|
|
|
Studiu de caz asistenta sociala
I. Date personale:
Numele: S.
Prenumele: P.C.
Data nasterii: 5.03.1993
Locul nasterii: Cluj-Napoca
Domiciliul: Centrul Crestin pentru Copii ai Strazii Cluj-Napoca
Inscris la scoala:
II. Date familiale:
Numele parintilor si data nasterii: - tata: L., 13.05. 1970
-mama N., 19.09. 1971
Pregatirea scolara, ocupatia si locul de munca:
tata: scoala profesionala, muncitor "Arta jucariilor";
mama: scoala profesionala, lucreaza in Spania;
Structura si componenta familiei, locul copilului in ordinea nasterii
S.P.C. provine dintr-o familie legal constituita, parintii fiind despartiti in
fapt fara a fi divortati . Familia este constituita din cei doi parinti si 2 copii, S:P.C. fiind al doilea copil. Familia s-a destramat in momentul in care tatal a incendiat propria locuinta.
Bugetul familiei: este scazut, familia intretinandu-se din salariul tatalui.
Conditiile materiale si de locuit ale familiei: au locuit intr-o casa
mostenita de la bunicii paterni, casa avea facilitati obisnuite(curent electric, apa curenta si incalzire cu gaz). Acest spatiu locativ a fost pierdut ca urmare a incendierii lui de catre tatal subiectului.
Relatiile intrafamiliale si climatul afectiv: Climatul afectiv al familiei este
distorsionat de comportamentele violente ale tatalui pe fondul consumului excesiv de alcool. Actele agresive ale tatalui aveau o intensitate foarte ridicata, astfel incat adeseori mama si cei doi copii erau fortati sa se adaposteasca in vecini pentru a evita agresiuni fizice majore. Pe fondul unor asemenea comportamente paterne relatia S.P.C. cu propriul tata era extrem de tensionata, tatal fiind perceput nu ca un model securizant , demn de urmat, ci ca o continua amenintare, care atunci cand se afla in stare de ebrietate manifesta un comportament agresiv nediscriminativ, nejustificat si pe anumite segmente lipsit de discernamant. Relatia cu mama era pozitiva, ii oferea o oarecare securitate, iar subiectul impreuna cu ea si fratele sau apelau la mecanisme de coping comune in fata agresivitatii tatalui. Dupa incendierea casei de catre tata, mama pleaca cu S.P.C. si fratele sau la bunicii materni care locuiau in Moldova. In scurt timp mama pleaca in Spania, iar copiii revin la Cluj-Napoca pentru a fi ingrijiti de tata. Comportamentul extrem de agresiv al acestuia il determina pe S.P.C. sa se reintoarca la bunicii materni in Moldova. Locuiesc la acestia doar o luna de zile, comportamentul agresiv (amenintarea cu un obiect contondent: topor ) al bunicului matern determinandu-i pe acestia sa riposteze violent (comitand un act de agresivitate asupra bunicului) si sa fuga de aici, alegand timp de doi ani, strada ca alternativa de mediu de viata.
Starea de sanatate a familiei:
Ambii parinti sunt surdo-muti. Tata prezinta tulburari psihiatrice, fiind internat in clinica psihiatrica cu diagnosticul sevraj necomplicat, depresie alcoolica cronica, tulburari de personalitate si instabilitate emotionala.
Mama nu prezinta probleme majore de sanatate.
Atitudinea si/sau conduita parintilor fata de:
-copil: tatal are o atitudine nefavorabila fata de S.P.C. , acesta nemanifestand afectiune fata de copil, nu ii oferea un mediu securizant si un model care sa-i fortifice eu-l si sa asigure o dezvoltare cognitiva si afectiva armonioasa. Dimpotriva, comportamentul tatalui era extrem de violent, culminand cu un act de iresponsabilitate pe fondul consumului de alcool, si anume incendierea propriei locuinte. Acest fapt denota un comportament lipsit de discernamant si o lipsa de responsabilitate paterna in raport cu proprii copii.
