|
|
|
PRESEDINTELE ROMANIEI
Caracterul semiprezidential al republicii este rezultatul receptarii in sistemul constitutional romanesc, a modelului de alegere a sefului statului in sistemele prezidentiale, precum si a modalitatilor de raspundere politica a Guvernului fata de puterea legislativa, caracteristice regimurilor politice parlamentare.
Presedintele Romaniei face parte din puterea executiva si intruneste prerogativele esentiale ale acestei puteri ce revin si sefului statului. Puterea executiva e repartizata echilibrat intre seful statului si Guvern.
Presedintele Romaniei beneficiaza de o legitimitate populara, iar Guvernul este numit de seful statului, pe baza votului de investitura acordat de Parlament.
Constitutia Romaniei confera Presedintelui patru functii principale: de reprezentare, de garant al independentei nationale si al unitatii si integritatii teritoriale a tarii, functia de a veghea la respectarea Constitutiei si cea de mediere.
Presedintele Romaniei este organul de varf al puterii executive si ocupa demnitatea de sef al statului. Ca sef al statului Presedintele reprezinta statul roman. Presedintele Romaniei se identifica cu statul roman.
Presedintele prezideaza Consiliul Suprem de Aparare a Tarii; este comandantul fortelor armate; poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate; instituie starea de urgenta s.a.
Presedintele vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice, la respectarea Constitutiei. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.
Presedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Este declarat ales candidatul ce a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi pe listele electorale. In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.
Persoana care candideaza la functia de Presedinte al Romaniei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Sa aiba drept de vot;
Sa aiba cetatenia romana si domiciliul in tara
Sa nu intre in categoria persoanelor ce nu pot face parte dintr-un partid politic
Sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 35 de ani
Sa nu fi indeplinit, anterior, 2 mandate in functia de Presedinte al Romaniei.
In termen de 24 de ore de la validarea rezultatelor alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei, de catre Curtea Constitutionala, cele 2 Camere, sunt convocate de catre presedintii acestora pentru depunerea juramantului de catre candidatul a carei alegere a fost validata. Depunerea juramantului se consemneaza intr-o declaratie a Parlamentului, prin care acesta ia act de incepere a exercitarii mandatului de Presedinte al Romaniei.
Mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului presedintelui ales. Pana la aceasta data continua sa-si exercite atributiile Presedintele in exercitiu.
Mandatul prezidential inceteaza inainte de termen in caz de demisie, demitere din functie, de imposibilitate definitiva de exercitare a atributiilor si in caz de deces.
Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.
Incompatibilitatea functiei prezidentiale cu orice
alta functie publica si privata
Presedintele Romaniei trebuie sa fie impartial si independent. Astfel, Presedintele va putea adopta o pozitie pe deplin obiectiva fata de toate cele trei puteri ale statului aflate in conflict.
In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru ai unui partid politic si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.
Un Presedinte al republicii, care ar fi in acelasi timp si membrul unui partid politic, ar crea suspiciuni ca sprijina acel partid politic sau il favorizeaza in detrimentul altora.
In cazul in care Presedintele ales isi mentine, in mod secret, calitatea de membru al unui partid politic, el poate fi suspendat din functie.
Presedintele Romaniei nu poate exercita nici o functie privata, indiferent care ar fi natura acesteia sau domeniul de activitate.
Constitutia Romaniei consacra si un regim de protectie, de tip parlamentar, a Presedintelui. Acesta se bucura de imunitate si de neresponsabilitate juridica pentru opiniile politice exprimate in timpul si in legatura cu exercitarea mandatului sau.
Imunitatea are caracter permanent.
Imunitatea nu echivaleaza cu exonerarea de raspundere pe plan politic a sefului statului, pentru modul in care isi exercita atributiile ce ii revin in functia pe care o ocupa.
Presedintele Romaniei nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata penala pentru faptele savarsite in legatura cu prerogativele prezidentiale.
Seful statului nu poate fi tras la raspundere juridica pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului prezidential.
Presedintele nu poate fi audiat in cadrul unor proceduri parlamentare, intrucat Presedintele Romaniei excede controlul parlamentar exercitat de comisiile Camerelor. Seful statului poate da insa Parlamentului explicatii privind faptele ce i se imputa.
In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui.
Daca propunerea de suspendare din functie e aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.
Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui Romaniei pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
De la data punerii sub acuzare si pana la data demiterii Presedintele este suspendat de drept.
Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si de Justitie. Presedintele este demis de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demitere din functie, de imposibilitatea definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.
In termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.
Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimarul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.
Atributiile Presedintelui nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale.
Daca persoana care asigura, interimatul functiei de Presedinte al Romaniei savarseste fapte grave prin care se incalca prevederile Constitutiei.
Atributii in domeniul politicii externe:
Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se adopta sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.
Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei.
Atributii in domeniul apararii:
Presedintele este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
El poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate. Numai in cazuri exceptionale, hotararea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare.
In caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii.
In caz de mobilizare sau de razboi Parlamentul isi continua activitatea pe toata durata acestor stari, iar daca nu se afla in sesiune, se convoaca de drept in 24 de ore de la declararea lor.
Masuri exceptionale:
Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la lucrarea acesteia.
Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.
Alte masuri
Presedintele indeplineste si urmatoarele atributii:
Confera declaratii si titluri de onoare;
Acorda gradele de maresal, de general si de amiral;
Numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege;
Acorda gratierea individuala.
In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete. Acestea pot avea caracter normativ sau pot fi individuale.
In afara de decrete, Presedintele poate intocmi acte politice (declaratii, apeluri, mesaje). Aceste acte nu produc efecte juridice.
Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii. Mesajul e un act politic prin care seful statului adreseaza Parlamentului opiniile sale privind principalele probleme politice le natiunii.
