|
|
|
ANALIZA FENOMENULUI MUNCII COPILULUI IN ROMANIA
Lucrarea ,,Analiza fenomenului muncii copilului in Romania'' incearca o "radiografiere" concisa asupra fenomenului muncii copilului dar mai ales modul de abordare a acestuia la nivel national.
Lucrarea este structurata pe 4 capitole care scot in evidenta, la nivel international, aspecte generale legate de exploatarea muncii copilului, iar la nivel national rolul sistemului de protectie a copilului in prevenirea si eliminarea exploatarii muncii copilului.
Astfel capitolul I ,,Situatia internationala cu privire la munca copilului evidentiaza aspecte referitoare la istoricul muncii copilului, estimarile la nivel mondial in privinta muncii copilului, legislatia internationala privind munca copilului.
Capitolul cuprinde date despre Organizatia Internationala a Muncii si defineste munca copilului prin conventiile si recomandarile acestei Organizatii. Definirea muncii copilului este facuta de catre Biroul International al Muncii - Programul International pentru Eliminarea Muncii Copilului - prin trei marimi statistice (indicatori) cu sfere de cuprindere diferite spre a cuantifica munca copilului in calitatea sa de fenomen social cu profunde radacini economice.
Cei trei indicatori sunt:
Copii care muncesc
Copii economic activi
Copii care desfasoara activitati non-economice/casnic-gospodaresti; se refera la totalitatea copiilor implicati in activitati situate in afara granitelor de productie.
Acesti indicatori acopera fenomenul muncii copilului in toate dimensiunile sale, de la cele mai restranse la cele mai extinse forme ale muncii copilului si au menirea de a permite, distinctia intre acestea, muncile usoare sau activitatile gospodaresti si cele mai grave forme ale muncii copilului pentru a caror eliminare trebuie luate masuri decisive, chiar radicale.
Capitolul II ,,Analiza fenomenului muncii copilului in Romania'', face delimitari conceptuale privind munca copilului, tipologia muncii copilului, analizeaza fenomenul muncii copilului in tara noastra aratand cauzele care determina exploatarea copilului prin munca.
In Romania mare majoritate a copiilor care muncesc, provin din zonele rurale iar activitatile economice pe care le desfasoara, ca de altfel si cele non-economice, sunt legate direct ori indirect de agricultura.
Copiii constituie un factor de munca extrem de ieftin, ei actionand in calitate de lucratori familiali neremunerati. Mai mult decat atat, marea majoritate a copiilor care muncesc si in mediul urban, sunt de fapt implicati, in general, in activitati cu caracter agricol.
Studii realizate de Programul International pentru Eliminarea Muncii Copilului, Institutul National de Statistica, Institutul National de Cercetarea Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale au colectat date referitoare la activitatile educative (invatamant prescolar, scolar), economice (sector formal sau informal), gospodaresti si recreative pe care le desfasoara copiii, la numarul copiilor economic activi, la ponderea copiilor economic activi din mediul rural, care depaseste ponderea copiilor economic activi din mediul urban.
Sunt evidentiate preocuparile nationale pentru eliminarea muncii copilului si pentru elaborarea legislatiei nationale si armonizarea ei cu legislatia internationala in domeniul prevenirii si eliminarii exploatarii muncii copilului.
Capitolul III Rolul sistemului de protectie a copilului in prevenirea si eliminarea exploatarii muncii copilului'' prezinta elementele definitorii ale sistemului de protectie privind prevenirea si eliminarea exploatarii muncii copilului si Programele implementate in Romania in acest domeniu.
Sunt prezentate pa larg Programul International pentru Eliminarea Muncii Copilului (PIEMC), Programul finantat de USAID si Programul finantat de UNICEF in Romania cu accent pe rezultatele lor, pe initiativele si actiunile pentru eliminarea exploatarii prin munca a copiilor la nivel national.
Capitolul IV ,,Cercetare personala privind munca copiilor rromi ,,caramizari'' din ,,Cotorga'' Rosiorii de Vede, judetul Teleorman'' a fost realizata in municipiul Rosiorii de Vede , judetul Teleorman, str. Vadul Vezii, zisa ,, Cotorga''.
