Conceptia de amenajare a satului de vacanta cu specific traditional romanesc

Studiu de caz: Zona Bran - Simon

1. Particularitati in amenajarea turistica a zonelor rurale

Amenajarea teritoriului, aplicata in domeniul turismului, reprezinta un efort de dezvoltare planificata, coordonata, a turismului si a altor sectoare ale economiei, in limitele unui spatiu dat. Amenajarea turistica se integreaza procesului general de sistematizare, urmarind valorificarea resurselor specifice si dezvoltarea echilibrata a regiunilor. Amenajarea turistica a teritoriului este un proces dinamic si complex de organizare stiintifica a spatiului turistic luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane, precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii.[1]

In desfasurarea actiunilor turistice, indiferent de forma lor, se stabilesc o serie de raporturi intre turist si zonele pe care le viziteaza. Aceste raporturi au un continut complex, ingloband deopotriva acte cu caracter pur economic (prestarea de servicii) si schimburi cu incarcatura psiho-sociala (relatii umane, obtinerea de informatii, cunostinte).

Astfel, teritoriul serveste ca suport fizic pentru realizarea de echipamente destinate satisfacerii nevoilor cotidiene si specifice ale turistilor. Totodata, teritoriul prin potentialul sau exprimat de conditiile naturale, bogatia cultural- istorica, climatul social etc. - elemente cu rol hotarator in motivatia calatoriei si gradul de satisfactie a turistului - dau nastere unui flux de oameni, informatii, imprimand turismului un caracter socio- spatial.

Ca atare, fenomenul turistic este puternic influentat de particularitatile teritoriului in care se desfasoara si care constituie suportul material al activitatii turistice. Aceasta stransa legatura intre activitatea turistica si spatiu se manifesta in dublu sens: pe de o parte, natura specifica a teritoriului isi pune amprenta asupra dimensiunilor si intensitatii circulatiei turistice, ca si asupra formelor de turism, iar, pe de alta parte, prezenta turismului intr-un anumit perimetru stimuleaza dezvoltarea economica si sociala a zonei respective.

In aceste conditii, procesul de amenajare are drept obiectiv armonizarea intereselor turismului cu cele ale celorlalte activitati economice si sociale din teritoriu. Zona turistica urmeaza deci sa-si modeleze activitatile in functie de evolutia factorilor economici, sociali, spirituali ce o definesc.[2]

Amenajarea si dezvoltarea zonelor turistice trebuie sa porneasca de la o serie de fenomene economice si sociale cum sunt: industrializarea, urbanismul, cresterea duratei timpului liber, ridicarea nivelului de instruire si civilizatie etc., cu influenta majora asupra turismului.

Amenajarea turistica inglobeaza ansamblul sistemelor de componente naturale, istorice si culturale ale unei zone, resurse ce reprezinta atractiile principale si care motiveaza calatoria.[3]

Solutiile de amenajare se diferentiaza semnificativ in functie de natura spatiului geografic. Astfel, se pot distinge: amenajarea siturilor de litoral, montane, amenajarea zonelor periurbane, statiunilor termale, amenajarea zonelor rurale etc.

In cadrul acestor categorii, amenajarile se particularizeaza in functie de conditiile naturale existente si obiectivele urmarite.[4]

Pentru localitatile rurale, amenajarea teritoriului urmareste dezvoltarea si modernizarea fondului locativ, precum si realizarea unor echipamente edilitare care sa asigure locuitorilor conditii civilizate de viata, in corelatie cu pastrarea experientei arhitecturale proprii si valorificarea traditiilor constructive specifice zonei.

Amenajarea turistica a zonelor rurale se subsumeaza unui obiectiv de orientare generala al amenajarii teritoriului si anume cel al "evitarii desertificarii anumitor regiuni". Prin aceasta, receptia turistica poate deveni un instrument de valorificare si mentinere a vietii rurale in zonele mai critice.

Drept urmare, in definirea si conturarea trasaturilor amenajarii in spatiile rurale, marea majoritate a specialistilor se raporteaza la problemele regiunilor confruntate cu depopularea, consecinta a procesului de concentrare industriala si agricola; sunt avute in vedere efectele benefice ale receptiei turistice asupra mediului de primire, contributia turismului si loisirului la dezvoltarea rurala. Astfel, potrivit opiniei lor "spatiul rural este reprezentat de regiuni in stagnare sau regres pe plan demografic sau economic, care pot fi situate la munte sau in campie, in mediul natural sau agricol" si unde turismul figureaza printre elementele de relansare a activitatilor agricole sau artizanale.

In aceasta conceptie, amenajarea zonelor rurale inglobeaza un ansamblu de actiuni care se desfasoara pe trei planuri:

realizarea unor rezervatii funciare;

dezvoltarea de servicii de gazduire a turistilor si activitati de agrement;

crearea unor oglinzi de apa.[5]

Ele se cer completate de masuri legislative si reglementari, de facilitati care sa stimuleze organismele locale, organizatiile profesionale agricole si populatia satelor in implementarea lor.

Amenajarea spatiilor rurale cunoaste mai putine constrangeri fata de celelalte tipuri de amenajare, implantarile turistice fiind determinate de elementele specifice reliefului fiecarei zone. Intre factorii care conditioneaza atat selectia zonelor cat si tipologia amplasamentelor se regasesc: linistea, intinderea zonei, vegetatia, pozitionarea in raport cu traficul rutier, prezenta unei curiozitati naturale sau a unui monument, arhitectura locala, traditiile si obiceiurile etc. Un loc aparte in cadrul acestor factori revine posibilitatii de a participa la viata localitatii. Acest aspect, dublat de dorinta de intoarcere la locurile de origine, a generat aparitia agroturismului, bazat pe ideea cointeresarii agricultorilor la dezvoltarea turismului prin inchirierea de locuinte si comercializarea produselor naturale, precum si antrenarea turistilor la activitatile agricole.

