UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE AGRICULTURA

SECTIA TPPA

PROIECT

TEHNOLOGIA MORARITULUI

1. TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze si sa se stabileasca schema tehnica pentru o moara de grau dur cu capacitatea de 100 t/24h pentru faina tip 480 si faina tip 650, extractie totala 76%, masa hectolitrica a graului fiind de 82 kg/hectolitru.

2. CARACTERIZAREA MATERIEI PRIME

Graul este cereala care ocupa primul loc ca materie prima la fabricarea fainii. Graul este materie prima in industria alcoolului, amidonului, glucozei, dextrinei.

In hrana animalelor se utilizeaza tarata care este un nutret concentrat foarte valoros, bogat in proteine, grasimi, vitamine si substante minerale.

Produsele secundare (paie, pleve), au valoare furajera scazuta, sunt folosite la: asternut, combustibil, ambalaj, impletituri,celuloza, hartie.

Bobul de grau are forma ovala cu o parte usor concava si alta usor convexa. De-a lungul partii concave se afla santuletul. La unul din capete se afla germenele sau embrionul iar la celalalt se gaseste barbita sau smocul de perisori. Dimensiunea boabelor de grau comun dezvoltate normal este cuprinsa intre 5-8 mm lungime si 2,8-3,3 mm grosime iar cea a boabelor din specia durum este de 5-10 mm lungime si 3-3,5 mm grosime.

Graul comun (Triticum vulgare) este specia care are cea mai larga intrebuintare la fabricarea fainii de panificatie, iar graul tare din specia Triticum durum este folosit la fabricarea fainii cu destinatii speciale, mai ales pentru productia de paste fainoase.

Graul dur cuprinde mai multe varietati, diferentiate dupa culoarea spicelor si a aristelor, pubescenta glumelor, culoarea boabelor. Soiurile mai mult cultivate apartin varietatilor: melanopus (spic alb, ariste negre, bob alb); apulicum (spic rosu, ariste negre, bob alb); coerulescens (spic negru, ariste negre, bob alb); hordeiforme (spic rosu, ariste albe, bob alb).

Datorita tolerantei ridicate la seceta, precum si a ciclului scurt de cultivare, graul dur a fost dezvoltat si adaptat la climate calde, mai aride, tipice Mediteranei.

Boabele de grau durum, destinate fabricarii pastelor fainoase, contin o cantitate mai mare de proteine si gluten, dar glutenul are o calitate inferioara pentru panificatie, in schimb este foarte potrivit pentru fabricarea pastelor fainoase, avand o stabilitate mare la fiert datorita filamentelor de proteina foarte rezistente, capacitate mare de conservare, capacitate mare de absorbtie a apei.

Continutul de gluten al graului variaza in limite largi, 18-30% la graul comun si 25-40% la graul dur.

Continutul de proteina mai ridicat al graului durum, de la 13-16% fata de 11-13% al graului comun, si compactitatea mai mare a miezului fac ca pastele sa fie mai rezistente la fierbere, pastrandu-si complet integritatea cand ating stadiul de produs gata de consumat.

Deoarece graul dur este mult mai scump decat cel comun, folosirea lui in stare pura este din ce in ce mai rara si aceasta numai in tarile cu traditie veche in consumul pastelor fainoase.

La pregatirea pentru macinis a graului durum se folosesc in general aceleasi utilaje si operatii tehnologice ca si la graul comun pentru panificatie. Extragerea impuritatilor de natura minerala si vegetala trebuie intensificata, deoarece, daca raman in masa de grau si intra in macinis, ajung in produsul finit adica in faina grifica la dimensiunile particulelor acesteia. Daca au ramas pietre si s-au macinat la granulatia fainii, aceasta la masticatie va avea un scrasnet. Particulele vegetale si mai ales cele provenite din seminte de buruieni cu coaja neagra, sunt vizibile cu ochiul liber si dau culorii fainii un aspect neplacut.

Conditionarea cu apa trebuie astfel condusa incat apa sa actioneze mai mult asupra cojii pentru ai mari gradul de elasticitate si a nu se sfarma la macinare in particule mici. Miezul macinat trebuie sa-si mentina taria pentru a produce cat mai putina faina fina de tipul panificatie. Aceasta trebuie sa ramana cu granule mari, specifice fainii grifice pentru paste fainoase.

La unele mori din strainatate specializate pe macinisul graului din specia durum se practica unii parametri functionali, ai unor utilaje, diferiti de cei folositi in mod normal la macinisul graului comun.

Incarcatura specifica a valturilor este cuprinsa intre 20 si 25 kg/cm/24h fata de 30-35 kg la macinarea graului comun. Aceasta incarcatura mai mica este justificata prin faptul ca stratul de produs ce intra la macinat intre fiecare pereche de tavalugi este foarte subtire, incat aproape fiecare particula sa intre in contact cu suprafata tavalugilor.

Diametrul tavalugilor macinatori este si el mai mic decat la cei folositi in macinisul graului comun, avand 220 mm. Acest tip de tavalugi micsoreaza suprafata de contact cu produsele si reduce cantitatea de faina cu granulatie fina.

Viteza tavalugului rapid este mai mica la sroturi, ea fiind de numai 3,5 m/s.

In faza de srotuire se utilizeaza de obicei un numar de 7 sau 8 trepte. Inclinarea riflurilor este mai mare, de obicei 10-12 %.

Desfacerea grisurilor se face in 6-8 desfacatoare, toate cu suprafata tavalugilor neteda.

Faina acestuia, numita si gris, este de culoare chihlimbarului, intensitatea culorii depinzand de varietatea de durum. Aluatul este caracterizat printr-un grad mediu de flexibilitate si fermitate ridicata (din cauza prezentei glutenului), fiind astfel perfect pentru producerea de pasta.

Compozitia chimica a bobului de grau

Glucidele ocupa cea mai mare parte a bobului, avand functia fie ca materia de constituire a invelisului celular si a scgeletului invelisului protector al bobului(celuloza si hemiceluloza) fie ca substante de rezerva (amidon, mici cantitati de zaharuri si dextrine). Alaturi de amidon se mai gasesc si mici cantitati de glucoza si zaharoza, componente care prezinta deosebita importanta la amorsarea procesului de fermentare a aluatului din faina de grau.

Proteinele sunt cuprinse in bobul intreg, dar cele mai multe sunt localizate catre periferia acestuia. In compozitia boabelor de grau intra urmatoarele categorii principale de proteine: albumine, globuline, prolamine si gluteline. Continutul de albumina al boabelor de grau variaza, fiind mai mare in germene unde se gaseste sub forma de nucleat de albumina iar in stratul aleuronic si in invelisul bobului se gaseste sub forma libera.

Globulinele se gasesc in cantitati mici si se gasesc in mare parte in germene iar prolamina-gliadina se gaseste numai in endospermul bobului care impreuna cu glutenina formeaza glutenul.