,,Cotorga'' este locuita de aproximativ 746 de rromi, 429 copii si 317 adulti.
Cercetarea cuprinde date despre comunitatea rromilor ,,caramizari'', structura populatiei dupa varsta, structura familiilor dupa ocupatie, stare civila, numar de copii.
Obiectivele cercetarii au fost:
Ipoteze cercetarii:
La cercetare au participat 100 de copii de varsta scolara, clasele I-VIII, din familii cu doi copii.
Datele au fost obtinute prin plicarea chestionarului, a observatiei si a analizei fiselor de monitorizare a muncii copilului.
Rezultatele cercetarii au evidentiat:
1. Formele muncii copilului
Au fost intalnite cele trei forme de munca asa cum sunt ele definite de Organizatia Internationala a Muncii.
2. In ceea ce priveste muncile desfasurate de copiii rromilor ,,caramizari'' acestia muncesc atat in interiorul gospodariei cat si in afara ei.
3. Timpul afectat muncii variaza in functie de munca desfasurata de copil. Pentru muncile din gospodarie sun afectate 3 ore, munca in afara gospodariei 4 ore, munca de colectare a materialelor refolosibile 6 ore, munca la groapa de gunoi 8 ore, iar munca pentru producerea caramizilor 11 ore.
Recompensele pe care le primesc copiii in urma muncii desfasurate sunt consumate cu intreaga familie, fie ca este vorba de produse alimentare sau de bani. Banii pot fi folositi si in interesul copiilor pentru imbracaminte sau incaltaminte.
5. Cauzele muncii copiilor rromi,,caramizari''
Saracia este una din cauzele care ii determina pe copii sa munceasca. Copiii muncesc de mici, munca este o abilitate care trebuie insusita din copilarie.
Copiii trebuie sa munceasca pentru a contribui la bunastarea familiei dar si pentru a se pregati pentru a se putea descurca singuri
6. Consecintele muncii copiilor rromi,,caramizari''
Prima consecinta a muncii copilului rrom este absenteismul
La clasele I-IV 50 de copii au o frecventa buna, iar 17 au foarte multe absente.
La clasele V-VIII absenteismul este mai pronuntat. O frecventa buna au doar 12 copii restul de 21 au o frecventa foarte slaba.
O alta consecinta care deriva din absenteism este abandonul scolar.
La clasele I-V se inregistreaza un numar mic de abandonuri scolare, doar 4 din totalul de 67 de copii.
Numarul copiilor care abandoneaza scoala este mai mare la casele V-VIII unde din 33 de copii 10 au abandonat scoala.
Degradarea starii de sanatate este cea mai grava consecinta asupra copiilor. Groapa de gunoi este o sursa de infectii si de boli pentru 11 copii.
Cercetarea de fata a avut mai mult un caracter explorator iar rezultatele ei se pot aplica doar rromilor ,,caramizari''.
Munca copiilor rromi ,,caramizari'' este o realitate si se intalneste in cele mai variate forme.
Desi parintii valorizeaza munca negativ si sunt constienti ca a trimite copilul la munca este ilegal, ei sunt cei care iau decizii in ceea ce priveste implicarea copiilor in munca.
Lucrarea a relevat ca desi Romania a reusit sa obtina masa critica de progres in perioada de tranzitie, caracterul inconstant care a afectat ultimul deceniu, i-a lasat o mostenire care consta in mare parte intr-o economie de subzistenta, unde cererea pentru munca copilului, considerata munca ieftina, este inca mare.
Continuarea procesului de reforma, cu componenta sa centrala, aderarea la Uniunea Europeana, este cel mai bun mijloc de a garanta reducerea economiei de subzistenta, datorita unei cresteri economice sustinute. Aceasta, la randul sau, va reduce semnificativ cererea pentru munca copilului si va aduce cea mai valoroasa contributie la reducerea ponderii copiilor activi economic din numarul total de copii.