Referitor la localizarea echipamentelor turistice in spatiul rural au fost identificate doua etape[6]:

perioada "implantarilor individuale" - caracterizata printr-o evolutie arhaica a echipamentelor, acestea fiind amplasate si concepute fara a se tine seama de particularitatile mediului economic si social;

"amenajarea concertata" - in cadrul careia noile implantari se raporteaza la imperativele dezvoltarii complexe a zonelor rurale si sunt concepute intr-o viziune integrata, produsele turistice create avand tendinta de a se completa reciproc.

Implantarile individuale sunt reprezentate de:

resedintele secundare - amplasate initial in preajma marilor aglomeratii urbane, ulterior distribuindu-se tot mai mult in teritoriu inaintand, in principal, spre zonele cu destinatie turistica;

locuintele rurale si pensiunile - echipamente turistice realizate prin adaptarea si modernizarea unor gospodarii taranesti. Aceste tipuri de implantari alcatuiesc coloana vertebrala a satelor turistice;

mica hotelarie rurala - constituita in principal din hanuri, obiective cu functionare complexa ce asigura deservirea turistilor si in afara sezonului, amplasate de regula, in localitatile izolate.

Amenajarea concertata raspunde necesitatilor unei coordonari a actiunilor de organizare a teritoriului si implantare a echipamentelor, in conditiile multiplicarii relatiilor dintre colectivitati, determinate de dezvoltarea turismului de masa.

Amenajarea concertata se prezinta, la randul ei, sub diferite forme, printre care:

statiunile verzi - reprezinta formula de amenajare adecvata pentru localitatile cu peste 10.000 de locuitori situate intr-o zona cu vegetatie bogata. Ideea de amenajare vizeaza coordonarea actiunilor de realizare a unui echipament complex de receptie si agrement alcatuit din: atractii naturale, hotel de clasa, teren de camping, apartamente mobilate, piscina, teren de jocuri, local pentru tineret etc.;

parcurile nationale si regionale - au ca obiective protejarea peisajului, mentinerea vietii rurale si satisfacerea nevoilor de destindere a orasenilor;

oglinzile de apa si bazele sportive - sunt amenajari realizate prin utilizarea unei resurse naturale (izvor, rau, lac etc.) sau prin construirea unui baraj sau lac artificial, ce asigura protejarea zonei prin controlarea permanenta a raportului cerere- oferta;

locuintele familiale - sunt grupuri de unitati mici, fara servicii colective, create sau amenajate in constructii existente. De regula, astfel de amenajari sunt completate de echipamente colective destinate turistilor si populatiei locale, echipamente ce contribuie la dezvoltarea si diversificarea activitatilor de loisir;

satele de locuinte noi - ansambluri de factura eterogena, cu destinatie de vacanta, construite in intentia de a repopula anumite zone;

camping-uri rurale etc.

Identificarea principalelor tipuri de amenajare rurala evidentiaza diversitatea acestora, asociata eforturilor de adaptare la conditiile specifice fiecarei zone.

In realizarea concreta a dotarilor, solutiile adoptate difera in functie de cererea fata de formele turismului rural si de problemele particulare ale fiecarei localitati sau areal. In consecinta, dimensionarea implantarilor rurale nu se bazeaza pe calcule foarte riguroase sau pe normative, ca in cazul altor tipuri de amenajare, ci pe evaluari ale fluxurilor turistice si pe necesitatea asigurarii unui echilibru al zonelor.

2. Principii si strategii de amenajare turistica a teritoriului

In amenajarea unei zone sau regiuni turistice, ca o concretizare a principiilor de dezvoltare pe plan teritorial a activitatilor economico- sociale, se impune respectarea urmatoarelor principii strategice de organizare si functionare:

1. Principiul integrarii armonioase a constructiilor- infrastructura si echipamente turistice - in conditiile naturale

Amenajarea turistica are loc, de obicei, in cadrul unui teritoriu cu o "incarcatura materiala" formata in decursul timpului, de aceea fiind necesar ca dotarile turistice sa sporeasca si sa nu diminueze valoarea resurselor, a structurilor materiale existente prin amplasamente sau arhitectura neadecvata. In acest sens, constructiile turistice trebuie sa se integreze pe plan estetic si calitativ conditiilor naturale si create, ele trebuie sa se subordoneze dominantei date de conditiile naturale, istorice, etnofolclorice existente pe teritoriul respectiv. La respectarea acestui principiu trebuie sa-si aduca aportul grupe profesionale diverse: arhitecti, geografi, istorici, economisti, care pot adopta cele mai potrivite solutii si directii de actiune.[7]

In cazul nostru, constructiile vor imbina arhitectura traditionala cu dotari si echipamente moderne pentru un plus de confort. Tehnicile de constructie si materialele folosite respecta sistemul local si national traditional si se incadreaza armonios in peisajul inconjurator.

2. Principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive potrivit caruia structura unei zone turistice este necesar sa reprezinte un sistem multifunctional si transformabil, care sa permita dezvoltari continue si adoptari in functie de cerintele turistilor. Astfel, trebuie avut in vedere faptul ca terenul pe care va fi amplasat satul de vacanta cu specific traditional romanesc sa fie suficient de mare, in vederea unei dezvoltari ulterioare.

3. Principiul corelarii activitatii principale si al receptiei secundare pune accentul pe elementul recreativ, dinamic al ofertei turistice. Fata de serviciile fundamentale (cazare si masa), acest principiu urmareste dezvoltarea activitatilor si a dotarilor cu carater recreativ, capabile sa raspunda cerintelor unui turism contemporan de tip activ.[8]

In cadrul satului vor fi oferite pe langa serviciile de baza, o serie de servicii suplimentare cu caracter educational, cultural, pentru a permite turistilor sa-si foloseasca cat mai placut timpul petrecut in acest perimetru.