Lipidele sunt concentrate in germene si stratul aleuronic.

Substantele minerale se gasesc in tot bobul de grau, proportia cea mai mica gasindu-se in centrul endospermului.

Vitaminele din grau reprezinta o importanta sursa pentru necesitatile organismului uman. In proportie mai mare se gasesc vitaminele B_1, B₂ si P,alaturi de care se mai gasesc si vitaminele A si E.

Enzimele care se gasesc in bobul de grau fac parte din clasele: hidrolaze, transferaze, oxidoreductaze. Repartitia enzimelor este neuniforma, acestea gasindu-se localizate la limita dintre germene si endosperm, in germene si la periferia endospermului.

Caracteristici fizico-tehnologice ale cerealelor

Aspectul general al masei de cereale este influentat de o serie de factori cum ar fi: gradul de vechime, modul de conservare, continutul de impuritati, gradul de dezvoltare a boabelor. Aspectul general nu se poate stabili decat in mod practic, sensorial.

Culoarea boabelor indica daca cerealele sunt vechi, au luciu sau sunt opace.

Marimea, forma si uniformitatea boabelor prezinta o deosebita importanta pentru morar, deoarece in functie de acestea el isi echipeaza si regleaza masinile de curatat si sortat.

Taria sau duritatea cerealelor reprezinta un indiciu privind modul in care acestea rezista la operatiile de transport tehnologic, pregatire si macinare.

Sticlozitatea si fainozitatea boabelor de cereale au deosebita importana pentru tehnologia de pregatire si cea de macinis. In categoria boabelor sticloase intra acelea care, private in sectiune transversala prezinta un aspect sidefat, translucid-cornos. Prin macianare la moara se transforma in prima faza intr-o mai mare cantitate de grisuri mari si mijlocii si mai putine grisuri mici, dunsturi si faina.

3. CARACTERIZAREA PRODUSELOR FINITE

Faina din grau alba, obtinuta din grau pentru panificatie prin macinare dupa o prealabila curatire. Faina este destinata pentru fabricarea painii, a produselor de panificatie, biscuitilor, precum si comercializarii.

Faina provenita din grau tare trebuie sa produca un aluat consistent, compact, plastic, rezistent la rupere, sa nu se lipeasca in timpul presarii, iar prin presare pastele trebuie sa fie rezistente la rupere, sa prezinte sectiune sticloasa, sa nu se sfarame prin fierbere si sa nu lase reziduuri fine sau sa formeze solutii opalescente.

Spre deosebire de faina de panificatie, faina de paste fainoase are granulatia mult mai mare.

Proprietati fizico-chimice

4. SPECIFICITATEA FABRICATIE

4.1. FELUL MACINISULUI

Macinisul repetat consta in obtinerea fainii ca urmare a maruntirii succesive a boabelor si a produselor intermediare rezultate din acestea, prin trecerea lor prin mai multe utilaje de macinat.

4.2 REGIMUL DE MACINIS ADOPTAT

Macinisul pe mai multe extractii permite realizarea concomitenta a 2-3 extractii, cu obtinerea de faina alba, faina semialba, faina neagra. La macinisul pe doua sau trei calitati se mai obtine circa 2% gris de consum, in dauna sortimentului de faina cu cel mai mic continut mineral.

5. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICA

5.1. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis

5.1.1.Calculul capacitatii de productie a sectiei de pregatire a cerealelor pentru macinis

Capacitatea de lucru a curatatoriei : Q_c=Q_M+10%xQ_M

Q_c=100+10:100x100

Q_c =110 t/24h

Capacitatea orara :Q_c /h = 110000:24 =4584 kg/h

5.1.2. Calculul si alegerea utilajelor din sectia de pregatire a graului pentru macinis

1. Silozul de cereale este sectia in care se primesc, se precurata, se compartimenteaza si se pastreaza cerealele care urmeaza a se transforma in faina si malai.  

Pentru a afla numarul de silozuri de care avem nevoie vom calcula mai intai volumul silozului.

V_celulei = L*l*h [m³]

V_celulei = 4*4*24= 384 m³

In functie de volumul unei celule si de masa hectolitrica se ca calcula cantitatea de grau care va intra intr-o celula.

M_grau= V_celulei *Mh_grau , [kg]

Mh_grau =82 kg/hl =820 kg/m³

M_grau=384*820 =314880 kg de grau intr-o celula

Se va calcula numarul de celule pentru a asigura necesarul de grau pe o perioada de 20 de zile.

Nr._celule=Q_M*20zile/M_grau= 100000*20/314880=6,35=7 celule

2. Cantarul automat

Cantarul automat se alege in functie de capacitatea cupei cantarului, de numarul de rasturnari pe minut.

Capacitatea cupei

C_cupei = Q_c/3x6o =4584/3x60=25,5 kg

Se va alege un cantar cu capacitatea cupei de 30 de kg.

Caracteristici tehnice ale cantarului automat cu cupa basculanta Chronos

[tabel 7, pg 49]

3. Separatorul aspirator

Are rolul de a separa corpurile straine cu dimensiuni mari, egale sau mai mici decat ale cerealei supuse precuratirii, prin combinarea actiunii ciururilor si a curentilor de aer.

Separatorul aspirator se calculeaza in functie de capacitatea orara de curatire si tinandu-se seama de incarcarea specifica a utilajului.

Se poate calcula latimea ciurului cu raportul dintre capacitatea orara si incarcarea specifica , care este de 50-55 kg/cmxh.

l=Q_c/q_s

l=4584/50=92 cm

Se va alege un separator cu latimea ciurului de 100 cm.

Caracteristici tehnice ale separatoarelor aspiratoare

[tabel 8, pg 51]

4. Triorul cilindric

Acest utilaj ajuta la pregatirea graului pentru macinis prin separarea impuritatilor cu forma sferica sau apropiata de acesta, cum sunt : mazarichea, neghina si sparturile.

q_s=500-600 kg/m²           d =600 mm L=2000 mm

St= Q_c / q_s=4584/600=7,64 m²

Suprafata unui trior=Π*d*l= 3,14*0,6*2=3,76 m²

Numarul de trioare=St/S unui trior=7,64/3,76=2,03=2 trioare

Caracteristici tehnice ale trioarelor cilindrice

pg 110]

5. Triorul spiral asigura separarea fractiunilor din masa de cereale pe baza diferentelor de viteza de alunecare pe un plan inclinat.

q_s=120-150 kg/h

h=2 m

d=0,6 m

Cantitatea de deseuri=5% * Q_c

Q_d=5/100*4584=229,2 kg

Numarul trioarelor spirale= Q_d / q_s=229/150=1,52=2 trioare

6. Decojitorul

Inlaturarea bulgarilor de pamant si a prafului mineral aderent pe suprafata boabelor, in barbita si in santulet, se realizeaza prin trecerea masei se grau printr-un decojitor. Decojitorul folosit in curatatoria neagra indeplineste rolul unui desprafuitor. Acesta se aseaza dupa toate utilajele de separare a impuritatilor ca separatorul aspirator, separatorul de pietre, trioare.