-scoala: In perioada in care familia nu era destramata S.P.C. frecventa scoala, iar atitudinea parintilor fata de scoala nu era nefavorabila, insa nici stimulativa.
III. Background-ul subiectului:
Situatia scolara: A frecventat doi ani scoala primara, iar dup incendierea locuintei a intrerupt-o. Dupa institutionalizare, a fost reinscris la scoala, iar in prezent este in clasa a IV-a. Desi nu este un elev sarguincios, insa cu potentialitati cognitive ridicate, nevalorificate decat intr-o mica masura, obtine o serie de rezultate deosebite apreciate prin prisma mecanismului potentialitate cognitiva-resurse alocate-rezultat: matematica: B, limba engleza: FB, caligrafie: FB, limba romana: S, limba franceza: S, stiintele naturii: S .
Starea de sanatate: Dupa institutionalizare datorita sanatatii precare evidente este supus unor investigatii medicale clinice si paraclinice care releva urmatoarele afectiuni:
infectie asimptomatica cu VHB.
stare de sanatate precara datorita consumului de alcool si tutun ;
Afectiuni gastrice datorate abuzului de substante;
Enurezis nocturn;
In urma ingrijirilor medicale primite in cadrul centrului, starea de sanatate a subiectului s-a ameliorat, enurezisul nocturn se mentine.
Istoricul plecarii de acasa: In opinia noastra exista cateva elemente esentiale ale parcursului subiectului care au determinat parasirea familiei si alegerea strazii ca alternativa de mediu de viata cu intreaga gama de comportament dissociale si antisociale pe care le incumba. Aceste evenimente le prezentam in succesiunea lor cronologica, pentru ca acestea au structurat tipul de personalitate a subiectului si au valoare explicativa in aparitia tulburarilor de comportament:
- comportament violent al tatalui pe fondul consumului excesiv de alcool;
incendierea de catre tata a locuintei personale, eveniment care a determinat un lant de situatii favorizante pentru alegerea strazii ca alternativa de mediu de viata.;
despartirea de tata si plecarea cu mama la bunicii materni in Moldova;
plecarea mamei in Spania la munca si lasarea copiilor in ingrijirea bunicilor;
S.P.C. si fratele sau sunt luati la Cluj de catre tatal lor care a motivat schimbarea comportamentului sau in ansamblu, renuntand la alcool datorita convertirii la cultul penticostal . ;
perioada petrecuta la Cluj este din nou una traumatizanta, comportamentul tatalui nu a inregistrat nici o schimbare pozitiva, dimpotriva pe fondul consumului excesiv de alcool actele de agresiune verbala si fizica se repeta;
incredintarea de catre Directia de Protectie a Copilului datorita comportamentului excesiv de violent a tatalui, a lui S.P.C. si a fratelui sau bunicilor materni;
locuiesc aprox. o luna cu bunicii materni, in urma unui grav incident cu bunicul (bunicul se comporta violent cu cei doi copii, amenintandu-i cu toporul, iar acestia la randul lor il agreseaza pe bunic).
in urma incidentului mentionat cei doi copii parasesc locuinta bunicilor si vagabondeaza prin tara (se plimba cu trenul prin diverse regiuni ale tarii, locuiesc temporar prin locatiile diverselor gari cum ar : Gara de Nord din Bucuresti, Gara din Cluj-Napoca, Razboieni, etc);
adoptarea unui comportament tipic pentru copiii strazii, in care elementele esentiale sunt consumul de tigari si alcool..
IV. Evaluarea psihologica
Au fost aplicate urmatoarele probe psihologice: Matricile progresive Raven, Scala de masurare a perceptiei la copii si adolescenti, testul Back- Hs., testul Impulsului gregar, scala de evaluare a stimei de sine Lawseq, precum si o fisa de apreciere a dificultatii probelor aplicate si a modului de relationare cu examinatorul.
La Matricele Progresive Raven are un IQ = 90, avand o inteligenta peste nivelul mediu din populatia de aceeasi varsta.
Scala de masurare a perceptiei controlului releva un loc extern al controlului, acordand o insemnatate mare sansei in stransa corelatie cu o capacitate scazuta de control personal, de control intern.