Principiul interdependentei retelelor - intre activitatile turistice si populatia autohtona cu activitatile social- economice. Avand in vedere ca intr-o zona turistica se intalneste un sistem de organizare a vietii populatiei permanente, peste care se suprapune unul destinat satisfacerii nevoilor turistilor si ca intre rezidenti si oaspeti pot exista uneori diferente social- economice semnificative, organizarea turistica a teritoriului trebuie sa urmareasca integrarea fluxurilor sociale.[9]

5. Principiul functionalitatii optime a intregului sistem de retele se refera la modul in care trebuie sa functioneze elementele structurale ce sunt integrate in sistemul turistic al teritoriului.

In structura unei zone turistice pot fi delimitate mai multe retele: reteaua resurselor naturale si antropice, reteaua de activitati- servicii (transport, alimentatie, agrement), reteaua echipamentelor de infrastructura generala etc. Potrivit acestui principiu, structurarea zonei turistice trebuie sa asigure vizitatorilor accesul usor, comod, spre toate componentele "retelei turistice".[10]

Spatiul in care va fi amplasat satul de vacanta cu specific traditional romanesc va fi conceput ca un sistem integrat, in interiorul caruia vor fi repartizate rational zonele de locuit (casute, chilii, hanuri), spatiile verzi (gradini), locurile de plimbare (aleile), constructiile destinate divertismentului, restaurantele, centrele comerciale etc.

Imbucurator, este faptul ca infrastructura comunei Bran se imbunatateste. Cel mai mare investitor din zona, Regia de Apa si Gaze Bucuresti (RGAB), a preluat in concesiune reteaua de distributie a gazelor naturale. In urma acestui fapt, la sfarsitul anului trecut reteaua de gaze, cu o intindere de aproximativ 69 de kilometri si acoperind cca 2.500 de locuinte, a fost terminata, iar turistii beneficiaza de conditii mai bune.

Din luna noiembrie 2001 s-a perfectat si reteaua de telefonie digitala si au inceput lucrarile la reteaua de cablu optic pentru ca satenii sa se poata conecta la Internet. Conectarea la Internet va reprezenta un pas inainte pentru locuitorii Branului, care isi vor putea promova

De asemenea, Primaria din Bran a realizat anul trecut si cateva proiecte (nefinalizate inca) privind administratia locala:

construirea unui nou sediu al primariei, care sa includa si o banca, CEC si un cabinet medical;

suplimentarea retelei de apa;

imbunatatirea sistemului rutier al comunei - acest proiect presupune un contract cu o firma de transport care sa puna la dispozitie 14 microbuze, care sa transporte turistii din jumatate in jumatate de ora spre Brasov si zilnic spre Bucuresti.

Mai exista un proiect pentru modernizarea drumului care duce la Zanoaga, finantat de Ministerul Municii, precum si un plan de investitii privind infiintarea unui centru expozitional estimat la 50 de mld lei, care va cuprinde si un hotel cu trei sali de conferinta modulare.[11]

Preocuparile privind dezvoltarea si modernizarea comunei Bran vizeaza atragerea unui numar din ce in ce mai mare de turisti in aceasta zona.

6. Principiul rentabilitatii directe si indirecte potrivit caruia orice activitate economica se justifica fata de societate numai daca este utila si eficienta. Amenajarea turistica a teritoriului are implicatii asupra circulatiei turistice, in general si asupra dezvoltarii economice si sociale a ariei teritoriale supuse atentiei. Din aceste considerente, principiul subliniaza necesitatea urmarii deopotriva a desfasurarii unei activitati turistice eficiente - rentabilitatea directa trebuie sa fie un criteriu fundamental de evaluare a amenajarii unei zone turistice - si a unor efecte pozitive (efect multiplicator) asupra unor ramuri si activitati prezente in zona.[12]

In cazul nostru, se doreste atragerea unui numar mai mare de turisti in zona, fapt ce se va reflecta pozitiv in dezvoltarea economico- sociala a satului Simon, datorita cresterii cererii pentru servicii si a incasarilor din turism.

Amenajarea teritoriului unei regiuni turistice in care valorile turistice predomina cantitativ si calitativ, in raport cu alte valori naturale si economice trebuie sa fie orientata astfel incat sa asigure prosperitatea regionala, integrata a acestor valori.

Localizarile turistice isi pun amprenta asupra populatiei, topografiei si mediului, determinand mutatii ale functiilor economice si sociale care antreneaza si ele modificari in viata regiunilor.

Amenajarile turistice privite ca actiuni complexe de organizare stiintifica a teritoriului:

asigura o exploatare rationala a resurselor;

stimuleaza dezvoltarea celorlalte ramuri si activitati intr-o regiune data;

contribuie la cresterea calitatii mediului.

Fundamentarea unei strategii de amenajare turistica a teritoriului cuprinde, alaturi de trasarea directiilor de actiune care sa respecte principiile amintite si o serie de actiuni destinate adoptarii celor mai potrivite solutii pentru atingerea obiectivului propus.[13]

Potrivit ideilor unor autori[14] este vorba de a alege intre doua strategii de dezvoltare: fie de a initia o strategie de punere in valoare a unor zone nealterate sau mai putin exploatate, pentru a decongestiona regiunile saturate din punct de vedere turistic, fie a dezvolta o strategie de ameliorare a conditiilor existente in statiunile deja construite.

Prima cale a dat nastere activitatii de amenajare turistica, iar cea de a doua conduce la protejarea mediului inconjurator.

