|
Comunicarea eficienta in genere si comunicare in afaceri in speta, presupune exprimarea continutului, intentiei - vorbind in limbajul logicii si al motivatiei. In general comunicarea este in primul rand o chestiune de incredere si de acceptare a ideilor si sentimentelor celorlalti.
La baza celor mai multe probleme de comunicare se afla aspectele privind perceperea si credibilitatea. Fiecare comunica, interpreteaza si vede lumea prin prisma sistemelor proprii de referinta - influentate de sentimente, convingeri si comportament.
Comunicarea este un proces care necesita priceperea de a folosi empatia, in care se testeaza realitatea, in care indivizii incearca sa clarifice asteptarile dintr-o relatie si sa-si concentreze atentia asupra intereselor comune, inventariind optiuni din care sa castige toti cei implicati, insistand asupra folosirii unor criterii obiective.
Oamenii utilizeaza frecvent doar tactici ale ascultarii empatice, ca:
imitarea continutului;
reformularea continutului;
reflectarea sentimentala;
reformularea continutului si reflectarea sentimentala.
Deprinderea modului empatic de comunicare necesita destul de mult timp. In urma acesteia rezulta raspunsuri de genul:
raspunsuri in maniera autobiografica;
evaluare (daca suntem sau nu de acord);
examinare (din perspectiva subiectiva);
sfatuire (din propria experienta si perspectiva);
interpretare (din perspectiva propriilor tipuri de comportamente si propriilor motivatii comportamentale).
Pe langa aceste aspecte mai intalnim in comunicare:
Atitudini utile
Nu pune la indoiala buna ta credinta
Comunicarea de acest gen te ajuta sa rezolvi diferentele de opinie.
Ne ajuta sa ne lasam influentati pozitiv de altii.
Comportament util:
Trebuie sa asculti pentru ca sa intelegi.
Vorbesti, comunici ca sa fii inteles
Cand exista un punct comun de referinta incepe dialogul.
Nivele uzuale de ascultare:
Ignorarea interlocutorului
Ascultarea selectiva
Ascultarea cu atentie (activa, reflexiva)
Ascultarea empatica - cu intentia de a intelege
Intelegerea inseamna mai mult decat a inregistra, a reflecta sau a intelege cuvintele rostite, specialistii considera ca : (10 % din comunicare se realizeaza prin cuvinte, 30 % prin sunete si 60% prin limbajul corporal). Comunicarea inseamna si perceperea sentimentelor, semnificatiilor, ascultarea limbajului comportamental, acceptarea mesajelor de la interlocutor si intelegerea premiselor partenerilor.
Comunicarea este mai mult o chestiune de incredere si de acceptare a celorlalti, a ideilor si sentimentelor lor, a faptului ca sunt diferiti si ca din punctul lor de vedere, ei pot sa aiba dreptate.
Pentru a diagnostica orice situatie, putem incepe prin a intelege cerintele, preocuparile, fortele, tensiunile si situatia partenerilor pentru a oferi solutii de natura sa satisfaca neajunsurile, sa creeze relatii si punti intre oamenii implicati si serviciile oferite, cat si inventarierea faptelor pentru a intelege diverse situatii.[1]
In domeniul afacerilor, comunicarea presupune clarificarea raporturilor intre roluri si scopuri. O echipa este un sistem, ce are nevoie de informare care se ocupa de intreg mediul. Dezvoltarea echipei si individului se petrece dinauntru in spre afara (ca de la intreg la parte). Astfel, este util sa dezvoltam un sistem de evaluare a resurselor umane, care ajuta la monitorizarea tuturor celor implicati si interesati. Pentru a putea comunica eficient cu membrii unei echipe, grup, trebuie sa cunoastem cateva aspecte:
trebuie sa cunoastem (perceptiile, motivatiile, deprinderile, capacitatile si talentele oamenilor) punctele lor slabe si punctele lor forte, cunoasterea sentimentelor care au valoare de fapte pentru cei care le detin.
trebuie cunoscuta latura formala a echipei (mediul fizic, tehnologia, strategia, structura, toate bazele de valori, motivatiile si perceptiile oamenilor); asa dupa cum este necesara cunoasterea tendintelor generale din sectorul nostru de interes.
cunoasterea laturilor informale (valorile, normele, moravurile, interactiunile indivizilor cu echipa); cat si posibilele conflicte ce pot sa apara intre laturile informale ce pot intra in conflict cu standardele laturii formale generand relatii de adversitate.
