|
|
|
Subiecte Standardizare si Legislatie in Chimia Mediului
Ledislatie
Standardizare
Legislatie
Definitie: Definitia Brundtland este prima recunoastere oficiala a faptului ca factorii ecologic, economic si social sunt parte a unei entitati, acestia trebuind sa se afle intr-un echilibru permanent. Iesind din starea de echilibru poate produce perturbari asupra mediului, declin economic sau perturbari sociale. Dezvoltarea durabila pune accent pe 3 dimensiuni: economica, sociala si de mediu.
Dimensiunea economica inseamna o alocare eficienta a resurselor sau a bunurilor limitate si presupune la randul sau, o economie flexibila si accesul liber la schimbari. Prosperitatea economica si protectia mediului trebuie sa se sustina reciproc. Prin urmare principiul fundamental al dezvoltarii durabile este echitatea, echitate in randul aceleasi generatii cat si in randul celorlalte generatii diferite.
Modalitati de interactionare - dimensiunea economica asupra dimensiunii sociale nivelul si distributia veniturilor; locuri de munca si implicatiile politicilor economice si fortelor de munca asupra societatii.
- dimensiunea economica asupra dimensiunii de mediu: efectele activitatii
economice asupra mediului(utilizarea resurselor, emisii de poluanti, generare de deseuri); activitati de protectie si management ale mediului si intreprinse de agentii economici; implicatiile politicilor economice si a fortelor de piata (modul si nivelul de productie) asupra mediului.
Dimensiunea sociala pune accent pe buna functionare a pietelor de munca si a ratei scazute de somaj, pe adaptabilitatea la modificarile majore demografice, cum ar fi imbatranirea populatiei, pe consideratiile legate de echitate si pe participarea mai eficienta in luarea de decizii - egalitatea sanselor, oportunitatilor, libertatilor si justitiei sociale.
Modalitati de interactionare - dimensiunea sociala asupra dimensiunii economice: cantitatea si calitatea fortelor de munca, structura populatiei si a utilitatilor menajere, educatie si formare profesionala; informare si participare; nivele si moduri de consum; implicatiile politicilor si conditiilor sociale asupra eficientei economice, reglementari insitutionale; norme legislative.
- dimensiunea sociala asupra dimensiunii de mediu: efectele modificarilor demografice si a modurilor de consum a resurselor de mediu; implicatiile conditiilor si politicilor sociale asupra mediului; educatie ecologica; informarea si participarea la solutionarea problemelor de mediu; reglementari insitutionale; acte legislative.
Dimensiunea de mediu are in vedere stabilitatea proceselor fizice si biologice si conservarea unui mediu sanatos - sa nu se depaseasca limitele de poluare a mediului si sa conserve biodiversitatea.
Modalitati de interactionare: - dimensiunea de mediu cu dimensiunea economica: functiile si serviciile de productie ale mediului (capacitatea de regenerare a resurselor); implicatiile politicilor de mediu asupra eficientei economice.
dimensiunea de mediu asupra dimensiunii sociale: asigurarea de servicii de mediu (acces la resurse); efectele conditiilor mediului asupra sanatatii, conditiilor de viata si de lucru; implicatiile politicilor de mediu si a instrumentelor aferente asupra societatii (aspectele distributionale).
3 tipuri de acte normative:
Legislatia primara, Legislatia secundara, Jurisprudenta
Legislatia Primara
Tratatul de la Paris, de constituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului semnat 18 aprilie 1951 semnat de Belgia, Franta, Germania de Vest, Italia, Luxemburg si Olanda.
Tratatul de la Roma, semnat de Belgia, Franta, Germania de Vest, Italia, Luxemburg si Olanda pe 25 martie 1957.
Tratatul de fuzionare, semnat la Bruxelles pe 8 aprilie 1965
Actul Unic European, semnat la Luxemburg pe 17 februarie 1986 si Haga pe 27 februarie 1986
Tratatul de la Maastricht - Tratatul Uniunii Europene, semnat 7 februarie 1992
Tratatul de la Amsterdam, semnat 2 octombrie 1997
Tratatul de la Nisa, semnat 26 februarie 2001
Legislatia Secundara
regulamentele sunt obligatorii si aplicabile direct in toate statele membre ale Uniunii Europene
directivele impun o obligatie statelor membre de a obtine un anumit rezultat intr-o perioada data de timp
deciziile reprezinta unul din cele 3 instrumente obligatorii ale legislatiei secundare ale UE
recomandarile si opiniile nu sunt obligatorii
Jurisprudenta
Rezulta din sentintele Curtii Europene de Justitie si a Curtii de Prima Instanta care se intalnesc in Luxemburg si care raspund recomandarilor curtilor nationale sau actiunilor legale ale Comisiei.
constitutia: se reglementeaza structura statului si relatiile dintre organele statului pe de o parte, precum si dintre acestea si persoanele fizice, inclusiv persoanele juridice; este o lege fundamentala a oricarui stat si toate celelalte legi trebuie sa fie conform Constitutiei.
legea: reglementeaza relatiile sociale privind protectia, conservarea sau dezvoltarea mediului; dreptul de a crea legi revine exclusiv Parlamentului, dupa ce este trecuta, analizata si aprobata de Parlament este data spre promulgare presedintelui, in cazul in acre nu exista obiectii de catre Curtea Consitutionala, presedintele promulga legea prin decret prezidential si devine efectiva pentru publicarea in Monitorul Ofcial.(legi organice si legi ordinare).
hotarari ale guvernului: acte administrative emise pentru a se asigura aplicarea corecta a legilor, ordonantelor si ordonantelor de urgenta si sunt subordonate ordonantelor, legii si Constitutiei.
ordonante
ordonante de urgenta
ordine ministeriale: acte administrative adoptate de ministri.