In ultimii ani, Branul a devenit din ce in ce mai aglomerat. Aceasta supraaglomerare, pe langa o serie de aspecte pozitive (cum ar fi, dezvoltarea economico-sociala a zonei) poate avea si consecinte negative, in sensul degradarii mediului inconjurator (datorita intensificarii fluxurilor de turisti), precum si pierderea semnificatiei si atractiei initiale a Branului, ca "loc linistit" de petrecere a vacantelor, fapt ce poate determina ca numarul de turisti sa scada considerabil in timp.

Astfel, prin amenajarea satului de vacanta cu specific traditional romanesc se urmareste extinderea zonei turistice spre Simon, pentru evitarea supraaglomerarii si valorificarea rationala a patrimoniului deosebit cu care este inzestrata aceasta zona.

La elaborarea unei strategii de amenajare turistica se va tine seama de o serie de factori, printre care:

resursele turistice naturale si antropice si gradul lor de valorificare;

resursele materiale, umane si financiare aferente turismului;

obiectivele politice si economice pe termen scurt, mediu si lung;

realizarile din activitatea turistica in ce priveste structurile de primire, circulatia turistica si rezultatele economico- sociale.

Tinand seama de acesti factori, obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistica sunt[15]:

valorificarea superioara a potentialului turistic;

diminuarea sezonalitatii, urmarind evitarea supraaglomerarii temporare a teritoriului dat, respectiv extinderea sezonului turistic prin echiparea teritoriului cu dotari functionale si exploatabile tot timpul anului;

atragerea unui numar sporit de turisti romani si straini;

largirea ariei geografice de provenienta a turistilor straini;

sporirea eficientei economice si sociale a activitatii de turism;

dezvoltarea tuturor formelor de turism posibile si pretabile in teritoriul amenajat;

pastrarea si conservarea mediului inconjurator si a obiectivelor turistice.

Elementele urmarite in strategia de amenajare turistica sunt[16]:

integrarea armonioasa a viitoarelor constructii in ansamblul cadrului natural, punand totodata in lumina resursele turistice antropice;

diversificarea dotarilor de baza si complementare, in vederea asigurarii unei largi palete de prestatii turistice;

crearea unei oferte turistice cu accentuat caracter de specificitate originala, prin folosirea calitatii teritoriului si caracteristicilor civilizatiei si culturii zonei;

asigurarea unei posibile flexibilitati a ofertei, in functie de preferintele turistilor, care sa permita dezvoltari si adaptari continue;

dimensionarea riguroasa a viitoarelor constructii si in special a statiunilor, evitandu-se fenomenul de aglomerare turistica si pericolul de degradare a peisajului;

ierarhizarea diferitelor tipuri de servicii turistice, in concordanta cu specificul si dimensiunile zonei, accentul punandu-se pe serviciile ce corespund in cel mai inalt grad, cantitativ si calitativ, preferintelor turistilor;

inzestrarea diferitelor puncte ale zonei cu dotari auxiliare, menite sa faciliteze practicarea unei game largi de forme de turism;

asigurarea functionalitatii optime a activitatii turistice in zona, incepand cu accesibilitatea, parcajul, cazarea, masa, transportul, alte servicii si terminand cu animatia, cu ambianta generala;

asigurarea unei ridicate eficiente economice si sociale a intregii activitati turistice, paralel cu oferirea unor servicii de calitate.

Schematic, aceasta succesiune de idei ce stau la baza conceptiei de amenajare se prezinta ca in figura 3.1.

STRATEGIA DE AMENAJARE TURISTICA

INTEGRARE        SPECIFICITATE ORIGINALITATE FLEXIBILITATE

CADRUL NATURAL

DOTARI              SUPLIMENTARE

TERITORIU CIVILIZATIE,

DE BAZA CULTURA

PROTECTIA

CALITATII

MEDIULUI

SI A

RESURSELOR

DIVERSIFICARE

SERVICII                           SERVICII

DE BAZA                          SUPLIMENTARE

FUNCTIONALITATE OPTIMA

CALITATE

EFICIENTA ECONOMICA EFICIENTA SOCIALA

Fig. 3.1. Elementele unei strategii de amenajare turistica

Sursa: Erdeli, G., Istrate, I., Amenajari turistice,

Editura Universitatii Bucuresti, 1996, pg. 16

3. Delimitarea zonei in care va fi amplasat satul turistic

Alegerea amplasamentului este o decizie de maxima importanta, ce trebuie sa tina seama de potentialul determinant al zonei sau al respectivului amplasament. Gradul de ocuparea al viitorului sat de vacanta cu specific traditional romanesc va depinde de amplasamentul ales.

La alegerea zonei de amplasare a constructiilor este bine sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:

situarea fata de formele geografice (munti, ape, vai);

situarea fata de obiectivele sau monumentele istorice, arheologice, culturale, religioase, de locul unor manifestari folclorice;

tipul de localitate in care este amplasat satul turistic;

accesul la localitate;

posibilitatile de agrement existente in zona;

respectarea traditiei si a stilului local.

Branul, impreuna cu localitatile din jur, este considerat "leaganul turismului rural romanesc". Asezat la intrarea in culoarul Bran-Rucar, vechi drum comercial si strategic intre Tara Barsei si Tara Romaneasca, Branul este pretuit pentru frumusetile naturii inconjuratoare.

Acest amplasament a fost considerat potrivit datorita mai multor avantaje:

un patrimoniu turistic natural si antropic valoros, in care un rol important il joaca relieful pitoresc si variat, obiectivele turistice si activitatile recreatorii (drumetii, schi etc.);

stilul de viata traditional si existenta satului vechi unde turistul poate experimenta tot felul de incercari;

pastrarea satului originar cu valente istorico- culturale cu o populatie autentica pastratoare de traditii, obiceiuri si datini stravechi, cu folclor bogat si variat, cu elemente specifice de arhitectura si artizanat;

existenta unor sosele si retea de drumuri interioare care fac posibil accesul turistilor in zona;

infiintarea unor asociatii (A.N.T.R.E.C., F.R.D.M., A.R.T.E., A.R.T.A.M.E.) si O.N.G.-uri specializate, preocupate de imbunatatirea si promovarea imaginii produsului turistic rural atat in tara, cat si in strainatate - este un factor important care contribuie la dezvoltarea si implementarea turismului rural;

imaginea romantica, puritatea si arhaicul satului romanesc care poate fi exploatata in sens pozitiv pentru atragerea turistilor straini;

Branul este bine cunoscut in toata lumea datorita castelului medieval asociat cu mitul lui Dracula;

potentialul natural deosebit, precum si lipsa unei industrializari, asigura zonei unul din principalele deziderate ale turismului rural, lipsa poluarii.