In cele ce urmeaza vom prezenta o propunere de chestionar care poate fi pus si in practica, vizand eficienta comunicarii in afaceri, raspuns poate rezulta prin eliminarea celor ce nu sunt agreate, in final putand rezulta o "radiograma" a oportunitatii sau inoportunitatii comunicarii in mediul afacerilor.
1. Daca te-ai implica in comunicarea eficienta, ai face-o pentru:
sporuri salariale
independenta financiara
pentru propria ta afacere
pentru dezvoltarea personala
pentru a lega noi relatii
2. Din variantele de mai sus alege o singura prioritate, care este numarul unu?
3. De ce aceasta alegere este importanta pentru tine?
4. Ce alternativa ai alege inafara acestei prioritati?
5. Daca alegerea ta se dovedeste in timp ca nu este eficienta, ai dori sa te implici in continuare pentru ca:
ai nevoie de sprijin moral si material
doresti sa-ti faci noi relatii
doresti sa-ti afirmi propria personalitate
6. Daca ti s-ar propune o colaborare ce domeniu ai alege ?
7. Daca intampini obstacole cine crezi ca te poate ajuta?
8. Daca situatiile de insucces sunt mai frecvente in societate, cum le-am putea cunoaste pe cele pozitive, de succes ?
prin actiuni publice, colective
prin actiuni individuale
alte situatii
9. Daca aveti o imagine "negativa", cum poate deveni "pozitiva" ?
cu perseverenta
cu profesionalism si curaj
cu incredere in propria persoana
10. Daca intalniti obstacole de afirmare sau obstacole profesionale ce faceti ca sa le depasiti?
cautam solutii proprii
analizam sa vedem unde am gresit
invatam de la altii
alta varianta .......
11. Daca nu aveti succesul scontat, cum va puteti alatura succesului altora?
prin noi prietenii
prin comunicare si actiune
prin acceptarea de oferte
alta varianta .......
12. Daca nici una din actiunile dumneavoastra nu au avut succes cum ati putea determina pe altii sa impartaseasca din experienta dumneavoastra?
prin colaborare
actiuni comune
comunicare eficienta
13. Exista comunicare la nivelul societatii romanesti ?
daca da, unde?
daca nu, de ce?
alte variante ........
Din cele prezentate putem concluziona: comunicarea exista pretutindeni, este un proces inclus, in mod natural, atat in dinamismul proceselor sociale - vazute in toata aplicabilitatea lor, cat si, in mod simultan, ca factor explicativ al acestora. Aria de cercetare a procesului comunicational se extinde in domeniul stiintelor socio-umane (si nu numai), practic fiecare stiinta care urmeaza sa cerceteze procesul complex al comunicarii trebuie sa gaseasca si o varianta de raspuns la intrebarea: poate comunicarea sa fie disociata de procesele psihosociale pe care le insoteste si care i-au stat drept justificare la propria nastere?
ancheta, metoda de cercetare bazata pe informatiile culese de la populatie sau de la un esantion din cadrul acesteia
autoritate, Puterea recunoscuta ca legitima
birocratie, modalitate formala de organizare, in scopul reglementarii, coordonarii si administrarii societatii
chestionar, instrument de cercetare, sub forma de lista de intrebari, pentru culegerea in scris a informatiilor
competitie, relatie de concurenta aparuta in adjudecarea unor resurse insuficiente sau in realizarea unor scopuri
conflict de rol, raport de incompatibilitate intre doua sau mai multe roluri ale unei persoane
conflict, relatie tensionata de forta, de excludere, utilizata in directia atingerii unui anumit scop
democratie, regim politic ce deriva in urma alegerilor libere si a pluralismului politic
diferentiere sociala, proces de particularizare in functie de pozitia sociala a indivizilor prin specializarea rolurilor jucate
diviziunea muncii, specializare individuala sau de grup in definirea sarcinilor de munca
drepturi, actiuni pe care individul le poate pretinde altora in mod legitim, sa le respecte si sa le indeplineasca
economie, institutie sociala ce are rolul de producere si distribuire a bunurilor si serviciilor
formarea profesionala continua, cuprinde formele de realizare profesionala, aflate la dispozitia indivizilor, in cursul vietii
imobilitate de clasa, reducere a statusului socio-economic de la o generatie la alta
imobilitate de clasa, reducerea statusului economic de la o generatie la alta
integrare sociala, proces prin care o persoana face parte dintr-un grup sau dintr-o comunitate
libertati civile, dreptul de a te exprima in public, de a publica, de a te instrui
macrosociologie, parte a sociologiei preocupata de relatiile, structurile si activitatile de la nivelul intregii societati si al grupurilor mari
microsociologie, parte a sociologiei preocupata de modelele de comportament, de interactiunea si dinamica grupurilor mici
