Actiunea poluanta a unor compusi organici

ACTIUNEA POLUANTA A UNOR COMPUSI ORGANICI

Poluarea este fenomenul - antropic sau natural - prin care aerul, apa, mediul inconjurator in general , sunt contaminate cu substante care pun in pericol viata pe pamant.

Aspectele relevante pentru poluare sunt :

poluarea creste exponential pe masura cresterii demografice, respectiv a expansiunii industriei ;

exista tendinta de subestimare a importantei poluarii, de relaxare a masurilor de control si de neglijare a limitelor admisibile in cazul anumitor poluanti, limite care au fost stabilite prin norme si legi.

Lipsa producerii unor efecte imediate in cazul unor poluanti si ignorarea consecintelor ecologice dau impresia ca anumiti factori nu sunt ofensivi.

Poluantii pot fi grupati in trei categorii : chimici (gaze , hidrocarburi, diverse substante chimice ), fizici (sunete , temperatura), biologici (germeni patogeni) . Corespunzator tipului specific de mediu asupra caruia actioneaza acesti poluanti , se deosebesc mai multe forme de poluare .

A.      POLUAREA ATMOSFEREI

Se datoreaza emiterii in aer , de catre anumite surse - artificiale (automobile , fabrici) sau natorale (vulcani, bacterii) - a unor substante chimice gazoase, lichide sau solide care dauneaza fiintelor si ecosistemelor in care acestea traiesc .

Dintre efectele globale ale poluarii atmosferei mentionam :

1)     Distrugerea stratului de ozon - poluarea duce la distrugerea stratului de ozon care in mod normal actioneaza impotriva radiatiei ultraviolete provenite de la Soare. Daca aceasta ar disparea , radiatia ultravioleta ar "arde" suprafata globului , anihiland aproape intreaga viata terestra . Compusii halogenati ai metanului si etanului - CloroFluoroCarburile <CFC>  (CFCl3, CF2Cl2, C2F3Cl3, C2F4Cl2, C2F5Cl) , substante foloksite fie ca aerosoli, solventi sau pentru stingerea incendiilor - au un rol decisive in "erodarea" filtrului natural pe care il constituie ozonul, ele scindand practice molecula acestuia (O3) . Deprecierea stratului de ozon produce cancer de piele, boli ale ochilor, degradarea fitoplanctonului, scaderea recoltelor si a vegetatiei forestiere etc.

2)     Efectul de sera - se datoreaza indeosebi dioxidului de carbon produs prin arderea combustibililor fosili , inclusive a benzinei. Cu cat cantitatea de dioxib de carbon din atmosfera este mai ridicata, cu atat temperature este mai ridicata. Oamenii de stiinta prezic ca "incalzirea globala" va afecta productia agricola mondiala, va determina cresterea nivelului marii, va favoriza climatul continental si va extinde zonele de aparitie a bolilor tropicale.

3)     Ploile acide - precipitatii cu pH<5,5 datorate prezentei in atmosfera a dioxidului de sulf (provenit din arderea combustibililor fosili) si a oxizilor de azot din gazele de esapament emanate de automobile. Aceste emanatii mai contin - pe langa oxizii de azot - hidrocarburi nearse, CO2, SO2 , microparticule solide (inclusive plumb din benzina) si compusi organici volatili (COV) care contribuie la ploaia acida, la incalzirea globala si la smog (un amestec de ceata, fum, substante oxidante si microparticule). Smogul fotochimic , o forma particulara a smogului  

intalnit in marile aglomeratii urbane, se creaza cand lumina Soarelui declanseaza o reactie chimica intre hidrocarburile nearse si oxizii de azot din emanatiile autovehiculelor.

Alte noxe emise in atmosfera sunt :

• Gazul metan si COV rezultati in urma descompunerii gunoiului din gropile de colectare si din gospodarii; o alta sursa de COV o constituie incendiile forestiere.

• Vaporii de solventi organici (hidrocarburi alifatice usoare, etanol, methanol, acid acetic), pulberile de rasini, fenolul etc.