Avand in vedere avantajele mentionate anterior, precum si faptul ca zona nu prezinta vreun inconvenient major care ar impiedica realizarea proiectului, putem concluziona ca zona Bran - Simon este amplasamentul ideal pentru amenajarea satului de vacanta.

Dintre turistii care viziteaza Branul, 70% sunt romani, iar 30% sunt turisti straini "adusi" de Bram Stocker, celebrul autor care i-a lansat pe braneni in circuitul turistic international. Astfel, atrasi de mitul lui Dracula, unii americani, francezi sau italieni au aflat unde este Romania dupa ce au auzit de Bran.

In comuna Bran exista aproximativ 120 de pensiuni autorizate, care functioneaza in baza decretului lege nr. 54/ 1990. O parte din ele lucreaza cu agentii de turism, care le trimit turisti din tara sau strainatate, iar celelalte isi fac reclama cum pot prin sat.

Echipamentele si serviciile turistice oferite

Satul de vacanta cu specific traditional romanesc este conceput pentru a imbina activitati cu caracter cultural, mijloace de comunicatie si activitati turistice.

Satul va fi constituit dintr-un numar de cladiri, constructii ce vor reproduce in totalitate satul romanesc traditional din secolele XVIII- XIX, similare cu cele aflate in cadrul Muzeului Satului din Bucuresti, precum si un schit cu chilii in arhitectura traditionala maramuresana. (Satul va reprezenta o miniatura a Romaniei cuprinzand toate zonele etnografice din tara). Deosebirea majora fata de un muzeu consta in faptul ca satul turistic va fi locuit si functional - toate cladirile din cadrul acestuia vor oferi pe langa servicii de cazare si masa si alte servicii pentru petrecerea timpului liber intr-un mod cat mai agreabil (servicii cu caracter cultural, drumetii, excursii etc.)

Pastrand caracteristicile arhitectonice si dotarile traditionale, cele 13 gospodarii, 3 hanuri, cladirile administrative si anexe vor oferi insa confortul dorit de turisti la inalte standarde.

Cum Muzeul Satului a fost luat ca model nu numai de alte institutii similare din tara, dar si de multi specialisti din strainatate, ne rezumam la a aminti succint principiile care au stat si stau inca la baza alcatuirii expozitiei in aer liber din Bucuresti.

1. Principiul istoric - este reprezentat habitatul traditional in dezvoltarea sa spatiala, intre sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XX-lea;
2. Principiul geografic - vizita in muzeu prilejuieste cunoasterea comparativa a arhitecturii traditionale, monumentele fiind grupate pe provincii istorice (Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova);
3. Principiul autenticitatii - toate constructiile sunt originale, desfacute piesa cu piesa, transportate in conditii deosebite si remontate in muzeu, reconstructia interioarelor respectand in general o viziune de sinteza, specifica secolului al XIX-lea.

Din punct de vedere al dispunerii planimetrice, locuinta propriu-zisa este, in general, compusa din trei incaperi: 1. camera ingusta si dispusa pe latimea constructiei ('tinda'), amplasata median si care asigura accesul in casa, destinata in special activitatilor gospodaresti - preparatul hranei diurne si indeletnicirilor legate de realizarea unor operatiuni ale prelucrarii fibrelor textile (de provenienta animala sau vegetala) necesare tesutului; 2. camera de oaspeti, numita si 'casa de parade' sau 'camera rece', fiindca nu dispune de nici un sistem de incalzire; este intodeauna orientata spre strada si conserva cele mai frumoase obiecte detinute de o familie (mobilier, ceramica, piese textile), aranjate de o asa maniera incat etalarea lor sa determine aprecieri favorabile asupra harniciei familiei; din acestea se va alege, mai tarziu, dota ('zestrea') fetei atunci cand ea se va marita si va pleca la noul sau camin, evident alaturi de alte bunuri (vite, oi, pasari, pamant etc.); 3. camera familiei ('la soba', 'la foc') in care locuieste intreaga familie. Accesul in cele doua incaperi se face, de cele mai multe ori, prin tinda, rareori lipsind aceasta incapere mediana, iar intrarea facandu-se direct din afara. Intodeauna, daca nu au existat alte comandamente de ordin administrativ impuse comunitatilor rurale, taranul si-a construit casa asezand-o cu fatada la sud, pentru a o avea luminata de-a lungul intregii zile si a o feri, pe cat posibil, de vanturile dominante si de precipitatii care, in Romania, sunt directionate dinspre nord si est.

Un element constructiv caracteristic locuintei traditionale romanesti este 'prispa' sau 'tarnatul', adica prezenta unui spatiu suplimentar, dispus in afara planului propriu-zis al casei si aflat sub acelasi acoperis cu acesta. Prispa poate sa fie construita doar la fatada sau poate sa fie amplasata pe 2 - 3 sau pe toate cele patru laturi ale casei. Trei sunt argumentele care justifica existenta acestui spatiu suplimentar: 1. fereste peretii locuintei de contactul imediat cu umiditatea cauzata de precipitatii, mai consistente in zonele de deal si de munte; 2. augmenteaza spatiul de locuit, pentru ca, in timpul verii, aici se pot desfasura o mare parte din indeletnicirile casnice, se poate scoate de pilda razboiul de tesut si continua lucrul la el sau se poate dormi in noptile calduroase si linistite; 3. constituie un spatiu-tampon intre mediul familial si cel natural, intermediind trecerea dintr-o realitate in cealalta. De altfel, trebuie recunoscut aici felul cum satele romanesti coexista in mediul ambiental, faptul ca niciodata ele nu agreseaza natura, ci isi aleg amplasamantul ca urmare a unei fraternitati ancestrale: omul foloseste natura fara sa o exploateze nesabuit, iar natura il recompenseaza pe om ocrotindu-l.