Aceasta decojire, din curatatoria neagra poarta denumirea de decojire uscata deoarece are loc la umiditatea initiala a cerealelor prelucrate.

In curatatoria alba se practica decojirea umeda. Aici se inlatura partial invelisul boabelor. Aceasta decojire se practica dupa umectarea cerealelor.

q_s=800-900 kg/m²*h

d=700 mm

L=1400 mm

St= Q_c / q_s=4584/900=5,09 m²

Suprafata unui decojitor=Π*d*l=3,14*0,7*1,4=3,07 m²

Numarul de decojitoare=St/S_dec=5,09/3,07=1,65=2 decojitoare

Caracteristici tehnice ale decojitoarelor

[tabel 14, pg 69]

7. Masina de spalat

Pe langa indepartarea impuritatilor de pe suprafata boabelor, prin spalare se mai separa si eventualele pietre, bulgari de pamant, pleava, paie, care, din motive nedorite ajung pana la spalare.

Capacitatea de productie de 6 t/h= 6000 kg/h

Q_Ms=4584/6000=0,76=1 masina de spalat

Caracteristici tehnice ale masinii de spalat

[tabel 30, pg 133]

8. Aparate de umectat

Prima si a doua treapta reprezinta umectarea in profunzime, care se face in scopul cresterii volumului de apa in toate partile anatomice. Durata odihnei este de 2-16 ore in functie de calitatea graului.

Treapta a-III-a reprezinta umectarea superficiala, care se face in scopul modificarii proprietatilor fizico-mecanice ale invelisului. Durata odihnei este de 15-30 de minute.

Capacitatea de productie este de 5 t/h = 5000 kg/h

Q_Ap =4584/5000=0,9=1 aparat

Caracteristici tehnice ale aparatelor de umectat

[ tabel 18, pg 80]

9. Aparate magnetice

q_s =150-180 kg/h

Q_Apm =4584/180=25,46=26 magneti

l=40 mm=0,04 m

l=26*0,4=1,04 m latime de magneti

Caracteristici tehnice ale aparatelor magnetice

[ tabel 13, pg 66]

10. Separator cascada

Caracteristici tehnice ale separatorului cascada

[tabel 31, pg 142]

11. Calculul celulelor de odihna

Pentru odihna I timpul este de 24 h.

Lungimea unei celule =2 m

Latimea unei celule =2 m

Inaltimea unei celule =12 m

Masa hectolitrica a graului =82 kg/hl =820 kg/m³

Cantitatea de grau ce trebuie odihnita =4584*24 =110016 kg

Volumul unei celule =L*l*h =2*2*12 =48 m³

Cantitatea de grau ce o putem depozita =48*820 =39360 kg

Numarul de celule =110016/39360 =2,79 =3 celule

Pentru a doua treapta de umectare - timpul =24 h

Lungimea unei celule =2 m

Latimea unei celule =2 m

Inaltimea unei celule =12 m

Masa hectolitrica a graului =82 kg/hl =820 kg/m³

Cantitatea de grau ce trebuie odihnita =4584*24 =110016 kg

Volumul unei celule =L*l*h =2*2*12 =48 m³

Cantitatea de grau ce o putem depozita =48*820 =39360 kg

Numarul de celule =110016/39360 =2,79 =3 celule

Pentru a treia trepta de umectare - timpul = 30 min

In 24 h.......1440 min

In x........30 min

X =30*24/1440 =0,5 h

Cantitatea de grau ce trebuie odihnita =4584*0,5 =2292 kg

Volumul unei celule =L*l*h =2*2*12 =48 m³

Cantitatea de grau ce o putem depozita =48*820 =39360 kg

Numarul de celule = 2292/39360 = 0,05 celule

5.2. Descrierea fluxului tehnologic stabilit

Materia prima este transportata la moara cu ajutorul vagoanelor de cale ferata sau cu autovehicule. Cerealele ajunse la intreprindere se cantaresc pe cantare tip pod bascula apoi se descarca la punctul de receptie al depozitului care este reprezentat printr-un buncar.  

Cu ajutorul unui elevator, cerealele vor fi transportate la un alt buncar de unde vor merge la un cantar automat, cu ajutorul caruia se va determina masa de grau introdusa in curatatorie. Prin cadere libera, graul este trecut in separator aspirator in vederea indepartarii corpurilor straine dupa marime, prin cernerea produsului, iar corpurile usoare se vor separa in ciclon cu ajutorul curentilor de aer produsi de ventilator.

Cerealele vor trece mai departe printr-un magnet permanent pentru a se separa corpurile feroase. Dupa trecerea prin magnetul permanent, se va incheia operatia de precuratire iar cerealele vor fi introduse in celulele de siloz pe la partea superioara cu ajutorul unui transportor elicoidal.

Dupa depozitarea in celulele de siloz, cerealele vor trece printr-un aparat de procentaj care executa dozarea pe baza de volum, stabilindu-se proportiile volumetrice intre diferite cantitati de cereale, din care se obtine un amestec de calitate medie.

Graul se extrage din celule cu ajutorul transportorului elicoidal si dus cu ajutorul elevatorului pana la urmatorii doi magneti permanenti in vederea retinerii eventualelor corpuri feroase ramase prin masa de cereale. De aici cerealele sunt dirijate intr-un trior cilindric, unde vor fi separate boabele mai mari decat graul precum si cele mai mici cum sunt: neghina, mazarichea, sparturile de boabe.

De la triorul cilindric vor fi dirijate la cele doua trioare spirale unde se va recupera inca o parte din boabele valoroase care se separa odata cu corpurile straine, cat si pentru sortarea diferitelor grupe de corpuri straine care se gasesc in amestec.

Mai departe va fi dirijat la decojitor unde se vor elimina praful si microorganismele continute pe suprafata boabelor, in santulet si barbita.

De la descojitor cerealele vor fi dirijate la masina de spalat care are ca scop eliminarea eventualelor pietre, bulgari de pamant, pleava, paie, care, din motive nedorite ajung pana la spalare.

Prin intermediul unui elevator si cu ajutorul transportorului elicoidal, graul este trecut la celulele de odihna.

In continuare, cu ajutorul transportorului elicoidal, graul va fi transportat la un aparat de umectat care va pulveriza apa la suprafata graului pentru ca acesta sa primeasca o umiditate optima pentru macinare. Prin intermediul snecurilor de omogenizare si transport graul va fi trimis la urmatoarea odihna dupa care prin intermediul unui transportor elicoidal va fi dirijat la un sistem de perii.

In continuare, graul va dirijat la un separator-cascada pentru separarea prafurilor organice, si de aici este trecut la umidificatorul pneumatic care reprezinta a treia treapta de umectare, deoarece graul fiind dur necezita trei trepte de umectare.