Poluantii ajunsi in atmosfera sufera reactii chimice in urma carora rezulta produsi de reactie daunatori. Conditiile meteo pot limita sau raspandi aceasta poluare la distante mari de locul unde s-a produs. Poluarea locala, in spatii inchise sau pe suprafete restranse, de exemplu in cazul unor accidente de munca, poate avea cosecinte grave , mai ales daca este vorba despre anumite substante organice.

Formaldehida exercita o actiune iritanta si necrozanta asupra pielii si mucoaselor datorita reactiei cu grupele amino din proteine; in cazul ingerarii a 10-20 mL solutie concentrate de formol poate surveni moartea.

Formaldehida este toxica pentru pesti si este un contaminant comun al aerului, concentratia maxima admisa fiind de 4 mg/m³ aer.

Acetona este iritanta pentru caile respiratorii (concentratia maxima admisa este de 1500 mg/m³ aer). Are actiune toxica foarte slaba pentru pesti.

Masurile preconizate pentru protectia aerului vizeaza, printer altele :

• Elaborarea unor norme si standarde armonizate reglementarilor internationale;
• Modernizarea fluxurilor tehnologice;
• Producerea de energie pentru tehnologii mai performante decat in trecut, punandu-se accentul pe folosirea combustibilului nuclear si pe valorizarea potentialului hidroenergetic;
• Utilizarea benzinei fara plumb la automobile; incepand cu 1 ianuarie 2000 productia de automobile din Romania este aliniata la normele Euro 2;
• Echiparea cu filtre de mare eficienta a cosurilor la unitatile industriale puternic poluante.

Legea protectiei mediului (nr.137/1995) prevede o strategie generala cu privire la reducerea impactului poluantilor asupra mediului.

B.      POLUAREA APEI SI A SOLULUI

Se datoreaza apelor uzate (industriale si menajere) , utilizarii substantelor chimice - sub diferite forme - in agricultura, depozitarii neacdevate a deseurilor , a gunoaielor menajere si a namolurilor rezultate din procesele tehnologice industriale. Apele uzate actioneaza negative prin : modificareapH-ului in afara limitelor fiziologice pentru organisme si microorganisme, cresterea concentratiei de substante organice emulsionate aflate in suspensii, continutul mare de noxe. Poluantii organici din apele reziduale sunt : solventi, rasini, detergenti, acizi organici, hidrocarburi etc.

Gradul de poluare se poate diminua prin :

• Construirea de statii de epurare moderne, prevazute cu instalatii pentru recuperarea anumitor substante sau materiale;

• Modernizarea si optimizarea statiilor de epurare existente (locale si finale);
• Refacerea canalizarilor si redistribuirea corecta a surselor de ape uzate in functie de natura impurificarii lor;
• Deversarea apelor uzate in reteaua de ape menajere si pluviale, realizandu-se o dilutie a apelor chimic impure, care in general asigura incadrarea apei obtinute in parametrii corespunzatori.

Protectia solului consta in folosirea unor instalatii performante pentru incinerarea gunoaielor menajere si a deseurilor industriale precum si amenajarea speciala a unor halde pentru depozitarea namolurilor si a deseurilor rezultate din procesele tehnologice si din tratarea apelor.

O metoda mai noua pentru depoluarea apei si a solului, utilizata si la noi in tara, consta in utilizarea unor materiale absorbante naturale (muschi de turba) cunoscute sub denumirea de spill-sorb . Muschiul de turba aplicat pe suprafata apei absoarbe si biodergadeaza hidrocarburile. Absorbtia poluantilor de pe sol se efectueaza prin aplicarea muschiului de turba pe suprafata solului si amestecarea cu acesta ; poluantii sunt incorporati si se biodegradeaza in contact cu oxigenul, umezeala si caldura.

Gospodarirea deseurilor si valorificarea lor, modernizarea retelei de alimentare cu apa, a canalizarii in general, culturalizarea si educarea populatiei vor duce la scaderea poluarii, respective la imbunatatirea conditiilor de viata a omenirii.

Bibliografie :

"Chimie C1" - manual pentru clasa a XII-a , Editura Humanitas Educational

www.google.ro