Prispa poate sa fie complet deschisa, intre 'talpa' casei si acoperis fiind dispusi stalpi de sustinere, sau semiinchisa, in care caz piesele de lemn amplasate intre stalpi sunt traforate sau scluptate. In toate cazurile insa, tratamentul ornamental al prispei si al frontonului de sub streasina, impreuna cu dispozitia volumetrica a constructiei evidentiaza plasticitatea deosebita a arhitecturii traditionale romanesti.

Fara sa intram in amanunte, adaugam ca interiorul unei camere taranesti se structureaza in patru spatii care atrag semnificatii ample, functie de destinatia lor: 1. coltul cu vatra - loc prin excelenta al femeii si incarcat de un numar mare de credinte din cauza prezentei permanente a focului; 2. coltul cu pat - loc al intimitatii sau loc in jurul caruia se aglomereaza cele mai realizate iese textile produse in gospodarie; 3. coltul sau spatiul mesei, in jurul careia se aduna toata familia; coltul de dupa usa, spatiu bantuit, in general, de spirite malefice.

In fine, trebuie sa remarcam si influenta mediului natural, care ofera materialele de constructie dominante si determina volumetria constructiilor rurale. Astfel, in zonele de deal si de munte predomina in general fundatiile inalte din piatra, cu pereti din trunchiuri de copac si acoperisuri cu pantele foarte inclinate, uneori (cum se intalneste in Muntii Apuseni) acoperisul reprezentand doua treimi din totalul inaltimii constructiei. In zonele de campie, constructiile traditionale folosesc cu precadere lutul (chirpici, suluri de lut amestecat cu paie si pleava, fixate pe panouri din nuiele impletite sau lut batut in cofrag), avand acoperisuri cu panta lina. In dezvoltarea Muzeului Satului se remarca trei etape distincte : la inaugurare, in 1936, expozitia se desfasura pe o suprafata de 4,5 ha; din 1948 suprafata acesteia a crescut la aproape 9 ha, ca in prezent perimetrul total sa masoare12 ha, prin acordarea de catre Primaria Municipiului Bucuresti, in 1990, a unui spatiu suplimentar care urmeaza sa fie amenajat in viitor.

Conditii pentru selectarea (alegerea) cladirilor:

1. Casele taranesti

trebuie sa fie reprezentative pentru o zona etnografica a tarii, pentru ca miniatura Romaniei sa o reproduca in interiorul satului. Prin urmare este recomandabila preluarea modelelor prezente in Muzeul Satului, deoarece acestea au fost deja selectate de catre experti.

casele taranesti vor fi selectate din zonele etnografice de referinta ale tarii noastre: Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova, Bucovina, Dobrogea, Maramures. Pe langa acestea vor fi alese si o casa cu specific sasesc, una cu specific unguresc si una specifica zonei Bran.

ele trebuie sa detina o structura foarte complexa - inclusiv anexele lor - pentru a putea oferi cat mai multe servicii (cazare, promovarea vietii traditionale rurale, activitati de "odihna activa").

2. Anexele publice: selectate, de asemenea, pe criterii de autenticitate vor completa aspectul satului traditional si in acelasi timp vor asigura posibilitatile de divertisment.

Structura arhitecturala: casele taranesti impreuna cu anexele lor vor fi replici ale unor constructii autentice ce pot fi intalnite in muzeele etnografice sau in realitate, in acest fel oferind autenticitate prin calitatile lor traditionale si culturale.

Aranjarea spatiilor: mobilierul, elementele decorative, aparatura si uneltele casnice vor corespunde zonei de care apartine fiecare casa.

Date tehnice:

Cladirile vor acoperi cerintele pentru cazare, administratie si alte activitati specifice.

Cladirile publice sunt compuse din:

un punct de receptie;

o cladire administrativa;

3 hanuri;

un depozit;

un schit cuprinzand o biserica si 15 chilii;

un oficiu postal cu ATM;

un punct de prim ajutor medical;

o casa de vanatoare.

Anexele publice: vor fi amplasate din motive decorative si pentru divertisment. Acestea sunt constituite din:

o scena pentru spectacole;

tonete din lemn;

un dig si un lac de acumulare;

2 bazine cu pastrav;

staule pentru hranirea animalelor;

5 fantani;

4 depozite;

partie pentru schi;

partie pentru sanius

Casele taranesti: in numar de 13 vor fi alese astfel:

10 case traditionale romanesti;

1 casa cu specific sasesc;

1 casa cu specific unguresc;

1 casa specifica zonei Bran.

Majoritatea caselor vor avea gospodarii proprii in anexele individuale: grajduri pentru animale, cotete pentru gaini, si altele), sau ateliere pentru practicarea unor meserii, cum ar fi: olaritul, dulgheria, lucrul la razboaie de tesut.

Utilitatile: vor fi asigurate independent prin sisteme mascate:

instalata de apa, electricitate si iluminat public;

sisteme de incalzire, canale de scurgere, mijloace de comunicare;

drumurile exista, dar necesita imbunatatiri.

Activitatile fundamentale (de baza) care vor fi oferite de satul turistic sunt:

schimburi de experienta - activitati cuprinzand dezbateri teoretice cu participare nationala si internationala;

activitati cu caracter practic - cu participare activa (initierea oaspetilor in practicarea unor mestesuguri).

