|
|
|
GEOPOLITICA-
Referendumul din Franta - impactul asupra configuratiei Uniunii Europene si Romaniei
Daca telul socialistilor francezi a fost sa stavileasca raspandirea sistemului economic de sorginte anglo-saxona, cu orientare spre economia libera de piata, atunci 'Non'-ul francez s-ar putea dovedi mai mult decat inutil, crede banca de investitii Merrill Lynch.
E drept, pe termen scurt, respingerea ar putea insemna 'incetinirea pasului cu care se merge pe drumul spre liberalizarea economica in zona euro', spune economistul Ian Stewart de la Merrill Lynch.
Pe termen lung, insa, 'Non'-ul francez ar putea avea efecte neprevazute.
'Respingerea constitutiei ar putea da nastere unei noi agende 'ultraliberale'', crede strategul David Bowers de la Merrill Lynch.
'Neratificarea constitutiei ar putea muta centrul atentiei de la impasul in domeniul institutional inapoi la reforma economica, unde se pot obtine mai repede si mai usor rezultate'.
Sprijin politic
Intre euroscepticii din tabara de centru-dreapta - care se opun la randul lor constitutiei europene, dar din motive diferite - o asemenea cotitura ar fi binevenita.
Ambitiile politice ale Bruxell-ului, spun ei, ar putea fi reduse iar Uniunea Europeana ar putea reveni la originile ei - adica la o zona de comert liber in care sa se poata misca fara bariere capitalul, bunurile si serviciile.
Respingerea unui tratat menit sa centralizeze deciziile politice ar putea fi primul pas spre atingerea acestui tel economic.
Problema este ca in comunitatea de afaceri foarte multi refuza sa inteleaga faptul ca acesta ar fi cel mai bun mod de a asigura viitorul economic al UE si - mai important - al zonei Euro.
Primul ministru al Frantei, Jean-Pierre Raffarin, avertizase ca un vot negativ va tine la distanta investitorii si astfel va duce la cresterea somajului, iar presedintele Societatii de Asigurari Axa atrasese atentia ca instabilitatea politica ce va rezulta in urma unui 'Non' francez va reduce oportunitatile de afaceri si capacitatea companiilor europene de a tine pasul cu competitia din SUA si Asia.
'O alta intrebare este daca 'Non'-ul francez ar putea produce ingrijorare pe pietele financiare in legatura cu riscul unei dezbinari politice in zona euro,' spune dl Stewart subliniind ca 'in timp, trasatura caracteristica a unei uniuni monetare de succes sunt longevitatea politica si sprijinul popular, mai mult decat perfomanta economica'.
Devalorizarea Euro
Totusi - decomadata - e putin probabil sa se faca simtita vreo consecinta economica, cel putin nu atata vreme cat UE va continua sa functioneze in baza Tratatului de la Nisa.
Este putin probabil sa fie prea abrupta chiar si anticipata scadere a valorii monedei unice europene, Euro, ca urmare a votului respingerii referendumului constitutional in Franta.
'Cei mai multi investitori pe pietele financiare au luat in calcul un vot negativ', spune analistul Rob Carnell de la ING.
Euro incepuse deja sa scada in valoare cu cateva saptamani inaintea referendumului din Franta, dar nu din cauza ca se astepta un 'Non'.
Devalorizarea
pare a fi o consecinta a slabiciunii economice a celor mai mari
economii din zona Euro: Italia,
Saptamana trecuta, Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economica - OECD - a cerut reducerea ratei dobanzii in zona Euro, unde se asteapta o scadere a cresterii economice de la 1,9% in 2004, la 1,2% in 2005.
Asadar, se pare ca impactul votului francez asupra economiei va fi mic daca ne gandim ca el pare sa fi fost un vot de protest fata de slaba performanta economica.
Astfel, procentul celor ce au votat NU se ridica la 55%, in timp ce doar 45% au votat in favoarea tratatului.
