|
EVOLUTIA EFECTIVELOR SPECIILOR DE VANAT SI INFLUENTA FACTORILOR ECOLOGICIA SUPRA EVOLUTIEI
1. Evolutia efectivelor de vanat in ultimii 10 ani
Prin efectiv intelegem numarul absolut de indivizicare alcatuiesc populatia la un moment dat , pe un anumit teritoriu. Efectivul si densitatea sunt parametri biostaticicare ne dau imaginea maririi populatiei.
Analizand efectivele de vanat a principalelor specii din fondul de vanatoare nr. 18 Raul Targului , respectiv cerb comun , caprioar si mistret , vom costata urmatoarele :
-la cerbul comun intre anii 1998-1999 efectivele au crescut in limita sporului mediu anual , intre anii 2000-2003 efectivul a scazut. Incepand cu anul 2004 , efectivele de cerb comun au inceput sa creasca. Aceeasi situatie se poate constata la efevtivele de caprior si mistret , insa pe anumite perioade de ani diferite de cele ale cerbului comun.
Pierderile constatate se datoreaza in mod special , actiunii factorilor antropici negativi , nerespectarea si distrugerea prin lucrari de exploatare a padurilor din zonele de refugiu , neasigurarea linistii vanatului in perioada fatarilor si a perioadei de alaptare a puilor , prin pasunat abuziv , organizarea de actiuni necorespunzatoare de combatere a pradatorilor vanatului si in mod special a vulpilor , cainilor hoinari si , in functie de aprobarea Ministerului Mediului recoltarea speciilor protejate care , totusi sunt pradatori ai vanatului , rasul , lupul , si pisica salbatica. (35)
Corespunzator bonificatii iar in cazul acesteia corespunzator punctajul obtinut pentru fiecare specie de vanat in parte , sau stabilit tot in baza acestor chei de determinare a bonitatii densitatile optime de vanat pe specii.
Punctajul final obtinut in cadrul cheilor pentru determinarea bonitatii rezulta prin insumarea punctelor de la A , B , C si D.
4.1.Studiu bonitatii pentru principalele specii de vanat din fondul de vanatoare nr. 18 Raul Targului
Chei pentru diagnoza ecologica a terenurilor cu CERB COMUN
Nr. Crt. |
Factorul de mediu |
Specific national |
Punctaj |
A.FACTORI ABIOTICI |
|||
1 |
Altitudinea medie a terenului |
1100 m |
10 |
2 |
Temperatura medie in perioada mai - iunie |
9s C |
20 |
3 |
Cantitatea medie de precipitatii in perioada mai - iunie |
80 - 90 mm/mē |
15 |
4 |
Grosimea medie a stratului de zapada |
Grosimea medie a stratului de zapada este 25 - 50 cm si se mentine 41 - 60 zile |
45 |
5 |
Distributia retelei hidrografice |
> 50 % |
20 |
Total A |
120 |
||
B. FACTORI BIOTICI |
|||
1 |
Procentul de impadurire |
77% |
70 |
2 |
Compozitia arboretului |
Fag in amestec cu rasinoase |
20 |
3 |
Subarboretul |
25 - 35 % |
20 |
4 |
Clasele de varsta ale arboretului |
45 - 48 % |
20 |
5 |
Biomasa accesibila in timpul iernii |
160 - 200 kg/ha |
50 |
6 |
Tratament |
Taieri progresive |
20 |
Total B |
200 |
||
C. FACTORI DE CULTURA CINEGETICA |
|||
1 |
Ogoare de hrana pe timpul iernii |
2 ha /1000 ha de padure |
10 |
2 |
Hrana administrata pe impul iernii si modul de administrare |
Cantitatea de hrana administrata pe timpul iernii reprezinta 1.7 - 2 kg/zi/ha |
35 |
3 |
Combaterea cainilor vagabonti si a cainilor de la stani |
Combaterea cainilor se face numai in sezon iar la stani sunt 4 - 5 bac/stana |
20 |
4 |
Controlul numeric al pradatorilor specifici |
3 - 4 /1 ex. |
35 |
Total C |
100 |
||
D . FACTORI ANTROPICI NEGATIVI |
|||
1 |
Pasunatul |
< 20 % |
30 |
2 |
braconajul |
2 cazuri |
20 |
3 |
Pesticide |
Nu se folosesc |
30 |
4 |
Numarul de caini din teren |
3 - 4 |
35 |
5 |
Drumuri |
3 - 5 km/ ha |
20 |
Total D |
135 |
||
Total A+B+C+D=120+200+100+135=555 puncte |
Clasa de bonitate este II , iar efectivul optim este de 132 exemplare.