Evenimente cu caracter cultural:

spectacole folclorice, lirice si dramatice;

evenimente cu specific traditional romanesc ocazionate de sarbatorile religioase;

expozitii din diverse domenii;

festivaluri;

targuri;

celebrarea unor personalitati sau evenimente de mare importanta pentru viata spirituala romaneasca;

evenimente ocazionate de sarbatorile nationale ale tarilor cu care Romania intretine relatii diplomatice;

activitati organizate special pentru minoritatile etnice din Romania;

evenimente dedicate romanilor care traiesc in strainatate.

Evenimente interactiv- educationale:

educarea (antrenarea) turistilor cu ajutorul gazdelor specializate in activitati casnice indigene sau meserii. Turistii pot doar sa asiste la desfasurarea acestor activitati, sau chiar sa participe direct la activitati precum: gatitul mancarii romanesti (in concordanta cu specificul zonei etnografice din care face parte casa), cusutul, tesutul, taierea si cioplirea lemnului, inhamarea animalelor, prepararea produselor din lapte etc.;

meserii - gazdele ii pot invata pe doritori olaritul, sculptura in lemn, munca fierarilor sau pictorilor pe lemn si sticla.

In activitatea turistica evenimentale joaca un rol insemnat datorita fixarii de amintiri, momente, locuri, imagini, personalitati. Prin acestea se memoreaza si se activeaza in momente favorabile imaginea produsului turistic, a prestatorului si zonei geografice.

Specialistii considera ca evenimentele marcheaza amintirea sejurului, creeaza traditii, inlatura monotonia, apropie prestatorul de turist si fac mai lejera comunicarea.

Activitati turistice de divertisment:

picnicuri;

excursii (drumetii) in imprejurimile zonei;

pescuit;

ski si sanius in sezonul de iarna;

focuri de tabara si gratare;

echitatie, plimbari cu caruta in functie de sezon;

initiere in muzica folclorica si dansul romanesc.

Constructiile ce vor intra in componenta satului de vacanta cu specific traditional romanesc sunt prezentate in cele ce urmeaza.

5. Elaborarea planului de afaceri pentru realizarea unui sat de vacanta cu specific traditional romanesc in zona Bran - Simon

5.1. Planul de afaceri.Definitie, caracteristici, functii

Planul de afaceri este un instrument managerial de actiune, elaborat in mod logic, ce presupune o gandire de perspectiva asupra dezvoltarii unei afaceri si pornind de la obiectivele acesteia, include toate acele faze si resurse care sunt implicate in atingerea lor, intr-un termen prestabilit.

Atat in randul specialistilor cat si al practicienilor exista numeroase modalitati de tratare a planului de afaceri. Pentru o parte insemnata a acestora, planul de afaceri constituie o cerinta atunci cand un intreprinzator doreste sa obtina capital de risc de la banci sau de la alti intreprinzatori. Modul de abordare trebuie insa extins; in general, planul de afaceri este privit ca fiind una dintre expresiile practice ale previziunii ca functie manageriala, ajutandu- l pe intreprinzator in determinarea scopurilor si obiectivelor, precum si in proiectarea actiunilor necesare pentru atingerea acestora.

Continutul planului de afaceri este diferit, in functie de obiectul de activitate al intreprinderii, marimea pietei, competitia si o multitudine de alti factori legati de intreprindere si de piata.

Inainte de a trece la prezentarea continutului planului de afaceri, vom enumera cateva caracteristici menite sa demonstreze necesitatea si oportunitatea intocmirii acestuia:

T    ofera o imagine de ansamblu asupra afacerii, ferindu-l pe manager de a se pierde in amanunte;

T    daca este bine intocmit, planul de afaceri este in acelasi timp si un studiu de fezabilitate, o garantie a reusitei ideilor de afaceri, a finalizarii cu succes a unei afaceri in curs de derulare, un studiu de vitalitate sau de supravietuire;

T      constituie un instrument de imbunatatire a managementului intreprinderii. Din practica afacerilor s-a desprins concluzia ca este preferabil ca managerii sa aiba un plan de afaceri,chiar imperfect, decat sa actioneze haotic, instinctiv;

T      creeaza managerului posibilitatea de a-si comunica ideile si proiectele bancilor, investitorilor sau partenerilor potentiali, ajutandu-l sa identifice si sa obtina surse de finantare.

Planul de afaceri constituie in acelasi timp si un instrument de autoevaluare a intreprinzatorului.Acesta va trebui sa-si verifice aptitudinile si capacitatile proprii si sa evalueze obstacolele ce pot apare in calea afacerii.Se creeaza astfel posibilitatea ca intreprinzatorul sa se confrunte cu aceste obstacole si sa conceapa solutii pentru depasirea lor.

Din cele prezentate anterior, se pot desprinde doua functii de baza ale planului de afaceri si anume:

1.Functia de planificare in timp si spatiu a activitatii sau afacerii;

2.Functia de creditare - se manifesta in cazul in care afacerea se finanteaza din surse

externe, prin intermediul unui credit acordat de o banca sau un investitor.

Elaborarea oricarui plan de afaceri, se deruleaza  in doua etape:

1. culegerea informatiilor necesare - se concretizeaza intr-un studiu rapid cu privire la posibilitatea de realizare a afacerii. Cele mai importante informatii in aceasta etapa se refera la:

capacitatea de absorbtie de catre piata a produsului sau serviciului ce se va realiza;

tendintele pietei si posibilitati de expansiune;

progresul tehnic;

procesul tehnologic;

necesarul de masini, utilaje, echipamente si accesorii;

lista furnizorilor;

evaluarea costurilor, etc.

2. sistematizarea si prelucrarea informatiilor in vederea elaborarii efective a planului de afaceri.

