Analiza populatiei de etnie rroma la nivel national

Analiza populatiei de etnie rroma la nivel national

Analiza problemei rromilor trebuie sa fie pusa in perspectiva mai larga , valabila pentru toate comunitatile : cea a modernizarii si ce a dezvoltarii .

Toate comunitatile europene au parcurs in ultimele secole , in care efortul si sperantele nu au fost lipsite de frustrari , de adaptare la noi pattern-uri de viata conomica si sociala . In acest proces , multe obiceiuri au disparut , stresul schimbarii a fost imens . Romanul de acum nu mai seamana cu romanul din secolul XIX . Rromii au fost victimele unui proces de blocare a trendului modernizarii : au fost tinuti indelung la o margine a procesului in care multi dintre ei au fost obligati sa supravietuiasca mizand excesiv pe resursele schimbarii . ci mai mult pe cele ale supravietuirii , prin reinvierea , mai mult sau mai putin a mijloacelor marginale generate de o istorie negativa .

Modrnizarea nu insemana asimilare . Ea inseamna in primul rand schimbare , dezvoltare la noi contexte sociale , culturale , economice , tehnologice si politice . Definita in acest fel , problema rromilor din Romania , dar nu numai de aici , este in primul rand cea a accelerarii inscrierii in trendul de dezvoltare moderna , de dezvoltare a capacitatilor de a deveni competitivi si eficienti intr-o lume in schimbare . In secundar, asumarea unui profil etnic , practicare si dezvoltarea unei culturi proprii reprezinta un drept esential care trebuie garantat cu fermitate si sprijinit , dar nu aceasta este solutia de primara . Asumarea unei afilieri etnice si dezvoltarea unei proprii culturi este primar , libertatea si responsabilitatea proprie . Resposabilitatea celorlalti este mai degraba suportul pentru dezvoltare , pentru accesul la bunurile si serviciile unei societati civilizate , pentru dezvoltarea capacitatilor de a avea o viata prospera si eficace intr-un mediu socio-conomic activ , in mod special in contextul comun al Europei .

A defini problema rromilor in termeni exclusivi sau predominati etnici este o eroare , atat din perspctiva istorica dar mai ales din perspectiva viitorului .

Fara doar si poate rromii sunt o populatie cu un profil etnic relativ distinct : au (se pare ca nici macar majoritatea lor) o limba comuna , o parte dintre ei au anumite caracteristici fizice specifice (nu excesiv de pregnante) , au anumite obiceiuri care, mai ales in perceptia altora sunt caracteristice , desi multi rromi nici o legatura cu le , fac parte (iarasi nu toti) din anumite neamuri cu solidaritati proprii , in fine , prezinta (si iarasi nu toti si in diferite grade) constiinta apartenentei la o grupare etnica distincta , tind sa fie tratati de ceilalti ca distincti , chiar daca ei se definsc mai putin in acesti termeni .

Se poate vorbi cu privire la etnia rroma de o adevarata cultura a marginalizarii conomice . Evolutia spre modernizare a vietii economice a avut la o larga parte a populatiei de rromi o alta caracteristica decat la populatiile traditionale europene . Acestea au evoluat de la activitati economice traditionale , la activitati economice moderne care le-au asigurat o crestere relativ constanta a prosperitatii si o integrare globala intr-un mod de viata modern . Se poate spune ca , datorita unui dezavantaj istoric fundamental populatia de rromi (si aici se are in vedere doar o parte a ei , care nu a izbutit sa iasa dintr-un ciclu mai degraba negativ) s-au modernizat , dar intr-o maniera fundamental dezavantajanta si exclusivizanta .

Pornind de la un handicap de marginalizare , in societatea traditionala , rromii au evoluat in procesul modernizarii colective , conservand in mare masura acest handicap . O lunga istorie de marginalizare si discriminare , de acces redus la activitatile economice standard si la formarea scolar-profesionala a generat o traditie culturala care se poate caracteriza ca predominant negativa . Impinsi la marginea societatii , supusi unor izolari si discriminari continue , rromii au dezvoltat strategii de supravietuire in saracie , in lipsa , in deficit de acces la formele de viata , aflate in proces rapid de modernizare .

Activitatile economice dezvoltate , in contexte moderne , de multe segmente ale populatiei de rromi , sunt mai degraba exploatari ineficiente ale marginilor acestei economii plasate adesea la marginea economiei legale sau chiar dincolo de ea , cu risc ridicat de sustenabilitate si in mod special expuneri masive la sanctiuni sociale .

Aceste strategii au oferit resurse de viata cel mai adesea , la nivelul unui minim de supravietuire , fara a oferi sansa iesirii din situatia de marginalitate . A fost o cultura creata nu de spiritul crativ al colectivitatii ci o cultura a rezistentei si a adaptarii la conditii adesea extrm de vitrege . In lucrarea publicata de Catalin Zamfir , in anul 1993, acesta a avansat ipoteza ca situatiile sociale negative pentru rromi nu au facut decat sa reactiveze traditiile de supravietuire in conditii de stres social durabil . Ele sunt specifice unei mari parti de rromi , dar nu sunt , cele mai multe dintre ele , acele elemente culturale pe care o populatie ar dori sa le perpetueze in viitor . In fapt , ficare grup etnic are asemenea mosteniri produse de fenomene de dezagregare sociala , criza , marginalizare , pe care doreste sa le elimine si nu sa le includa in cartea de aur a viitorului . In mod special , o mare parte a rromilor se confrunta cu lipsa de resurse economice , in conformitate cu o structura moderna de supravietuire : lipsa de educatie, handicap de pregatire profesionala , deficit sever de sustinere a integrarii profesionale . Lipsa resurselor agricole si a celor neagricole plaseaza mare parte a populatiei de rromi intr-o situatie economica in mod special dificila .