La urne s-a prezentat circa 70 la suta din electorat.
Luand cuvantul la televiziunea franceza, presedintele Jacques Chirac - care a militat din rasputeri in favoarea unui vot pozitiv - a declarat ca accepta 'decizia suverana' a poporului francez, dar a subliniat ca Franta isi va onora angajamentele europene.
Jacques Chirac a adaugat insa ca respingerea tratatului constitutional creaza un 'context dificil pentru apararea intereselor Frantei in Europa'.
Presedintele Frantei a admis totodata ca electoratul francez si-a exprimat in acest mod frustrarile.
El a adaugat ca in rastimp de cateva zile va lua o decizie in privinta viitorului guvernului de centru-dreapta.
Ministrul de externe Michel Barnier a declarat la randul sau ca votul reprezinta o 'reala dezamagire', dar ca le-a cerut restului tarilor europene sa procedeze in continuare la ratificarea tratatului.
Nicolas Sarkozy, liderul Uniunii pentru o Miscare Populara, formatiunea de guvernamant, a declarat ca rezultatul referendumului de duminica reprezinta un eveniment politic major, cerand totodata adoptarea unor schimbari fundamentale in politica economica si sociala a Frantei.
Liderul Frontului National- de extrema dreapta- Jean Marie le Pen, care a dus o campanie in favoarea respingerii tratatului constitutional, a cerut demisia presedintelui Jacques Chirac, spunand ca acesta 'nu mai are dreptul sa ocupe functia de sef de stat'.
Intr-adevar, i-au trebuit Uniunii Europene trei ani de discutii si negocieri dificile, la care au participat ca observatori si tarile candidate inclusiv Romania, pentru a ajunge la acest pachet de compromisuri care e Constitutia, a carei principala menire e sa simplifice luarea deciziilor intr-o Uniune largita.
Redeschiderea acestei cutii a Pandorei pare practic imposibila, dupa cum imposibil pare si un al doilea referendum in Franta.
Urmeaza deci ca Luxemburgul sa tina un referendum in iulie, urmat de Danemarca in septembrie si asa mai departe.
Nu e clar insa cand vor avea loc referendumurile in cele mai eurosceptice membre ale clubului - Cehia, Polonia si mai ales Marea Britanie.
Iar votul francez ar putea duce la un efect de domino in alte tari, in primul rand miercuri in Olanda, unde sondajele sunt si mai negative decat in Franta.
Dar daca participarea la vot va fi redusa, principalele partide parlamentare au indicat ca ar putea ratifica oricum Constitutia sau cere un al doilea referendum, mai tarziu.
Un vot negativ insa in doua din tarile fondatoare ale Uniunii Europene va duce la o criza de incredere fara precedent, la care liderii europeni vor trebui sa gaseasca raspunsuri mai clare la summit-ul lor deja planificat pentru jumatatea lui iunie.
Un summit
la care ei intentioneaza sa salute si semnarea tratatului
de aderare cu Romania si
Insa ritmul extinderii este unul din motivele de ingrijorare mentionate atat in Franta cat si in Olanda.
Krisztina Nagy, purtatoarea de cuvant a comisarului european pentru extindere Olli Rehn, este categorica:
'Pozitia
noastra este foarte clara: ratificarea tratatului constitutional
si pasii viitori in procesul de extindere sunt doua chestiuni
complet diferite. Angajamentul fata de extindere s-a facut la
cel mai inalt nivel politic in Consiliul Europei, care a decis in septembrie
anul trecut sa deschida negocieri cu
Ar putea duce respingerea Constitutiei si la amanarea aderarii Romaniei?
Comisarul european Andris Piebalgs, care a negociat aderarea Letoniei, crede ca nu.
'Decizia
privind Romania si
Dar Uniunea Europeana intra acum intr-o perioada unde exista putine certitudini, iar alegerile germane din toamna vor introduce un element suplimentar de nesiguranta.