Cheie pentru diagnoza ecologica a terenurilor cu CAPRIOR
Nr. Crt |
Factor de mudiu |
Specific stational |
Punctaj |
A. FACTORI ABIOTICI |
|||
1 |
Altitudinea medie a terenului |
1100 m |
15 |
2 |
Temperatura medie in perioada mai - iunie |
8.4 s C |
30 |
3 |
Cantitatea medie de precipitatii in perioada mai - iunie |
Este mai mica de 100 mm/mē |
30 |
4 |
Grosimea medie a stratului de zapada |
Grosimea medie a stratului de zapada este de 20 - 25 cm timp de 61 - 75 zile |
50 |
5 |
Distributia retlei hidrografice |
40 - 69 % |
20 |
Total A |
145 |
||
B. FACTORI BIOTICI |
|||
1 |
Procesul de impaduriri |
77% |
10 |
2 |
Compozitia arboretului |
Div tari in amestec cu rasinoase - 0.2 - -0.3 % |
10 |
3 |
Subarboretul |
> 0.7 % |
30 |
4 |
Marimea si forma trupurilor de padure |
> 2000 ha |
0 |
5 |
Biomasa accesibila in timpul iernii |
160 - 200 kg/ha |
35 |
Total B |
85 |
||
C. FACTORI DE CULTURA CINEGETICA |
|||
1 |
Ogoare de hrana in timpul iernii |
1 - 2 % |
20 |
2 |
Hrana complementra pe timpul iernii si modul de distribuire |
1.7 - 2 kg/zi/ha |
30 |
3 |
Combaterea cainilor hoinari |
3 - 4 |
20 |
4 |
Raportul pradatorilor anuali (ras si lup /caprior) |
1 la 20 exemplare |
0 |
Total C |
70 |
||
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI |
|||
1 |
Chimizare |
nu |
30 |
2 |
Mecanizare |
nu |
30 |
3 |
Pasunat |
< 20 % |
40 |
4 |
Braconaj |
2 cazuri |
10 |
5 |
Densitatea retelei de drumuri |
1.5 - 2 km/kmē |
10 |
Total D |
120 |
||
Total A +B+C+D=145+85+70+120=420 puncte |
Clasa de bonitate este III , efectivul optim este de 100 exemplare.
Cheie pentru diagnoza ecologica a terenurilor cu MISTRET.
Nr. Crt. |
Factorul de mediu |
Specific stational |
Punctaj |
A. FACTORI ABIOTICI |
|||
1 |
Altitudinea medie a terenului |
1100 m |
10 |
2 |
Temperatura medie in perioada de fatare |
2 - 3 s C |
30 |
3 |
Precipitatii in perioada de fatare |
65 - 70 mm/mē |
10 |
4 |
Grosimea medie a stratului de zapada |
Grosimea medie a stratului de zapada este de 25 - 30 mm timp de 41 - 60 zile |
20 |
5 |
Reteaua hidrografica |
> 50% |
20 |
Total A |
90 |
||
B. FACTORI BIOTICI |
|||
1 |
Procesul de impadurire |
77 % |
50 |
2 |
Ponderea claselor de varsta |
35 - 40 % (I ,V , VI) |
15 |
3 |
Formatiuni forestiere |
Fag in amestec cu rasinoase |
10 |
4 |
Subarboretul |
0.5 - 0.7 % |
20 |
5 |
Vegetata din afara fondului forestier |
23 % |
5 |
6 |
Biomasa accesibila in timpul iernii(bulbi - rizomi ) |
151 - 190 kg/ha |
35 |
Total B |
135 |
||
C. FACTORI DE CULTURA CINEGETICA |
|||
1 |
Terenuri de hrana pe timpul iernii |
1 - 3 |
30 |
2 |
Hrana administrata pe timpul iernii |
< 50 % |
20 |
3 |
Raportul numeric pradatori naturali/mistret |
1 la 10 exemplare |
30 |
4 |
Caini hoinari la 1000 ha |
2 - 3 buc /1000 ha |
20 ha |
Total C |
100 |
||
D. FACTORI ANTROPICI NEGATIVI |
|||
1 |
Pasunatul |
< 20 % |
30 |
2 |
Braconajul |
2 cazuri |
30 |
3 |
Cresterea porcilor domestici |
accidental |
10 |
4 |
Densitatea retelei de drumuri |
1.5 - 2 km/kmē |
15 |
Total D |
85 |
||
Total A+B+C+D=90+135+100+85=410 puncte |
Clasa de bonitate este III , efectivul optim este de 20 exemplare
4. 2. Pierderi naturale , boli constatate , accidente , braconaj
In fondul de vanatoare nr. 18 Raul Targului , datorita conditiilor naturale specifice foarte bune , completate de activitati silvotehnice din acest teritoriu , sustinuta de o combatere a daunatorilor vanatului constanta si intensa , a inregistrat o crestere foarte mare a efectivelor si de asemenea o dispersare pe aproape intreaga suprafata. In urma evaluarilor si a observatiilordin ultimii ani se constata ca speciile principale si indeosebi mistretul continua sa-si mareasca efectivele.