mobilitate relativa, mobilitate in care statusul individului se afla in structura sociala la nivel relativ echivalent cu cel detinut de cineva din familie la aceeasi varsta
modernizare, transformare structurala a societatii
nivel de subzistenta, nivelul de productie specific asigurarii necesitatilor existentiale minime
norma emergenta, norma constituita spontan in cadrul comportamentului colectiv
organizatie, grup social formal, constituit, localizat, structurat conform unui scop bine definit
personalitate de status, tip de personalitate, specific unui anumit status social
putere legitima, forma de putere, exercitata cu consimtamantul guvernantilor, in concordanta cu legislatia si normele
putere, capacitatea unui individ, sau a unui grup de a-si impune vointa in raport cu alti indivizi sau alte grupuri
reforma sociala, defineste un fragment in procesul de transformare si rationalizare a spatiului social global, reforma poate fi centrata pe: indivizi, conjuncturi sau pe continutul procesului propriu-zis
relatii sociale, raporturi si legaturi interumane de lunga durata, determinate pentru existenta sociala si organizarea sistemica a societatii
rol social, intregul ansamblu de comportamente asteptate de la o persoana care are un anumit status social
sanctiune, reactie sociala de dezaprobare manifestata prin pedepsire, aplicata pentru a asigura controlul social asupra comportamentelor
schimbare sociala, modificare fundamentala a institutiilor, modelelor de comportament, a structurilor fundamentale ale societatii
sector primar, acea parte a economiei care ca principala activitate extragerea resurselor naturale
sector secundar, partea economiei care are rolul de a produce bunuri fizice
sector tertiar, este responsabil de producerea si procesarea informatiilor si asigurarea serviciilor
set de roluri totalitatea rolurilor 'jucate' de o persoana (a se considera rolul in acceptiune sociologica)
set de statusuri, totalitatea statusurilor ocupate de o persoana
sindicat, organizatia salariatilor ce are rolul de a promova interesele acestora in raport cu patronatul, puterea si societatea
sinergie, energia unui grup
sintalitate, personalitatea grupului
sistem economic, ansamblul structurilor de producere, distribuire si consum a bunurilor si serviciilor
sistem social, componentele sociale aflate in interdependenta, determinate intr-una numit timp istoric
societate deschisa, este tipul de societate care permite mobilitatea sociala si adoptarea de noi structuri institutionale
sondaj de opinie, metoda de cunoastere a opiniei publice pe baza chestionarului si a esantionarii
status dobandit, componenta a statusului social, obtinuta prin optiune, efort propriu si merite personale
stereotip, modalitate nediferentiata de apreciere si percepere
tehnologie, modalitate organizata de aplicare in practica a cunostintelor stiintifice, tehnice si de cercetare
tensiune structurala, fenomen ce provoaca deviante prin diferentele ce apar intre nivelul inalt al aspiratiilor inoculate social si nivelul scazut, redus al ofertei de satisfacere
1. Achim M. - ABC-ul investigatiei sociologice, vol. I, Prolegomene epistemologice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1971.
2. Adver E. - L'analyse stratégique moderne et ses outils, in: Futuribles, nr. 72, p. 4, 1983.
3. Ansoff I.H. - Social Strategy for the business firm, W.P., nr. 79-24, EIASM, Bruxelles, 1979.
4. Anuarul statistic al Romaniei, Comisia Nationala de Statistica, Bucuresti, 1990-1998.
5. Babes M. - Statul si intreprinderile in conditiile tranzitiei la economia de piata. Problematica raportului stat-intreprindere in economia concurentiala in: Probleme Economie - saptamanal de informare economica, nr. 43-44, CIDE, Bucuresti.
6. Badescu I. - Civilizatie industriala si perspectiva sociala, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983.
7. Badescu I. - Cazacu A. - Metode si tehnici de cercetare sociologica, Bucuresti, 1981.
8. Boudon R. - L'inégalite des chances. La mobilité sociale dans les sociétes industrielles, Armand Colin, Paris, 1973.
9. Brémond J. si Gélédan - Dictionnaire économique et social, Hatier, Paris, 1990.
10. Burloiu, P. (1993), Economia muncii, Lumina Lex, Bucuresti
11. Buzarnescu Sf. - Introducere in sociologia organizationala si a conducerii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.
12. Buzarnescu Sf. - Sociologia civilizatiei tehnologice, Editura Polirom, Iasi, 1999.
13. Buzarnescu Sf. - Introducere in sociologia organizationala si a conducerii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.