Graul este dirijat catre un buncar si apoi printr-un cantar automat se inregistreaza cantitatile de grau prelucrate.

5.3. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis

5.3.1. Alegerea valturilor si repartizarea lungimii de tavalug pe pasaje

Lungimea totala a tavalugilor se calculeaza luand in considerare lungimea perechilor de tavalugi.

Lv=Qm/qsv= 100000/50=2000 cm

LM/LSr=1,3-1,6=1,5/1

1,5+1=2,5 parti

Lungimea liniei de srotare=2000/2,5=800 cm.

Lungimea liniei de macinis=2000-800=1200 cm.

Numarul de sroturi stabilit este de 7, iar al macinatoarelor de 16.

Valturile folosite trebuie sa fie de doua dimensiuni constructive: cu tavalugi de 1000 mm si de 800 mm care au urmatoarele caracteristici tehnice, prezentate in urmatorul tabel.

Caracteristici tehnice ale valturilor

Repartizarea lungimii de sroturi si macinatoare

5.3.2 Alegerea sitelor plane si repartizarea suprafetei de cernere pe pasaje

Suprafata de cernere necesara pentru toata capacitatea de productie a morii se obtine pornind de la incarcarea specifica.La tipul clasic de sita plana, incarcarea specificaeste de 550 kg/24 h pentru 1 m² suprafata de cernere.

St=QM/qs

St=100000/550=181,81 m² =182 m²

SCM/SCS=1,2/1

1,2+1=2,2 parti

Linia de srotare =182/2,2=82,72=83 m²

Linia de macinatoare =182-83=99 m²

Am ales sita SP-412 cu 4 pasaje

Nr. de rame cu site 12 [ buc ]

Caracteristicile tehnice ale sitelor plane

[tabel 22, pg 97]

Repartizarea suprafetei de cernere pe pasaje

S_t=Q_M/q_s => q_s= Q_M/ S_t = 100000/229=436,68 kg/m²

5.3.3 Alegerea si calculul necesarului de masini de gris

l_MG=QM/qsMG=100000/350=285,71=286 cm

Am ales masini de gris cu trei randuri de site si cu latimea de 450 mm.

Tinand cont de latimea sitei, de numarul de randuri de site si de latimea masinilor de gris vom calcula numarul necesar de masini de gris

Nr. M_G=286/3*45=2,11=2 masini de gris

Caracteristicile tehnice ale masinilor de gris

5.3.4 Alegerea si calculul necesarului de finisoare de tarate

Pentru srotul 4 avem : 7,5/100*100=7,5 tone

Pentru srotul 5 avem : 7/100*100=7 tone

Pentru srotul 6 avem : 5/100*100=5 tone

Deoarece capacitatea de productie a unui finisor FT 30/60 este de 7,2 t/24h am ales pentru cele trei sroturi 3 finisoare de tarate FT 30/60.

5.4. Descrierea fluxului tehnologic pentru sectia de macinis

Srotarea graului

Srotul I

Amestecul de produse obtinut dupa fiecare trecere prin valturi este dirijat la sitele plane pentru sortare in diferite grupe dupa marime, care, in mare, corespunde si unei grupari calitative.

Astfel, dupa trecerea prin primul valt de srot, unde intra graul si se face o spargere usoara a bobului, se obtin urmatoarele produse:

Primul produs este refuzul 1 sau srotul compus din sparturi mari de bob cu particule de invelis care se dirijeaza la srotul II pentru o noua sfarmare, unde tavalugii sunt mai apropiati, iar caracteristicile riflurilor sunt diferite fata de srotul I.

Marimea particulelor dirijate la srotul II este cuprinsa intre ½ din bob pana la granulozitatea caracterizata prin refuzul de pe sita metalica nr. 10. Marimea particulelor dirijate tot la srotul II este caracterizata prin cernutul prin sita nr. 10 si refuzul de pe sita nr. 18.

Al doilea produs, refuzul 3, care se separa din amestecul initial, sunt grisurile formate din partea centrala a bobului, respectiv din endosperm. Primele grisuri fiind de dimensiuni mari se numesc grisuri mari si au o granulozitate caracterizata prin cernutul prin sita metalica nr.18 si refuzul de pe sita nr. 30 care va merge la masina de gris 1.

Al treilea produs, refuzul 4, este format dintr-un amestec de grisuri mijlocii si mici care au trecut ca cernut prin sita metalica nr. 30 si au fost refuzate atat de pe cele 4 site de faina notate 2 cu IX si 2 cu IX cat si de pe ultimele 2 rame cu sita metalica nr. 50 de unde vor merge la sortirul 1.

Al patrulea produs, este format din dunsturi, care au fost refuzate impreuna cu grisurile mijlocii si mici de pe sitele de faina nr. IX si au trecut in schimb prin sita nr. 50 fiind dirijate la sortirul 2.

Al cincilea produs, care trece prin cele 4 site nr. IX este faina alba.

Srotul II

Al doilea pasaj de srotare, srotul II primeste produsele refuzate de la srotul I. La acest pasaj de srotare se lucreaza cu un spatiu mai mic intre tavalugi decat in cazul srotului I.

Amestecul de produse obtinute de la srotul II se dirijeaza, de asemenea, pentru separarea dupa granulatie, la pasajul de cernere corespunzator. Ca si in cazul srotului I se obtin aceleasi grupe de produse, insa cu granulozitati mai mici, astfel:

Refuzul 1 se dirijeaza corespunzator pentru o prelucrare mai stransa in srotul III.

Marimea particulelor dirijate la srotul III este caracterizata prin refuzul de pe sita metalica nr. 12. Marimea particulelor dirijate tot la srotul II este caracterizata prin cernutul prin sita nr. 12 si refuzul de pe sita nr. 18.

Grisurile mari, care constituie al doilea produs, au o granulatie mai mica decat a celor obtinute la srotul I, incepand sa fie amestecate cu procente mici de grisuri mijlocii, granulozitatea fiind caracterizata prin cernutul prin sita metalica nr.18 si refuzul de pe sita nr. 30 care va merge la masina de gris 1.

Al treilea produs, refuzul 4, este compus din grisuri mijlocii si mici care au trecut ca cernut prin sita metalica nr. 32 si au fost refuzate atat de pe cele 4 site de faina notate 2 cu IX si 2 cu X cat si de pe ultimele 2 rame cu sita metalica nr. 50 de unde vor merge la sortirul 1.

Al patrulea produs, este format din dunsturi, care au fost refuzate impreuna cu grisurile mijlocii si mici de pe sitele de faina nr. IX si X si au trecut in schimb prin sita nr. 50 fiind dirijate la sortirul 2.

Al cincilea produs, care trece prin cele 4 site nr. IX si X este faina alba care este superioara calitativ fainii de la srotul I.