Analizand modul de gospodarire a fondului de vanatoare pe ultimi 10 ani constata ca pierderile in randul efectivelor de vanat sunt in numar mic , nu multe cazuri de mortalitati inregistrandu-se in iarna anului 2000 (cerb comun-4 vitei , caprior- 5 iezi si mistreti- 8 purcei) datorate iernii grele cu zapada abundenta si carnosierelor.
Pierderile cauzate de boli infecto-contagioase nu s-au constatat dar cu toate acestea in ultimii 5 ani , anual , s-au efectuat vaccinari pe cale orala , la vulpi si mistreti. (45 - 48 )
Alte pierderi care au dus la diminuarea efectivelor sunt cele cauzate de :
-piese ranite si nerecuperate in sezonul de vanatoare 2004 - 2005 , a fost gasit cadavrul unui mistret de circa 60 kg , la care se nadise o familie de rasi (o femela si doi pui) , rezultat prin ranirea la una dintre anatorile organizate cu aproximativ o saptamana inainte. De mentionat este faptul ca unii vanatori inca nu vor sa inteleaga sa foloseasca la vanatoare numai cartuse cu glont unic. Acestia merg pana acolo , ascunzand aceste cartuse , incarcand si descarcand arma pe ascuns , profitand de cele mai multe ori de neglijenta organizatorului actiunii respective.
- pierderi provocate de cainii hoinari si de cainii ciobanesti
-extrageri prin braconaj. (53)
CLABUCET |
4 |
STRAMTU |
4 |
ROITESTI |
2 |
V. PATRU |
2 |
TOTAL |
60 |
Prin asigurarea acestor scaldatori pentru vanatl din fondul de vanatoare , vom putea mentine efectivele aici si vom impiedica astfel migrarea lor spre alte fonduri de vanatoare.
Sarariile , pentru cea mai mare parte a mamiferelor , sarea joaca un rol important. Astef , un teren fara sare nu retine vanatul , motiv pentru care , in trecut , multi ingrijitori ai terenurilor de vanatoare recomandau ca prima masura de amenajare distributia sarii. Acum , multi pun sarea in jgheaburi amplasate langa hranitori , lucru care face ca un animalsa tina la distanta de hrana si sare un numar mai mare de exemplare. In aceste cazuri este necesar ca sarariile sa fie amplasate la 10-20 m de hranitoare si a aiba mai multe puncte de alimentare.
Avand in vedere ca in zona paduroasa a fondului de vanatoare au acces foarte multe persoane care se ocupa de procurarea lemnelor de foc , de recoltarea ciupercilor sau chiar cu pasunatul animalelor domestice si pot sustrage bulgarii de sare din sararii , s-a recurs la recurs la amestecarea sarii cu lut. In amestecul de sare cu lut se pot introduce si unele medicamente antiparazitare.
Pe fondul de vanatoare nr. 18 Raul Targului , sarariile sunt amenajate in general pe cioate ramase in urma exploatarilor forestiere si mai putin amenajate pe sol in cadru de lemn.