In urmatoarele optsprezece luni, in timp ce Uniunea cauta o solutie la criza constitutionala- probabil cea mai profunda din istoria sa- Romania nu-si poate permite nici un pas pe de laturi daca doreste sa adere la timp.
Tratatul de Aderare a fost semnat pe 25 aprilie a.c. Acum, a mai spus domnul Scheele, Romania trebuie sa-si mobilizeze vointa politica, resursele si hotararea pentru a face ceea ce este necesar astfel incat aderarea ei sa fie un succes atat pentru cetatenii ei, cat si pentru intreaga Europa.
Seful crestin democratilor germani
din Parlamentul European, Markus Ferber, a anuntat ca va cere oprirea
extinderii Uniunii Europene si a ratificarii tratatelor de aderare cu
Romania si
'E
foarte clar ca Romania si
Asta ar insemna ca 2007 ar putea sa nu mai fie o data realista de aderare?
'Daca pana in 2007 nu vom avea o Constitutie a Uniunii Europene aprobata, extinderea Uniunii nu are nici un sens', a spus la BBC parlamentarul european.
In ce masura insa aderarea Romaniei si Bulgariei va fi speculata de oamenii politici germani ca subiect de campanie electorala la alegerile din toamna?
'In alegerile anticipate din
Olanda- vot crucial pentru Constitutia Europeana
Conform sondajelor, opozantii au un avans de circa 20% in fata celor care vor spune DA.
Jumatate din populatia olandeza cu drept de vot este asteptata la urne.
Dintre acestia, circa 60% se asteapta sa voteze NU, fata de doar 40-41% care sunt pentru Constitutia Europeana.
Ultimele sondaje arata ca votul francezilor nu va influenta in mod hotarator alegerea de miercuri a olandezilor.
70% dintre acestia spun ca decizia lor era deja luata inaintea referendumului din Franta, in timp ce doar 15% au afirmat ca vor tine seama de votul francezilor.
Campanie tarzie
Pe ultima suta de metri, politicienii olandezi incearca sa convinga populatia sa se prezinte la urne si sa voteze pentru Constitutia Europeana.
Ei sunt
prezenti pe strazi, in locuri publice si in piete,
suna din
Parlamentarilor
li s-a dat astazi liber tocmai pentru a putea sustine si ei
De altfel, toate partidele politice importante, fie ca sunt la putere sau in opozitie, militeaza pentru adoptarea Constitutiei.
Doar cateva partide mici, de extrema stanga si dreapta, duc o campanie impotriva votarii documentului.
Problema
esentiala a politicienilor olandezi este ca au inceput prea
tarziu
Primul ministru, Jan Peter Balkenende, a facut luni seara un nou apel la populatie, afirmand ca daca Olanda ia Europa in serios, atunci si Uniunea Europeana va lua Olanda in serios.
Desi votul de maine este unul consultativ, liderii politici au declarat ca vor tine seama de rezultatul referendumului daca populatia se va prezenta in procent semnificativ la urne si daca diferenta dintre DA si NU atinge un procent asemanator cu al francezilor.
Viitor incert
Ca sa poata intra in vigoare, Constitutia Europeana trebuie ratificata de toate cele 25 de tari semnatare.
Pana in prezent, noua tari au ratificat tratatul. In alte opt urmeaza sa aiba loc referendumuri, inclusiv in Olanda, miercuri.
Respingerea tratatului de catre Franta inseamna ca documentul, in actuala sa forma, este aproape sigur mort.
Analistii in domeniu afirma ca este putin probabil ca in Franta sa fie repetat votul, asa cum s-a intamplat cu Irlanda, care a respins intr-o prima instanta Tratatul de la Nisa.
Cel mai probabil va avea loc o renegociere a tratatului constitutional, astfel incat parti din el sa fie cuprinse intr-o varianta mult scurtata si, se spera, mult mai putin controversata.
BIBLIOGRAFIE