Srotul III

La srotul III se lucreaza cu tavalugi mai stransi decat la srotul II si astfel va avea primele site ceva mai dese.

Refuzul I si II se va dirija la srotul IV. Marimea particulelor dirijate la srotul IV este caracterizata prin refuzul de pe sita metalica nr. 16. Marimea particulelor dirijate tot la srotul IV este caracterizata prin cernutul prin sita nr. 16 si refuzul de pe sita nr. 20.

Grupa grisurilor obtinute din prima separare a acestui pasaj, constituie, spre deosebire de sroturile anterioare, un amestec de grisuri mari si grisuri mijlocii, granulozitatea fiind caracterizata prin cernutul prin sita metalica nr. 20 si refuzul de pe sita nr. 34 care va merge la masina de gris 1.

Refuzul 4 este compus din grisuri mijlocii si mici care au trecut ca cernut prin sita metalica nr. 34 si au fost refuzate atat de pe cele 4 site de faina notate 2 cu IX si 2 cu X cat si de pe ultimele 2 rame cu sita metalica nr. 50 de unde vor merge la sortirul 1.

Cernutul ultimelor doua rame este format din dunsturi, care au fost refuzate impreuna cu grisurile mijlocii si mici de pe sitele de faina nr. IX si X si au trecut in schimb prin sita nr. 50 fiind dirijate la sortirul 2.

Al cincilea produs, care trece prin cele 2 site nr. IX si cele 2 site nr. X este faina alba.

Srotul IV

Refuzul I si II se va dirija la srotul V. Marimea particulelor dirijate la srotul V este caracterizata prin refuzul de pe sita metalica nr. 20. Marimea particulelor dirijate tot la srotul V dupa o prealabila prelucrare la finisorul de tarate 1 este caracterizata prin cernutul prin sita nr. 24 si refuzul de pe sita nr. 32. Dupa prelucrare la finisorul de tarate, produsul de granulatie mai mare rezultat ca refuz al pasajului de finisare se trimite pentru continuarea prelucrarii la srotul V.

Cernutul de la finisorul de tarate se trimite pentru recernere la un pasaj special de cernere al srotului V.

La acest pasaj dispare grupa grisurilor mari, iar cernutul sitei nr. 32 si refuzul sitei 55 constituie un amestec de grisuri mijlocii si mici care, spre deosebire de grisurile cu aceeasi granulatie de la sroturile anterioare, sunt de calitate inferioara, fiind prelucrate ca atare la pasajele urmatoare.  Refuzul sitei nr. 32 va merge la masina de gris 2 iar refuzul sitei nr.55 il vom dirija fie la sortirul 3.

De la ultimele doua rame se obtin dunsturi de calitate apropiata de dunsturile de la sroturile I, II, III, acestea au fost refuzate de pe sitele de faina nr.X si XI dar au trecut in schimb prin sita nr. 55 fiind dirijate la sortirul 2.

Faina care trece prin cele 2 site nr. X si 2 site nr. XI este fie faina alba.

De la sroturile I, II, si III se obtin grisuri mari, mijlocii, mici si dunsturi, care se vor prelucra ulterior, fiind produse de calitatea I. de la srotul IV nu se mai obtin grisuri mari, ci un amestec de grisuri mijlocii si mici de calitatea a II a.

Srotul V

Refuzul 1 de la srotul V care reprezinta grupa de particule cu granulozitatea cea mai mare este dirijat la finisorul de tarate 2. Dupa prelucrare la finisorul de tarate, produsul de granulatie mai mare rezultat ca refuz al pasajului de finisare se trimite pentru continuarea prelucrarii la srotul VI. Cernutul de la finisorul de tarate se trimite pentru recernere la un pasaj special de cernere al srotului VI.

Marimea particulelor dirijate la srotul VI este caracterizata prin refuzul de pe sita metalica nr. 22.

Refuzul 2 caracterizat prin cernutul prin sita nr. 22 si refuzul de pe sita nr. 30 si refuzul 3 de jos caracterizat prin cernutul sitei nr. 30 si refuzul sitei nr.55, se dirijeaza direct la srotul VI.

Cernutul ultimelor doua site nr. 55, dunstul, se trimite la pasajul de macinare 9. Refuzul acestor site constituie refuzul 3 de jos.

Faina rezultata de pe sitele nr. X, XI si XII este fie faina alba.

Srotul VI

Refuzul 1 de la srotul VI, fiind caracterizat de refuzul sitei nr. 24, este dirijat la finisorul de tarate 3. Dupa prelucrare la finisorul de tarate, produsul de granulatie mai mare rezultat ca refuz al pasajului de finisare se trimite pentru continuarea prelucrarii la srotul VII. Refuzul 2 este caracterizat de cernutul sitei nr. 24 si refuzul sitei nr. 32 si este dirijat la srotul VII. Cernutul de la finisorul de tarate se trimite la pasajul de macinare 10.

Refuzul 3 de jos caracterizat prin cernutul sitei nr. 32 si refuzul sitei nr. 55 se dirijeaza la srotul VII.

Cernutul ultimelor doua site nr.55, dunstul, se trimite la pasajul de macinare 10. Refuzul acestor site constituie refuzul 3 de jos.

Faina rezultata de pe sitele nr.X, XI si XII este faina alba.

Srotul VII

Refuzul 1 de la srotul VI, fiind caracterizat de refuzul sitei nr. 28, este dirijat la masina de gris 1.

Refuzul 2 este caracterizat de cernutul sitei nr. 28 si refuzul sitei nr. 40 este dirijat la finisorul de tarate 3. Dupa prelucrare la finisorul de tarate, produsul de granulatie mai mare rezultat ca refuz al pasajului de finisare se dirijeaza la tarate. Cernutul de la finisorul de tarate se trimite la pasajul de macinare 3.

Refuzul 3 de jos caracterizat prin cernutul sitei nr. 40 si refuzul sitei nr. 55 se dirijeaza la tarate.

Cernutul ultimelor doua site nr. 55, dunstul, se trimite la pasajul de macinare 3. Refuzul acestor site constituie refuzul 3 de jos.

Faina rezultata de pe sitele nr.XI si XII este faina alba.

Sortarea grisurilor si a dunsturilor

Clasificarea grisurilor si a dunsturilor, ce se realizeaza la fiecare pasaj de srotare sau desfacere, nu poate fi facuta in limite prea stranse. Din aceste motive, dupa separare, la aceste pasaje rezulta un amestec de particule de dimensiuni si compozitie foarte variate.

Primele refuzuri de la aceste pasaje, care se dirijeaza la pasajul urmator, au o granulatie relativ uniforma, ca de altfel si cernutul prin sitele de faina peste care trece restul de produs. In masina de cernut nu se pot plasa un numar prea variat de site care sa poata clasifica toata masa de produse intermediare in grupe de granulozitate cat mai apropiate.