Saraiile amenajate pe fondul de vanatoare se gasesc in urmatoarele zone:
Denumirea zonei |
Numarul de sararii la : |
|
Cervide |
Capre Negre |
|
Portareasa Tau |
14 |
|
Nanu |
5 |
|
Portareasa (golul de munte) |
20 |
|
Huluba |
5 |
|
Portareasa |
5 |
|
Calus Mare |
6 |
|
Valea Larga |
20 |
|
Paraul Geanta |
5 |
|
Cuca - Plai |
2 |
|
Bughita |
10 |
|
Bughea Mare (Poligon) |
4 |
|
Argesel (Namaiesti - Musuroaie ) |
6 |
|
Valea Carstei |
4 |
|
Iezerul Mare |
|
7 |
Iezerul Mic |
|
6 |
Piscanu |
|
6 |
Batrana Plai |
|
7 |
Fracea |
|
7 |
Tambura |
|
6 |
Gradisteanu |
|
6 |
Poiana Sintaliei |
|
5 |
Total |
106 |
50 |
In total , pe intreaga suprafata a fondului de vanatoare nr. 18 Raul Targului se gasesc 156 de sararii amenajate pentu cervide si capra neagra.
3. 1. c Instalatiile de vanatoare
acestea se definesc ca lucrari destinate recoltarii , observarii si hranirii vanatului. Gama este destul de larga , astfel in practica se intalnesc , cu diverse denumirisi scopurile pricizate numeroase lucrari , care pot fi grupate in : hranitori , depozite de hrana , observatoare , fantani si standuri.
Hranitorile se executa in variate modele care sunt adaptate pentru speciile pe care le au in vedere. Pe fondul de vanatoare nr. 18 Raul Targului distingem hranitorii pentru cervide (cerb comun si caprior) si mistret. Hranitorile pentru cervide sunt de tip iesle , cele pentru cerbul comun sunt de dimensiuni mai mari (inaltimea la strasina este de 2 m ;lungimea de 4 m ,iar latimea este de 2.5 m). Unele sunt construite din cherestea , iar altele din material lemnos provanit din resturi de exploatare. Hranitorile din fondul de vanatoare sunt amplasate in urmatoarele zone:
Denumirea zonei |
Numarul de hranitoare la |
|
Cervide |
Mistret |
|
Portareasa Tau |
7 |
|
Nanu |
2 |
|
Portareasa (gol de munte) |
3 |
|
Huluba |
1 |
|
Portareasa |
2 |
|
Calus Mare |
2 |
|
Valea Larga |
5 |
2 |
Parau Geanta |
2 |
|
Cuca - Plai |
1 |
|
Bughita |
2 |
|
Bughea Mare (Poligon) |
2 |
|
Argesel (Namaiesti - Musuroaie) |
3 |
|
Valea Carstei |
2 |
|
Gainatu Mare |
|
1 |
Iezerul Mare |
|
2 |
Bughea - Leresti |
|
1 |
Argesel (Namaiesti) |
|
2 |
Total |
34 |
8 |
In total , pe intreaga suprafata a fondului de vanatoare nr. 18 Raul Targului se gasesc 42 de hranitori amenajate pentru cervide si mistret. Depozitele de hrana - depozitarea hranei trebuie sa aiba in vedere cantitatea de furaje necesare pentru perioada de iarna , pericolul inghetului - care priveste furajele radacinoase si suculente , grosimea stratului de zapada si dificultatile de aprovizionare a hranitorilor.
Ca umare , pentru conservarea furajelor supuse inghetului trebuie sa se prevada beciuri , silozuri sau santuri de adancime corelata cu adancimea de inghet a solului. Furajele uscate pot fi depozitate chiar si in unele hranitori depozit , care au o parte centrala cu o latime de 2-4 m , inalta de pana la 2 - 3 m si lunga de 6 - 10 m. Pe partile laterale , de o parte si de alta a acestui corp central , se amplaseaza hranitori iesle si troci pentru concentrate.
Observatoarele - sunt instalatii , in primul rand pentru observarea vanatului si , in unele situatii , pentru recoltarea lui. Ele sunt utile ca puncte de observare pentru toate speciile de vanat , iar pentru recoltare sunt utilizate la ceride , mistreti etc.
Ele pot fi de mai multe tipuri clasificate in :
observatoare inalte inchise sau deschise;
obsevatoare inalte acoperite sau neacoperite;
observatoare permanente sau improvizate;
observatoare fixe sau mobile.
Observatoarele au o inaltime de 2 - 4 m si permit utilizarea lor de catre mai multe persoane. Materialul utilizat este cel lemnos. Acoperisul poate fi executat din sindrila , tigla sau carton asfaltat si mai nou placi de azbociment.
