), format din Vice-presedintele Reissner, de la Asociatia austriaca a judecatorilor, Judecatorul Fremr, de la Inalta Curte a Republicii Cehe, Presedintele Lacabarats, de la Curtea de Apel de la Paris, Franta, Judecatorul Mallmann, de la Tribunalul Administrativ Federal al Germaniei, Magistratul Sabato, din Italia, Judecatorul Virgilijus de la Curtea de Apel a Lituaniei, Consilierul Prim Wiwinius, de la curtea de Apel din Luxemburg, Judecatorul-consilier Afonso, de la Curtea de Apel a Portugaliei, Judecatorul Ogrizek, de la Curtea Suprema a Sloveniei, Presedintele Hirschfeldt, de la Curtea de Apel din Svea, Suedia, si Lord Mance, judecator din Marea Britanie. La initiativa Asociatiei Barourilor Americane, Proiectul de la Bangalore a fost tradus in limbile nationale, revizuit de judecatori din tarile Europei de Est si Centrale, in special din Bosnia-Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Kosovo, Romania, Serbia si Slovacia.
Proiectul de la Bangalore a fost revizuit in lumina comentariilor primite de la CCJE-GL si de la alte foruri mentionate mai sus; a Opiniei nr. 1 (2001) a CCJE asupra normelor referitoare la independenta corpului judecatoresc; a proiectului de Opinie al CCJE cu privire la principiile si regulile care reglementeaza conduita profesionala a judecatorilor, cu accent pe deontologie, atitudini incompatibile si impartialitate; precum si prin comparare cu diverse coduri mai recente ale deontologiei judiciare, inclusiv cu Ghidul Conduitei Judiciare, publicat de Consiliul Judecatorilor Sefi din Australia in iunie 2002, cu Regulamentul-model de conduita al judecatorilor din statele baltice, cu Codul deontologic al judecatorilor din Republica Populara Chineza, cu Codul deontologic al Asociatiei judecatorilor macedoneni.
Proiectul de la Bangalore astfel revizuit a fost propus spre dezbatere la o masa rotunda a Judecatorilor Sefi (sau a reprezentantilor acestora) din tarile cu sisteme de drept bazate pe un cod civil. Masa rotunda s-a desfasurat la Palatul Pacii din Haga, Olanda, in noiembrie 2002, si a fost prezidata de Judecatorul Weeramantry.
La aceasta masa rotunda au participat urmatorii: Vladimir de Freitas, judecator la Curtea Federala de Apel din Brazilia, Iva Brozova, Judecator-sef la Curtea Suprema a Republicii Cehe, Mohammad Fathy Naguib, Judecator-sef la Curtea Suprema Constitutuionala din Egipt, d-na Consilier Christine Chanet, de la Curtea de Casatie a Frantei, Genaro David Gongora Pimentel, Presedinte la Curtea Suprema de Justitie a Natiunii Mexicane, Mario Mangaze, Presedinte la Curtea Suprema din Mozambic, Pim Haak, Presedinte la Hoge Raad din Olanda, Trond Dolva, judecator la Curtea Suprema a Norvegiei, Hilario Davide, Judecator-sef la Curtea Suprema a statului Filipine.
De asemenea, la una din sesiuni au participat si urmatorii judecatori de la Curtea Internationala de Justitie: judecatorul Ranjeva (Madagascar), judecatorul Herczegh (Ungaria), judecatorul Fleischhauer (Germania), judecatorul Koroma (Sierra Leone), judecatorul Higgins (Marea Britanie), judecatorul Rezek (Brazilia), judecatorul Elaraby (Egipt), si judecatorul ad-hoc Frank (SUA). De fata a fost si Raportorul special al Natiunilor Unite. 'Principiile de la Bangalore cu privire la conduita judiciara' au fost fructul acesti intalniri.