Din aceste motive, restul de produse intermediare trebuie sortate pe fractiuni cat mai apropiate ca marime, pentru a se obtine un efect tehnologic optim in faza urmatoare de prelucrare.

In acest scop ele sunt supuse mai intai unei operatii de sortare intr-o masina de cernut, unde se face o clasificare cat mai avansata, dupa granulozitate.

Aceste pasaje de sortare se numesc sortire, si de obicei in schemele dezvoltate se prevede cel putin un sortir pentru grisuri si un sortir pentru dunsturi. La sortare se trimit amestecurile de grisuri mijlocii si mici de la sroturile I, II, III.

Sortir 1

Refuzul 1, caracterizat de refuzul de pe sita cu nr. 46 ,va fi dirijat la masina de gris 2.

Refuzul 2, caracterizat de cernutul de pe sita nr. 46 si refuzul de pe sita nr.50, va fi dirijat la recernere filtru 1.

Refuzul 3 de jos caracterizat prin cernutul de pe sita nr. 50 si refuzul de pe sita nr. 55 va fi dirijat la masina de gris 2.

Cernutul 3 prin ultimele 2 site metalice a fost refuzat de pe sitele de faina nr. X, XI si XII dar a trecut in schimb prin sita nr. 55 fiind dirijat la sortirul 2.

Faina care trece prin sitele cu nr. X, XI si XII este faina alba.

Sortir 2

Refuzul 1, caracterizat de refuzul de pe sita cu nr. 50,va fi dirijat la masina de gris 2.

Refuzul 2, caracterizat de cernutul de pe sita nr. 50 si refuzul de pe sita nr.55, va fi dirijat la recernere filtru 2.

Refuzul 3 de jos caracterizat prin cernutul de pe sita nr. 55 si refuzul de pe sita nr. 60 va fi dirijat la masina de gris 2.

Cernutul 3 prin ultimele 2 site metalice a fost refuzat de pe sitele de faina nr. X, XI, si XII dar a trecut in schimb prin sita nr. 60 fiind dirijat la macinatorul 1.

Faina care trece prin sitele cu nr. X, XI, si XII este faina alba.

Sortir 3

Refuzul 1, caracterizat de refuzul de pe sita cu nr. 36,va fi dirijat la srotul V.

Refuzul 2, caracterizat de cernutul de pe sita nr. 36 si refuzul de pe sita nr. 46, va fi dirijat la peria de tarate, de unde refuzul acesteia se trimite la srotul VII iar cernutul acesteia trece printr-o sita centrifuga al carei refuz va merge la tarate iar cernutul la srotul VI.

Refuzul 3 de jos caracterizat prin cernutul de pe sita nr. 46 si refuzul de pe sita nr. 60 va fi dirijat la masina de gris 2.

Cernutul 3 prin ultimele 2 site metalice a fost refuzat de pe sitele de faina nr. XI, XII si XIII dar a trecut in schimb prin sita nr. 60 fiind dirijat la macinatorul 2.

Faina care trece prin sitele cu nr. XI, XII si XIII este faina alba.

Recernere filtru 1

Refuzul 1, caracterizat de refuzul de pe sita cu nr. 44,va fi dirijat la srotul VI.

Refuzul 2 de jos caracterizat prin cernutul de pe sita nr. 44 si refuzul de pe sita nr. 60 va fi dirijat la macinatorul 10.

Cernutul 2 prin ultimele 2 site metalice a fost refuzat de pe sitele de faina nr. X, XI, si XII dar a trecut in schimb prin sita nr. 60 fiind dirijat la macinatorul 9.

Faina care trece prin sitele cu nr. X, XI, si XII este faina alba.

Curatirea grisurilor

Procesul de curatire a grisurilor si a dunsturilor este o operatie foarte importanta. Oricat de perfect ar fi fost facuta sortarea grisurilor si a dunsturilor, ele vor mai contine inca un procent de particule de parti de invelis aderente la ele sau chiar libere.

Din aceste considerente inainte de a fi dirijate la macinare, grisurile si dunsturile sunt supuse operatiei de curatire.

Dupa sortare, grisurile mari sunt dirijate la masinile de gris astfel incat ele sa asigure pe de o parte incarcarea normala a sitelor, iar pe de alta parte sa evite supraincarcarea acestora.

Ca rezultat al deplasarii produsului pe sita, in masina de gris de la intrare spre iesire are loc fenomenul de autosortare, deci particulele mai grele care contin cea mai mare cantitate de endosperm se ordoneaza in primul strat de contact cu suprafata sitei, iar cele mai usoare, care sunt cu atat mai usoare cu cat au mai mult invelis aderent, se situeaza in straturile de deasupra. Grisurile obtinute ca rezultat al cernerii prin prima sita constituie produsul cel mai bun din punct de vedere calitativ si, pe masura ce inainteaza spre capatul de evacuare, cernuturile sitelor urmatoare sunt in mod gradat de o calitate mai slaba fata de cernutul prin prima sita.

Masina de gris 1

Grisurile vor fi dirijate pe pasajul de sita cu nr. 28 dupa care acestea se vor sorta mai departe pe pasajele sitelor cu numerele 26, 24, 20. Refuzul de la aceste site va merge la desfacatorul 1. Cernuturile vor cadea pe pasajele sitelor cu numerele 32, 30, 26, 24 iar refuzul de pe aceste pasaje va fi dirijat la desfacatorul 1. Cernuturile de pe sita cu numarul 2 vor cadea pe pasajele sitelor cu numerele 34, 32, 28, 26, refuzul de pe aceasta sita fiind dirijat la desfacatorul 1.

Cernutul de pe pasajele de sita cu numerele 34,32 va fi dirijat la macinatorul 1 iar cernutul de pe pasajele de sita cu numerele 28,26 va fi dirijat la macinatorul 2.

Masina de gris 2

Grisurile vor fi dirijate pe pasajul de sita cu nr. 46 dupa care acestea se vor sorta mai departe pe pasajele sitelor cu numerele 42, 40, 38. Refuzul de la aceste site va merge la desfacatorul 2. Cernuturile vor cadea pe pasajele sitelor cu numerele 450, 46, 44, 42 iar refuzul de pe aceste pasaje va fi dirijat la desfacatorul 2. Cernuturile de pe sita cu numarul 2 vor cadea pe pasajele sitelor cu numerele 54, 50, 48, 46 refuzul de pe aceasta sita fiind dirijat la desfacatorul 2.

Cernutul de pe pasajele de sita cu numerele 54, 50 va fi dirijat la macinatorul 8 iar cernutul de pe pasajele de sita cu numerele 48, 46 va fi dirijat la macinatorul 9.

Desfacerea grisurilor

Procesul de desfacere a grisurilor are drept detasarea partilor de invelis care acopera partial si sunt aderente la particulele de grisuri, pentru ca apoi, dupa o sortare din punctul de vedere al granulozitatii si o curatare la masinile de gris, sa poata fi dirijate la macinis pentru transformarea in faina.