In ceea ce priveste echipamentul interior , observatoarele inchise pot cuprinde bancute pentru 2 - 3 vanatori , paturi , mese , scaune , soba si sistem de iluminare. Observatoarele deschise au peretii laterali de 1.2 m inaltime.
In cazul in care nu exista timp sau conditii pentru construirea unui observator fix sau in cazul in care prin executarea lui ar deranja prea mult vanatorul , se pot folosi observatoarele improvizate mobile sau scari portabile. Atat observatoarele mobile , cat si scarile portabile se pot executa din materiale usoare , precum dur aluminiul , care se monteaza repede.(74)
Pe suprafata fondului de vanatoare nr.18 Raul Targului se gasesc amplasate 9 observatoare suspendate , destinate observarii si , in unele cazuri recoltarii vanatului.
Acestea se gasesc in urmatoarele zone :
Denumirea zonei |
Numarul de observatoare |
Huluba |
1 |
Portareasa Tau |
4 |
Baratu |
1 |
Valea Larga |
2 |
Valea Larga (Ursoaica) |
1 |
Total |
9 |
3.1. d Constructi vanatoresti
Sunt lucrari ample destinate in primul rand adapostirii vanatorilor si uneori si recoltarii vanatului , cum este cazul bordeelor de panda. In fondurile de vanatoare bordeele de panda se folosesc pentru recoltarea vulpilor , iar cabanele si colibele de vanatoare se pot utiliza pentru adapostirea vanatorilor.
Bordeiul de panda este o incapere sapata in sol , dotata cu un pat de lemn , o soba , o banca , o masa , etc. In ceea ce priveste marimea lui , se va avea in vedere ca un bordei sa poatai utilizat de 1 - 3 persoane , care raman in mod obisnuit 5 - 6 oresi chiar 24 ore. La amplasarea bordeiului se av vea in vedere : curentii de aer , modul cum cade lumina lunii si trecerea vulpilor sau eventual a altor carnivore. Accesul se va face pe o poteca bine camuflata.
Eliminarea fumului se va face printr-un horn a carei iesire va fi la 15 - 25m de bordeisau la o inaltime de cativa metri , care sa permita dispersarea mirosului de fum.
Coliba de vanatoare este una din cele 3 cladiri ce sunt destinate adapostirii vanatorilor. Coliba este cea mai simpla , fiind formata dintr-o singura incapere , cu un acoperis simplu , in loc de soba are doar o vatra de foc. Pentru dormit se fac fie doua paturi simple sau unul comun , confectionat din lemn cioplit. Ca asternut se pune cetina.
Colibele sunt necesare in terenurile de munte si dealuri inalte , cu complexe mari de paduri , departate de sate. De asemenea colibele fac parte din primele lucrari de amenajare ale unui teren. Se amplaseaza in locuri insorite , destul de departe de caile de comunicatie publice.
Cabana de vanatoare este o constructie cu 2 - 3 incaperi , care isi gaseste utilitatea cand zona unde se construieste se afla situata la o distanta mare de localitati. Pe teritoriul fondului de vanatoare nr. 18 Raul Targului se gasesc un hockstand , 2 colibe de vanatoare si o cabana de vanatoare. (75)
Acestea se gasesc amplasate in urmatoarele zone :
Denumirea zonei |
Tipul de instalatiide vanatoare |
Numarul de instalatii |
Total |
Portareasa |
Hockstand |
1 |
|
|
Coliba de vanatoare |
1 |
3 |
|
Cabana de vanatoare |
1 |
|
Nanu |
Coliba de vanatoare |
1 |
1 |
|
Total instalatii de vanatoare |
|
4 |
Calculul necesarului de amenajari si instalatii de vanatoare va avea in vedere speciile de vanat care populeaza fondul de vanatoare.
Lucrarea |
Necesar pe specii |
La 100 ha teren |
||
Cervide |
Capra Neagra |
Mistret |
||
Ogoare |
|
|
|
0.5 ha |
Poteci |
|
|
|
0.1 - 0.5 km |
Scaldatori |
|
|
1 la 2 ex. |
|
Adaposturi |
1 la 3 ex. |
|
1 la 8 ex. |
1 - 2 |
Sararii |
1 la 1 ex. |
1 la 2 ex. |
|
1 - 2 |
Linii de vanat |
|
|
|
0.1-0.3 km la 100 ha padure |
Hranitori |
1 la 3 ex. |
|
1 la 4 ex. |
|
(76)