Este necesar sa luam in considerare si dezvoltarile tehnologice traditionale . Ele au putut fi functionale in anumite conditii social-tehnologice , dar schimbarea contextului le face vetuste . A cauta sa revigorezi multe dintre mestesugurile traditionale ale rromilor (exista desigur exceptii importante) reprezinta mai degraba o pierdere de resurse si mai ales de sperante .

Saracia severa a unei mari parti a populatiei de rromi , dublata de numeroase surse de excluziune sociala , reprezinta o sursa extrem de importanta de blocaj in procesul relansarii economice si a integrarii intr-o viata moderna .

Nu este vorba doar de deficite de resuse si capacitati , dar si de grave procese de dezorganizare sociala . Un exemplu dramatic il reprezinta nivelul ceva mai ridicat de criminalitate , atat din cauza lipsei resurselor proprii , dar si din cauza unor mecanisme sociale externe . O anumita lipsa de solidaritate cetateneasca in raport cu rromii a facut ca uneori interventia mecanismelor cetatenesti sa creeze un dublu mecanism de control: cel cetatenesc si cel etnic - rromii sa se descurce , sa raspunda unii de altii . Asemenea cazuri de neinterventie in protejarea cetateneasca a rromilor duce invitabil la o subordonare a rromilor saraci , si marginalizati fata de mafia interna.

Exista un decalaj in ceea ce priveste tranzitia demografica deoarece in randul populatiei de romani s-a produs o tranzitie demografica extrem de rapida . Scaderea fertilitatii a facut ca resursele familiei sa sustina invstitiile in copii . Nu acelasi lucru s-a petrecut si in randul populatiei de rromi . Combinatia dintre saracie si natalitatea mai ridicata a agravat problema integrarii social-economice a rromilor : lipsa de locuinte , lipsa de domiciliu stabil , lipsa de suport scolar si profesional din partea familiei . stresul saraciei a fost partial compensat de o caracteritica distinctiva a populatiei de rromi : solidaritatea comunitara si mai ales familiala . Datorita lipsei de rsurse , aceasta solidaritate se plaseza mai degraba la un nivel scazut , ameliorand capacitatea de a face fata situatiilor adverse , dar doar exceptional cresterii capacitatii de dezvoltare personala.

Obiceiurile si modul de viata al etniei rrome , in imaginea colectiva este considerata a fi definitorie . Aici insa exista o problema mult mai complexa decat pare a fi si , luata insuficient de analitic , risca sa produca , mai ales in politica viitoare o imensa cantitate de confuzii si erori . Exista desigur un strat de mare inters : muzica , dansuri , simbolistica proprie . fiecare etnie ste caracterizata printr-un folclor propriu care ii confera o anumita culoare . Lipsa unui sistem de scris a impidicat , in momentul de glorie trecut al folclorului rromilor , o sedimentare adecvata , dar o asemenea sansa nu este definitiv pierduta : multe lucruri sunt de facut si se pot face inca .

Pntru problematica rromilor din Romania un interes deosebit il priveste evolutia structurii etnice a populatiei in ultimii ani (Tabelul 3 si Tabelul 4)

Tabelul 3

Tabelul 4

Analizand datele din tabelul 3 se observa tendinta continua de crestere in ultimul timp a ponderii populatiei care s-a declarat la recensamant de etnie rroma din totalul populatiei tarii , de la 1,1 % in anul 1977 la 2,5% in anul 2002 . Cresterea numarului persoanelor de aceasta nationalitate este nu numai consecinta unei fertilitati feminine mai ridicate , specifica acestei etnii , dar si a faptului ca un numar mai insemnat de rromi nu au ezitat sa-si declare nationalitatea de care apartin . Asa cum s-a intamplat la recensamintele precedente , din diferit motive .

Intre tarile Europei , Romania are cel mai mare numar de rromi , insa ca procent din intreaga populatie , Bulgaria detine cel mai mare procent (Tabelul 5)

Tabelul 5

Repartitia geografica a populatiei de etnie rroma la recensamintele din 1992 si 2002 przinta o crestere a ponderii rromilor in cadrul unor concentrari teritoriale de mari dimensiuni , care in general , se mentin .

Procente ridicate ale rromilor inregistreza localitatile din centrul tarii (judetele Brasov , Sibiu , Mures) urmate de cele de pe latura vestica (Satu Mare , Salaj , Bihar, Arad) si comunele din sudul judetlor dolj si Mehdinti .

La nivel national , in mediul urban (2002) valoarea ponderii rromilor ste mult mai rdusa decat in mediul rural (1,8% fasa de 3,2%) . Cele mai mari aglomerari de rromi apar in comune (unde se intalnesc maximele) , doar 8 orase prezentand procente peste 10% , acestea fiind incadrate in categoria oraselor mici .