Produsele supuse acestui proces de prelucrare sunt produse de marime grosiera

Desfacerea grisurilor este o etapa importanta in procesul de curatire a grisurilor, mai ales atunci cand se cer sortimente superioare de faina. Ea se realizeaza la valturi cu un regim larg de lucru, care sa duca la o actiune usoara a tavalugilor asupra particulelor de produs supus curatirii. Acest regim de lucru trebuie astfel condus, incat sa se obtina desfacerea invelisului de pe partile de endosperm iar pasajul care indeplineste aceasta operatie se numeste desfacator.

Desfacatorul 1

Grisurile sunt introduse intre cei doi tavalugi netezi unde particulele supuse desfacerii sa se desfaca de pe invelis, dupa care vor cadea pe sita.

Refuzul 1 al sitei cu nr.36 va fi dirijat la desfacatorul 2 pentru o noua desfacere prin alti tavalugi netezi.

Refuzul 2, caracterizat de cernutul sitei cu nr.36 si refuzul sitei cu nr.44 va fi dirijat la masina de gris 2.

Refuzul 3, caracterizat de cernutul sitei cu nr. 44 si refuzul sitei cu nr.55 va fi dirijat la masina de gris 2.

Refuzul 4 este format din refuzul de pe sitele de faina cu nr. X, XI si XII dar care au fost cernute prin sitele cu nr.55 si vor fi trimise la macinatorul 1.

Cernutul sitelor cu nr. X, XI si XII constituie faina alba.

Desfacatorul 2

Refuzul 1 al sitei cu nr.40 va fi dirijat la masina de gris 1 pentru o noua desfacere prin alti tavalugi netezi.

Refuzul 2, caracterizat de cernutul sitei cu nr.40 si refuzul sitei cu nr.46 va fi dirijat la masina de gris 2.

Refuzul 3, caracterizat de cernutul sitei cu nr. 46 si refuzul sitei cu nr.60 va fi dirijat la masina de gris 2.

Refuzul 4 este format din refuzul de pe sitele de faina cu nr. XI si XII care au fost cernute prin sitele cu nr.60 si vor fi trimise la macinatorul 3.

Cernutul sitelor cu nr. XI si XII constituie faina alba.

Macinarea grisurilor si dunsturilor

Pasajele de macinare sunt formate, ca si cele de srotare, dintr-o masina de macinare, valtul, cu tavalugi netezi sau rifluiti, in functie de produsul pe care-l macina sau in functie de procesul tehnologic aplicat, si sita de cernere, formata, de asemenea, dintr-un compartiment sau din mai multe, dupa cantitatea de produs pe care o are de cernut.

Primele doua site sunt site metalice iar urmatoarele zece sunt site de matase sau din fibre sintetice.

Macinatorul 1

Grisurile vor intra la primul macinator printre doi tavalugi rifluiti unde vor suferi o macinare dupa care se vor cerne pe sitele macinatorului.

Primul refuz al sitei cu nr.40 va fi dirijat la desfacatorul 1.

Refuzul 2, caracterizat de cerntul sitei cu nr.40 si refuzul sitei cu nr.VII va fi dirijat la macinatorul 2 pentru o noua maruntire.

Ceea ce a fost refuzat de pe sitele cu nr. IX si X dar a fost cernut prin sita cu nr.VII este faina neagra.

Cernutul prin sitele cu nr. IX si X constituie faina alba.

Macinatorul 2

La macinatorul al doilea se va trece printre niste tavalugi rifluiti, pentru o noua macinare, distanta dintre acestia fiind mai mica decat a celor de la macinatorul 1.

Primul refuz al sitei cu nr.45 va fi dirijat la desfacatorul 1.

Refuzul 2, caracterizat de cernutul sitei cu nr.45 si refuzul sitei cu nr.X va fi dirijat la macinatorul 3 pentru o noua maruntire.

Ceea ce a fost refuzat de pe sitele cu nr. IX si X dar a fost cernut prin sita cu nr.X este faina alba.

Macinatorul 3

La macinatorul al treilea se va trece printre niste tavalugi rifluiti, pentru o noua macinare, distanta dintre acestia fiind mai mica decat a celor de la macinatorul 2.

Primul refuz al sitei cu nr.45 va fi dirijat la desfacatorul 2.

Refuzul 2, caracterizat de cernutul sitei cu nr.45 si refuzul sitei cu nr.XI va fi dirijat la macinatorul 4 pentru o noua maruntire.

Ceea ce a fost refuzat de pe sita cu nr.IX dar a fost cernut prin sitele cu nr.X-XI este faina alba.

Macinatorul 4

La macinatorul al patrulea se va trece printre niste tavalugi rifluiti, pentru o noua macinare, distanta dintre acestia fiind mai mica decat a celor de la macinatorul 3.

Primul refuz al sitei cu nr.50 va fi dirijat la macinatorul 5.

Refuzul 2, caracterizat de cernutul sitei cu nr.50 si refuzul sitei cu nr.XI va fi dirijat la macinatorul de refuz 1 pentru o noua maruntire.

Ceea ce a fost refuzat de pe sita cu nr.IX dar a fost cernut prin sitele cu nr.X-XI este faina alba.

Macinatorul de refuz 1

Macinatoarele de refuzuri au un regim apropiat de pasajele de desfacere, deoarece scopul lor este de a recupera in cea mai mare masura partile de endosperm ramase in amestec cu partile de invelis si care au fost refuzate de la pasajele de macinare.

Tavalugii macinatorului de refuzuri sunt netezi.

Refuzul 1 de pe sita cu nr.50 va fi dirijat la macinatorul 5, pentru o noua macinare.

Cernutul de la sita cu nr.50 si refuzul de pe sita cu nr. XI va fi dirijat la macinatorul 5, pentru o noua macinare.

Cernuturile de pe sitele cu numerele IX-X-XI vor constitui faina alba.

Macinatorul 5

La macinatorul al cincilea se va trece printre niste tavalugi rifluiti, pentru o noua macinare, distanta dintre acestia fiind mai mica decat a celor de la macinatorul 4.

Primul refuz al sitei cu nr.55 va fi dirijat la desfacatorul 2.

Refuzul 2, caracterizat de cernutul sitei cu nr.55 si refuzul sitei cu nr.XI va fi dirijat la macinatorul 6 pentru o noua maruntire.

Cernuturile de pe sitele cu numerele X-XI vor constitui faina alba.

Macinatorul 6

La macinatorul al saselea se va trece printre niste tavalugi rifluiti, pentru o noua macinare, distanta dintre acestia fiind mai mica decat a celor de la macinatorul 5.

Primul refuz al sitei cu nr.55 va fi dirijat la peria de tarate 2, de unde refuzul acesteia se trimite la tarate iar cernutul acesteia trece printr-o sita centrifuga. Refuzul sitei centrifuge va merge la tarate iar cernutul la faina neagra.