Scorul obtinut la testul Back-Hs. indica o imagine negativa moderata cu privire la viitor.
Expansivitatea sociala de limita superioara a fost confirmata de scorul obtinut la testul Impulsului gregar.
La Scala de evaluare a stimei de sine Lawseq obtine un scor ce indica un nivel mediu al stimei de sine.
V. Analiza si interpretarea datelor
Realizand o sinteza a factorilor de risc prezenti in perioada copilariei cu datele relevate in urma aplicarii probelor psihologice si informatiile obtinute pe parcursul aplicarii probelor se contureaza profilul unui subiect cu tulburari de comportament, cu accente disruptive Subiectul are o inteligenta ridicata, fapt confirmat si de rezultatele scolare , avand in vedere ca desi are potentialitati cognitive superioare, investitia personala este minima, cu toate acestea subiectul are rezultate chiar foarte bune la unele materii. Sfera emotionala si componentele imaginii de sine sunt de asemenea bine conturate, desi subiectul a trecut printr-o succesiune foarte rapida de situatii traumatizante, a reusit sa se adapteze lor atat datorita capacitatilor cognitive pe care le-a utilizat in sens adaptativ, determinand functionalitatea unor mecanisme de coping. Aceste mecanisme de coping, insa au au avut repercusiuni pozitive asupra sociabilitatii si nivelului stimei de sine. Efectele negative ale situatiilor traumatizante se reflecta in comportamentul extrem de agresiv al subiectului orientata asupra colegilor din centru, profesorilor, tuturor celor care nu i se conformeaza sau considera ca nu ii fac pe plac. Acest fapt se datoreaza in opinia noastra lantului de situatii traumatizante traite de subiect, care au conturat un loc extern al controlului si o grila eronata de receptarea a indicatorilor de relationare cu ceilalti. El considera ca cei care nu ii indeplinesc dorintele sunt impotriva lui si atunci "solutia" este un comportament agresiv cu care a luat contact datorita modelului patern si care apoi a fost automatizat in conditiile vietii de pe strada. Desi obtine un scor mare in privinta sociabilitatii, acesta se refera mai mult la dorinta sa de a se relationa, atitudinea lui fata de ceilalti nefiind una asertiva, ci mai degraba agresiva. Aceasta atitudine este explicabila prin cumulul de frustrari acumulate intr-o perioada scurta de catre un nivel ridicat de inteligenta si o stima de sine care in conditii normale ar fi trebuit sa il valideze social. Desi frustrarile acumulate determina comportamente disruptive, se observa ca prezinta o expansivitate sociala de limita superioara, fapt pe care trebuie sa se centreze terapia comportamentului disruptiv.
VI. Concluzii si recomandari
Consider ca subiectul S.P.C . prezinta o tulburare de comportament , cu elemente pregnante de comportament opozitional si disruptiv manifestat prin agresarea celor din jur indiferent de statutul lor sau natura relationarii cu acestia.
Recomand implicarea acestuia intr-un ansamblu de tehnici cognitiv-comportamentale sau o terapie relational-emotiva care sa permita identificarea gandurilor maladaptative si exersarea competentei sociale (recunoasterea emotiilor celorlalti, relationare pozitiva cu acestia, formarea unei atitudini asertive care sa inlocuiasca atitudinea agresiva, optimizarea tolerantei la frustrare ).
Este necesara elaborarea unei strategii terapeutice care sa aiba in centru formarea si optimizarea capacitatii de autocontrol. Acest deziderat poate fi realizat printr-o desensibilizare progresiva a experientelor traumatizante traite in familie si in strada, concomitent cu evidentierea mecanismelor de coping pe care le are, precum si utilizarea acestor mecanisme de coping ca baza a comportamentului asertiv.
Nu in ultimul rand ar fi util sa fie stimulat pentru a face progrese in activitatea scolara, fapt care ar contribui la optimizarea controlului intern si a imaginii de sine in ansamblu. In acest sens, inteligenta emotionala a subiectului este un aspect care nu trebuie scapat din vedere in elaborarea unei startegii terapeutice personalizate.
