|
|
|
Definitie: muschiul este un organ diferentiat, care produce prin contractie lucru mecanic
Muschii-generalitati:
Numar- peste 430 de muschi.
Forma si dimensiunea lor este variabila.
Dupa forma sunt: lungi (fusiformi si cilindrici) , lati (grosi si subtiri, se grupeaza in ansambluri) si inelari (sfincteri).
Componentele muschilor striati sunt: corpul muscular (partea carnoasa, activa) din fascicule de fibre (vizibile cu ochiul liber) impreuna cu tesut conjunctiv, vase si nervi.
Structurile macroscopice: corpii musculari, inveliti de o fascie comuna (aponevroza) din tesut conjunctiv dens, cu fibre dispuse pe mai multe planuri si celule conjunctive fixe. Din fascia comuna se desprind prelungiri care inconjoara fiecare corp muscular (epimisium) din care pornesc despartituri ce invelesc si izoleaza fascicule de fibre musculare (perimisium), iar fiecare fibra musculara are o teaca conjunctiva proprie (endomisium). Fasciculelele musculare sunt de gradul I, II si III.
Structurile microsocpice: celulele (fibrele) musculare sunt delimitate la exterior de mebrana plasmatica (sarcolema), au citoplasma proprie (sarcoplasma), multiplii nuclei, situati periferic si organite celulare comune, dar si proprii (miofibrilele).
Miofibrilele sunt alcatuite din miofilamente, care contin proteine contractile (actina si miozina) si proteine reglatoare (tropomiozina). Exista si proteine cu pigmenti (mioglobina-derivat de hemoglobina).
Unitatea morfounctionala a fibrei musculare se numeste sarcomer si este cuprins intre 2 membrane Z succesive. Dispozitia alternativa a filamentelor subtiri (actina) cu cele groase (miozina) da aspectul striat al muschiului prin alternanta de zone clare (stria lui Amici) cu zone intunecate (stria Hensen-banda H).
Contractia musculara consta in alunecarea filamentelor de actina printre cele de miozina, cu formarea complexului acto-miozinic, apropierea mb.Z → contractie.
Tendonul este un organ alb-sidefiu, foarte rezistent si inextensibil, de forma cilindrica, format din tesut fibros dens, cu fascicule rectilinii pe o singura directie. Intre fibre sunt celule fibroase (fibrocite) si putina substanta fundamentala. Ca si la muschi, intalnim fascicule de ordinul I, II si III.
Jonctiunea musculo-tendinoasa este locul unde muschiul se continua cu tendonul, iar insertiile osoase sunt punctele de relief, prindere a muschiului pe os (in care tendonul se continua cu periostul).
Tecile sinoviale sunt formatiuni de invelis, cu rolul de a facilita alunecarea muschiului prin canalele (santurile) osteo-fibroase. Ele sunt formate dintr-o foita viscerala si una parietala, intre care se delimiteaza o cavitate virtuala cu o mica cantitate de lichid sinovial.
Biodinamica tendoanelor forta de contractie de la muschi se transmite de-a lungul directiei de miscare la tendon in procent de 100% (fara frecare la alunecare).
Bursele seroase sau mucoase se formeaza prin frecare sau prin contact intermitent. Sunt cavitati virtuale, cu putin lichid similar celui sinovial si rol de a favoriza alunecarea, protectia si nutritia tendoanelor.
Vascularizatia muschilor este realizata de o bogata retea de arteriole (unele terminale si altele intrepatrunse sub forma de retele in perimisium), astfel incat fiecare fibra musculara este inconjurata de o retea de capilare ovale, din care pleaca venule, paralele cu arteriolele. Cand muschiul este in contractie numarul capilarelor permeabile creste de 20-25 ori fata de repaus, pentru a asigura suportul nutritiv si energetic necesar.
Inervatia muschilor se face printr-o portiune speciala (hilul muscular Ogniev) prin intermediul unor fibre nervoase motorii (eferente) si senzitive (aferente). Fibrele motorii provin din motoneuronii alfa, din coarnele anterioare ale maduvei spinarii, care formeaza calea motorie finala comuna, locul de patrundere a acestora in muschi, fiind numit jonctiune neuro-musculara (placa motorie). Fibrele senzitive deservesc sensibilitatea proprioceptiva (analizatorul kinestezic sau motor) fiind reprezentate de fusurile neuro-musculare, corpusculii Golgi si terminatiile nervoase libere.
FIG.3. Portiune unei fibre musculare de dimensiune medie, marire x 800. Se observa in zona B fascicule separate de fibrile mici (a,a) si mari (b,b) mai mici c si mai mici d,d, mai mici decat acestea neputand fi separate. (dupa GRAY)
Proprietatile fizice ale muschilor sunt in principal contractilitatea si elasticitatea.
chimica potentiala in energie mecanica efectiva.
dimensiunile sub actiunea unor forte externe si de a reveni la caracteristicile initiale odata cu incetarea acestora. Cu cat forta este mai mare alungirea este mai mare, pana la un punct, cand nu se mai produce alungire proportionala cu intensitatea fortei de intindere (stretch). Intre forta de contractie si rezistenta muschiului la alungire este o relatie de proportionalitate.