Refuzul 2, caracterizat de cernutul sitei cu nr.55 si refuzul sitei cu nr.XI va fi dirijat la macinatorul 7 pentru o noua maruntire.

Cernuturile de pe sitele cu numerele X-XI vor constitui faina alba, si vor merge spre buncarul de faina.

Macinatorul 7

La macinatorul al saptelea se va trece printre niste tavalugi rifluiti, pentru o noua macinare, distanta dintre acestia fiind mai mica decat a celor de la macinatorul 6.

Primul refuz al sitei cu nr.55 va fi dirijat la macinatorul 9.

Refuzul 2, caracterizat de cernutul sitei cu nr.55 si refuzul sitei cu nr.XI va fi dirijat la macinatorul 8 pentru o noua maruntire.

Cernuturile de pe sitele cu numerele X-XI vor constitui faina alba si vor merge spre buncarul de faina.

Macinatorul 8

La macinatorul al optulea se va trece printre niste tavalugi rifluiti, pentru o noua macinare, distanta dintre acestia fiind mai mica decat a celor de la macinatorul 7.

Primul refuz al sitei cu nr.50 va fi dirijat la macinatorul 10.

Refuzul 2, caracterizat de cernutul sitei cu nr.50 si refuzul sitei cu nr.VII va fi dirijat la macinatorul de refuz 2 pentru o noua maruntire. Ceea ce a fost refuzat de pe sitele cu nr. X-XI dar a fost cernut prin sita cu nr.VII este faina neagra.

Cernutul prin sitele cu nr. X-XI constituie faina alba.

Macinatorul de refuz 2

Tavalugii macinatorului de refuzuri sunt netezi.

Refuzul 1 de pe sita cu nr.50 va fi dirijat la macinatorul 9, pentru o noua macinare.

Cernutul de la sita cu nr.50 si refuzul de pe sita cu nr. VII va fi dirijat la macinatorul 9, pentru o noua macinare.

Ceea ce a fost refuzat de pe sitele cu nr. X-XI dar a fost cernut prin sita cu nr.VII este faina neagra.

Cernuturile de pe sitele cu nr. X-XI vor constitui faina alba.

Macinatorul 9

La macinatorul al noualea se va trece printre niste tavalugi rifluiti, pentru o noua macinare, distanta dintre acestia fiind mai mica decat a celor de la macinatorul 8.

Primul refuz al sitei cu nr.45 va fi dirijat la macinatorul 11.

Refuzul 2, caracterizat de cerntul sitei cu nr.45 si refuzul sitei cu nr.VII va fi dirijat la macinatorul 10 pentru o noua maruntire.

Ceea ce a fost refuzat de pe sitele cu nr. X, XI si XII dar a fost cernut prin sita cu nr.VII este faina neagra.

Cernutul prin sitele cu nr. X, XI si XII constituie faina alba.

Macinatorul 10

La macinatorul al zecelea se va trece printre niste tavalugi rifluiti, pentru o noua macinare, distanta dintre acestia fiind mai mica decat a celor de la macinatorul 9.

Primul refuz al sitei cu nr.45 va fi dirijat la macinatorul 12.

Cerntul sitei cu nr.45 si refuzul sitei cu nr.VII va fi dirijat la macinatorul 11.

Ceea ce a fost refuzat de pe sitele cu nr. X-XI-XII dar a fost cernut prin sita cu nr.VII este faina neagra.

Cernutul prin sitele cu nr. X-XI-XII constituie faina alba.

Macinatorul 11

La macinatorul al unsprezecelea se va trece printre niste tavalugi rifluiti, pentru o noua macinare, distanta dintre acestia fiind mai mica decat a celor de la macinatorul 10.

Primul refuz al sitei cu nr.40 va fi dirijat la macinatorul 12.

Cerntul sitei cu nr.40 si refuzul sitei cu nr.VII va fi dirijat la macinatorul de refuz 2.

Ceea ce a fost refuzat de pe sitele cu nr. X-XI-XII dar a fost cernut prin sita cu nr.VII este faina neagra.

Cernutul prin sitele cu nr. X-XI-XII constituie faina alba.

Macinatorul 12

La macinatorul al doisprezecelea se va trece printre niste tavalugi rifluiti, pentru o noua macinare, distanta dintre acestia fiind mai mica decat a celor de la macinatorul 11.

Primul refuz al sitei cu nr.40 va fi dirijat la tarate.

Cerntul sitei cu nr.40 si refuzul sitei cu nr.VII va fi dirijat la tarate.

Ceea ce a fost refuzat de pe sitele cu nr. XI si XII dar a fost cernut prin sita cu nr.VII este faina neagra.

Cernutul prin sitele cu nr. XI si XII constituie faina alba.

Recernere filtru 2

Refuzul 1, caracterizat de refuzul de pe sita cu nr. 45,va fi dirijat la macinatorulde refuz 1.

Refuzul 2, caracterizat prin cernutul de pe sita nr. 45 si refuzul de pe sita nr. VII va fi dirijat la macinatorul 12.

Cernutul 2 prin ultimele 2 site a fost refuzat de pe sitele de faina nr. X dar a trecut in schimb prin sita nr.VII care constituie faina neagra.

Faina care trece prin sitele cu nr.X este faina alba.

Control faina

Refuzul de pe cele 12 rame va fi dirijat la tarate .

Cernutul prin sitele cu nr. X si XI constituie faina alba iar prin sita cu nr. VII trece faina neagra.

Finisarea taratelor

Ultima etapa de prelucrare a produselor intermediare in sectia de macinis este prelucrarea de finisare a produselor ramase dupa extragerea grisurilor si a dunsturilor. Produsele ajunse in aceasta faza sunt in cea mai mare masura taratoase, procentul cel mai mare fiind format din particule de invelis cu putine resturi de endosperm aderente la ele.

6 PARTEA GRAFICA

6.1. Schema tehnica a sectiei de pregatire a graului pentru macinis

6.2 Schema tehnica a sectiei de macinis

BIBLIOGRAFIE

1. Baumann A., Masini si instalatii in industria moraritului, Editura Tehnica, Bucuresti, 1965
2. Costin I., Cartea morarului, Editura Tehnica, Bucuresti, 1988
3. Danciu I., Tehnologia si utilajul industriei moraritului, vol I,  Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 1997
4. Leonte M., Tehnologii si utilaje in industria moraritului. Pregatirea cerealelor pentru macinis, Editura Millenium, Piatra-Neamt, 2001
5. Muste, Sevastita., Tehnologia materiilor prime vegetale, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 2004
6. Ing. Nicolaescu M., Ing. Moldoveanu Gh., Ing. Teodorescu R., Exploatarea si intretinerea utilajelor din industria morarit si panificatie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1973
7. www.google.ro