decizii ale organelor de conducere
hotarari ale administratiei publice locale
conventii internationale ratificate de Romania etc.
principiul prevenirii: presupune atat activitatea de prevenire a reducerii poluarii sau degradarii mediului cat si activitatea de limitare sau eliminare a efectelor daunatoare a poluarii insotite de stabilirea responsabilitatilor si sanctiunilor care se impun; a fost adoptat prin declaratia de la Stockholm.
principiul precautiei: absenta certitudinii nu trebuie sa impiedice adoptarea de masuri care sa previna un risc de pagube grave si ireversibile pentru mediu; a fost enuntat intr-o declaratie ministeriala privind protectia Marii Nordului si in Tratatul de la Maanstricht (1993), declaratia de la Rio.
principiul "poluatorul plateste": impune obligatia ca poluatorul sa suporte cheltuielile pentru realizarea masurilor de prevenire a poluarii sau sa plateasca pt pagubele provocate de poluare; adoptat in declaratia de la Rio.
principiul protectiei mediului: adoptarea de marimi pozitive pentru a impiedica, a preintampina sau diminua deteriorarea mediului; a fost exprimat intr-o serie de conventii, la nivel comunitar se gaseste in Tratatul de la Maastricht.
principiul conservarii: presupune un management al resurselor renovabile si o atentie deosebita utilizarii resurselor nerenovabile; este prevazut expres in legea mediului si formulat ca principiul conservarii biodiversitatii si ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural.
principiul corectarii cu prioritate la sursa: vizeaza combaterea poluarii prin actiune asupra surselor ei; a fost inserat in Actul Unic European 1987. (2 categorii: activitati poluante (vehicule industriale care utilizeaza TiO2, marile instalatii de combustie) si substante poluante normele privind continutul resurselor acvatice in Hg, Cd, Li)
integrarea considerentelor ecologice in toate politicile comunitare: orice activitate comunitara sa tina seama de impactul pe care-l au asupra mediului masurile individuale; apar 4 sectoare prioritare: agricultura, energia, politica regionala, cooperarea; apare in legea mediului ca primul principiu si este prevazut ca principiul integrarii politicii de mediu in celelalte politici sectoriale.
principiul subsidiaritatii: exprima ideea ca fiecare stat apartinand CE isi poate rezolva problemele de mediu cu ajutorul politicii nationale specifica statului respectiv sau apeland la politica comunitara considera ca este mai eficienta.
acordul de mediu: act tehnico-juridic, reprezinta decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul din punct de vedere al protectiei mediului; acordul de mediu se emite in paralel cu celelalte acte de reglementare emise de autoritatile competente.
autorizatia de mediu: actul prin care sunt stabilite conmditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati; cuprinde bilant de mediu, studiu de evaluare a riscului, program pentru conformare.
autorizatia integrata de mediu: privind prevenirea si controlul integrat al poluarii; la emitere se stabileste un plan de actiuni care reprezinta planul de masuri; la baza autorizatiei sta raportul de amplasament si care evidentiaza starea amplasamentului
avizul de mediu: pentru planurisi programe, pentru stabilirea obligatiilor de mediu, avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice, avizul "Natura 2000".
Etapele:
a) etapa de incadrare a proiectului in prcedura de evaluare a impactului asupra mediului
instalatii industriale periculoase cum ar fii rafinarii de petrol, instalatii de producere a combustibilului
nuclear si de tratare a deseurilor nucleare, instalatii chimice integrate.
centrale electrice care produc mai mult de 300 de megawatt sau centrale nucleare.
infrastructura pentru transport cum ar fi caile ferate, aeroporturile, autostrazile, canale navigabile interne si porturi daca infrastructura depaseste anumite limite specifice.
instalatii de tratament al deseurilor si apei
instalatii miniere mari.
instalatii de depozitare a apei si diguri.
instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor sau porcilor care depasesc anumite limite specifice.
b) etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului evaluarii impactului asupra mediului: raportul trebuie sa contina informatii legate de amplasament:
descrierea proiectului, cuprinzand date referitoare la amplasament, solutii tehnice propuse si marimea proiectului.
descrierea masurilor avute in vedere pentru a evita, a reduce si, daca este posibil, a remedia efectele adverse asupra mediului.
datele necesare pentru identificarea si evaluarea principalelor efecte pe care proiectul le poate avea asupra mediului.prezentarea generala a principalelor alternative studiate de titularul de proiect, cu indicarea motivelor alegerii sale, avandu-se in vedere efectele asupra mediului.
un rezumat fara caracter tehnic al informatiilor.
c) etapa de analiza a calitatii raportului evaluarii impactului asupra mediului
a) etapa de incadrare a planului sau a programului in procedura evaluarii de mediu
b) etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program si de realizare a raportului de mediu
c) etapa de analiza a calitatii raportului de mediu
Cea mai importanta diferenta dintre interventiile "end-of-pipe" si conceptul de abordare integrata a mediului consta in aspectul economic rezultat in urma aplicarii celor doua strategii.
Tehnologiile "end-of-pipe" au drept consecinta introducerea unor costuri suplimentare, care contribuie la marirea costurilor industriale totale de productie. In fiecare interventie de acest gen se pot distinge doua categorii de cheltuieli, una legata de instalatie, adica de achizitie si adaptarea la procesul tehnologic respectiv, cealalta de costurile de operare care constau in cheltuieli de personal, energetice, de consum.
Situatia este mult mai diferita in cazul imbunatatirii calitatii mediului prin aplicarea conceptului de abordare integrata, avand in vedere gradul de perfectionare si rationalizare a procesului, instalatiei, produsului si consumurilor sale specifice, adica a materiilor prime si energiei.