14. Buzarnescu Sf. - Sociologia civilizatiei tehnologice, Editura Polirom, Iasi, 1999. Candea, R.; Candea, D. (1996), Comunicarea manageriala. Concepte, deprinderi, strategie, Editura Expert, Bucuresti
15. Chiriacescu, Adriana (2003), Comunicarea interumana - Comunicare in afaceri - negociere, Editura ASE, Bucuresti
16. Coman, C. (2001), Relatii publice - principii si strategii
17. Cornelius, H.; Faire, St. (1996), Stiinta rezolvarii conflictelor, Editura Polirom, Iasi
18. Chelcea S. - Chestionarul in investigatia sociologica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975.
19. Chelcea S. - Metodologia cercetarii sociologice, Metode cantitative si calitative, Editura Economica, Bucuresti, 2001.
20. Chris Agyris - Integrating the Individual an Organization, Wiley New-York, 1964.
21. Constantinescu N.N. - Reforma economica, in folosul cui?, Editura Economica, Bucuresti, 1993.
22. Dabu R. - Sociologie industriala, Editura de Vest, Timisoara, 1992.
23. Descreumaux A. - Nouvelles formes d'organisation de l'entreprise: Revue françai8se de gestion, nr. 107, Janvrier-février, 1996.
24. Drucker P. - L'enterprise face à la crise mondiale, Inter Édition, Paris, 1981.
25. Eldgrige J.E.T. - Sociology an Industrial life, London, 1978.
26. Fayol H. - Administration industrielle et général, International Management Institute, Dunod, 1962.
27. Grosu N. - Tratat de sociologie - Abordare teoretica, Editura Expert, Bucuresti, 1999.
28. Hiltrop, J. M.; Udall, St. (1998), Arta negocierii, Editura Teora, Bucuresti
29. Henri Fayol - Administration industrielle et générale, International Management Institute, Dunot, 1962.
30. Igor Lemnu - Fenomenul tehnic, Eseuri despre tehnica si raporturile ei cu economia, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976.
31. Keeman, K. (1997), Cum sa comunici, Editura Rentrop&Stanton, Bucuresti
32. Kennedy, G. (1998), Negocierea perfecta, Editura National, Bucuresti
33. Levin Y. si C.V. Stephens - Designing post-industrial organizations combining theory and practic, in: A. Desreumaux, "Nouvelles formes d'organisation et evolution de l'entreprise", Revue françois de gestion, nr. 107/1996.
34. Marcel Nanes - Managementul strategic al intreprinderii si provocarile tranzitiei, Editura All Beck, Bucuresti, 2000.
35. Martinet A. Ch. - Stratégia, Vuilbert Gestion, Paris, 1983.
36. Mathé J. Ch. - Politique Générale de l'Entreprise: Analyse et Management Stratégique, Économica, Paris, 1987.
37. Manolescu, A., (2001), Managementul resurselor umane, Editura Economica, Bucuresti
38. McQuail, D., (1997), Comunicarea, Editura Institutului European, Iasi
39. Nicolescu, O., (1997), Managementul comparat, Uniunea Europeana, Statele Unite ale Americii si Japonia, Editura Economica, Bucuresti
40. Panisoara Ion-Ovidiu, (2004), Comunicarea eficienta, Editura Polirom, Iasi
41. Perreti, A.; Legnand, J. A.; Boniface, J., (2001), Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iasi
42. Pruteanu, Sf., (2000), Manual de comunicare si negociere in afaceri, Editura Polirom, Iasi, vol. I, Comunicarea
43. Peter Druker - The Concept of the Corporation, New American Library, Mentor, New-York, 1964.
44. Petre, A. - Sociologie generala, Editura Polirom, Iasi, 1999, editia a IV-a.
45. Plesa O., F. Ciotea, N. Naum - Inovarea si sfidarea schimbarii, Editura Multimedia, Targu Mures, 1996.
46. Rees, W. D., (1996), Arta managementului, Editura Tehnica, Bucuresti
47. Scott, B., (1996), Arta negocierii, Editura Tehnica, Bucuresti
48. Staton, N., (1995), Comunicarea, Societatea, Editura Stiinta si Tehnica, Bucuresti
49. Serb Stancu, (1999), Relatii publice si comunicare, Editura Teora, Bucuresti Thomas, J. M., (1998), Manual de Marketing, Editura de Vest, Timisoara.
[1] Vezi, S.R. Covey, Etica liderului eficient sau conducerea bazata pe principii, Editura Alfa, 2000