Animalele ne vorbesc pe la spate
In cartea sa, intitulata 'Studiul
limbii', lingvistul George Yule constata ca, spre deosebire de cea umana,
comunicarea animalelor sau a insectelor este legata aproape exclusiv de
In cartea sa, intitulata 'Studiul limbii', lingvistul George Yule
constata ca, spre deosebire de cea umana, comunicarea animalelor sau a
insectelor este legata aproape exclusiv de prezent. Cu ajutorul unor cuvinte,
noi putem plasa evenimentul in trecut sau in viitor sau putem discuta situatii
ipotetice. Acesta nu este si cazul comunicarii dintre albine.
Bzzz tot inainte
Odata ce a localizat o sursa de nectar,
albina revine la semenele ei si le comunica unde se afla hrana. In acest scop,
ea executa un dans: in cazul in care sursa e aproape, miscarile sint circulare.
Daca e departe, albina misca din partea posterioara a corpului si variaza
ritmul pentru a indica distanta la care e situata hrana. Nu se poate comunica
decit despre sursa cea mai recenta de nectar, nu despre 'cea pe care am
vazut-o alaltaieri in timp ce vizitam o amica din stupul vecin'.
Acest tip de comunicare nu e tocmai flexibil, atesta un experiment. Un stup de
albine a fost plasat la baza unui turn radio, iar hrana a fost asezata in
virful acestuia. Zece insecte au fost duse acolo, apoi trimise inapoi la stup
sa comunice locatia ospatului. Ele si-au executat dansul si tot restul
albinelor din stup au marsat la mincarea gratuita. Au zburat in toate
directiile, dar nu au putut-o localiza. Explicatia consta in faptul ca actul
comunicarii se poate produce doar cu un set fix de semnale, toate raportate la
orizontala. Verticala nu exista in limbajul acestor insecte, nu au un
'cuvint' pentru 'sus' si nici nu par capabile sa inventeze
unul. La fel si cicadele, al caror set de semnale are doar patru componente.
Mamiferele contraataca
La inceputul secolului al XX-lea a
existat un cal neamt, pe numele sau Hans cel destept, care a uimit lumea cu
capacitatea lui de a raspunde la intrebari de aritmetica sau de a recita
alfabetul batind din copite. Din nefericire, s-a demonstrat ca Hans se invatase
sa raspunda la indicii vizuale furnizate de cei care ii puneau intrebarile.
In anii '60, delfinii Buzz si Doris au descoperit cum sa comunice dincolo de o
bariera opaca. Scopul acestui act era obtinerea unei gustari sub forma de
peste. Cind Doris vedea un flash de lumina, ea lovea o visla din partea stinga
si ii 'spunea' lui Buzz - care nu putea vedea lumina si nici pe Doris
- sa apese visla din dreapta lui. Asa au facut rost de peste citva timp.
Interesant a fost ca femela a continuat sa ii semnalizeze masculului chiar si
atunci cind vedea si el lumina si cind acesta nu se mai afla in aceeasi
locatie. Concluzia trasa de cercetatori a fost ca Doris avea un comportament
conditionat de diferitele semnale luminoase, iar Buzz, mai gregar, reactiona la
reactiile lui Doris.
Primatul
maimutelor
Limbajul este o proprietate innascuta si
unica a fiintelor umane, a afirmat lingvistul Noam Chomsky. In dezonoarea sa,
un cimpanzeu a capatat numele de Nim Chimpsky. Din 1973, s-au facut eforturi
concertate pentru ca acest animal sa invete limbajul american al semnelor. Timp
de doi ani, Nim a produs numeroase semne de cite un cuvint, ba chiar si
combinatii de cite doua de exemplu 'da banana'. Insa el nu folosea
semnele pentru a initia interactiunea cu profesorii sai, ci mai degraba ca
raspuns la semnalele lor, pe care le si repeta uneori. Pina la urma, s-a
considerat ca dialogurile cu Nim nu reprezentau un 'comportament
lingvistic'.
Za inglis
Experimentul a avut rezultate mai
satisfacatoare cind s-a operat, cu alte ustensile, pe o specie de cimpanzeu
numita bonobo. Sue Savage-Rumbagh incerca sa instruiasca un astfel de animal in
folosirea limbajului Yerk: i se dau obiecte de plastic, fiecare reprezentind un
cuvint, iar primata trebuie sa le manipuleze pentru a construi propozitii.
Bonobo-ul Matata, pentru care era proiectat experimentul, nu s-a prea
descurcat, in contrast cu odrasla ei, Kanzi, care a prins imediat ideea acestui
joc nou.
Pina la virsta de opt ani, bonobo-ul junior a devenit capabil sa priceapa
engleza vorbita cam la fel de bine ca un copil de doi ani si jumatate,
stapinind peste 250 de forme verbale.
Mai mult, Kanzi a reusit si sa solicite vizionarea filmelor sale favorite:
'In cautarea focului', o pelicula despre oamenii primitivi, si
'Greystoke', al carui subiect e legenda lui Tarzan. .
Discursul acuplarii
Ritualul imperecherii face parte din momentele in care comunicarea intre
animale este mai abitir stimulata. Masculul cistiga dreptul de fecundare dupa
ce lupta pentru femela, uneori chiar pina la extrema, cu ceilalti pretendenti.
Odata ce si-a invins rivalii, incepe sa o curteze creind un ritual ce poate
dura de la un minut la citeva zile. Paunul are unul dintre cele mai
impresionante ritualuri. 'Isi deschide coada in forma de evantai, se
invirte in jurul paunitei, apoi se lasa jos pentru a-si prezenta culorile. Tine
gitul incovoiat, pieptul scos afara si incearca sa o cuprinda cu penele',
spune Andrei Czuth, crescator de pauni si fazani. Pe perioada imperecherii, un
mascul prezinta acest spectacol in fata a 2-5 femele pe care le fecundeaza pe
rind.