Inainte de prezentarea unei anume metodologii de elaborare a planului de afaceri, trebuie stabilite si alte elemente deosebit de importante, ale afacerii cum sunt:

evaluarea, cat mai cuprinzator posibila, a gradului de profitabilitate al noii afaceri;

modalitatea de finantare, stabilirea stocurilor de numerar la pornire;

proiectarea elementelor de cash-flow;

evaluarea cat mai exacta a costurilor.

5.2. Componentele planului de afaceri

Atunci cand se organizeaza materialul, nu trebuie uitat ca cei carora le este adresat sunt persoane al caror timp este deosebit de limitat. Informatia, trebuie sa fie, deci, prezentata intr-o maniera sistematizata si atractiva. Limbajul trebuie sa fie caracterizat prin corectitudine si conciziune, iar meterialul trebuie dactilografiat sau procesat pe computer si indosariat intr-un dosar atractiv.

In functie de destinatar si de scop, planul de afaceri cuprinde patru componente:

1.     scrisoarea explicativa;

2.     rezumatul;

3.     planul propriu-zis;

4.     anexele.

In cele ce urmeaza, vom prezenta pe scurt fiecare dintre aceste componente.

1. Scrisoare explicativa

Atunci cand planul de afaceri este trimis la o banca sau la un potential investitor in vederea obtinerii unei finantari, trebuie ca acesta sa fie insotit de o scrisoare explicativa. Aceasta are menirea sa trezeasca atentia adresantului si sa pregateasca terenul pentru viitoarele negocieri.

Scrisoarea trebuie sa fie concisa, redactata pe o singura pagina.

In paragraful introductiv se prezinta motivele pentru care a fost ales adresantul, subliniind, fara a exagera, importanta si calitatile acestuia.

In textul scrisorii se va prezenta foarte pe scurt continutul planului de afaceri, motivul pentru care se solicita creditul, marimea sumei de bani solicitata si avantajele ce se vor oferi creditorului.

In incheiere se precizeaza disponibilitatea si dorinta de a furniza detalii suplimentare asupra afacerii.

La intocmirea scrisorii se recomanda a se utiliza un ton condescendent dar sigur, din care sa reiasa ca intreprinzatorul are certitudinea reusitei afacerii, pe care a organizat-o cu cea mai mare atentie si o are sub control.

2.     Rezumatul

Rezumatul cuprinde elementele esentiale ale planului de afaceri si anume:

scurta descriere a afacerii;

descrierea produselor si/sau a serviciilor ce intra sub incidenta afacerii;

succinta descriere a segmentului de piata vizat prin afacere ( piata tinta);

scurta prezentare a echipei manageriale;

sumarul previziunilor financiare;

obiectivele generale si specifice;

Desi, ca intindere detine o mica parte din materialul ce urmeaza a fi prezentat potentialilor creditori sau investitori, rezumatul prezinta o importanta capitala in obtinerea sprijinului acestora.

Rezumatul este plasat inaintea planului de afaceri propriu-zis, avand rolul de a-l incita pe cititor sa-l parcurga in intregime.Astfel, pentru a nu pierde din vedere aspecte esentiale, se recomanda ca acesta sa se intocmeasca doar dupa ce s-a elaborat in intregime planul de afaceri.

3. Planul de afaceri

In cele ce urmeaza, vom prezenta intr-o maniera sistematizata, principalele elemente ce trebuie incluse intr-un plan de afaceri. Prezentarea este generala si elastica, incercand sa surprinda multiplele aspecte ce deriva din practica.

I.Descrierea afacerii

1. Descrierea firmei care isi propune realizarea unei anumite afaceri

a)  - scurt istoric al firmei;

b)  - obiectul de activitate;

c)   - descrierea produselor si/sau serviciilor realizate;

d)  - perspectivele de dezvoltare ale firmei;

2. Domeniul de activitate:

a)   care este domeniul de activitate in care firma intra in concurenta cu altele;

b)  in ce stadiu de dezvoltare se va afla domeniul de activitate aflat sub incidenta afacerii preconizata a se initia;

3. Obiectivele propuse:

a)   strategia adoptata;

b)  obiectivele impuse pe termen lung;

II.Descrierea pietei produsului sau serviciului aflat sub incidenta afacerii

A.Descrierea actualilor clienti si/ sau a celor potentiali:

a) caracterizarea actualilor clienti;

b) studiul comportamentului consumatorilor;

c) venitul clientilor si modalitatea de achizitie a produselor si/sau a

serviciilor;

B.Descrierea produsului si/sau a serviciilor ce se afaa sub incidenta afacerii:

a) identificarea produsului si/sau a serviciilor;

b) parametrii economici ai produsului si/sau a serviciilor: pret de vanzare,

costuri implicate, competitivitate, profitul inregistrat, etc.

C.Caracterizarea segmentului de piata:

a) localizarea geografica a pietei de desfacere;

b) marimea pietei;

c) tendintele pietei, ritmuri de crestere sau dezvoltare;

d) caracteristici specifice;

e) identificarea pietei tinta;

D.Descrierea concurentei:

a) enumerarea principalilor concurenti;

b) caracterizarea produselor si/sau a serviciilor concurente;

c) reputatia concurentei;

d) modul de realizare a distributiei in cazul concurentei;

e) marimea segmentului lor de piata;

f) avantajele pe care le detine concurenta: fonduri, manageri, patente, etc;

III.Descrierea modului de organizare si a managementului practical A.Caracterizarea procesului de produtie:

a) descrierea procesului de productie si etapele sale de baza, precum si

evaluarea timpului si a fondurilor necesare fiecareia;

b) precizarea necesarului de materii prime, a furnizorilor, a modalitatilor de control

al calitatii;

c) determinarea necesarului de utilaje, masini, instalatii, echipamente, aparate, etc.;

d) determinarea capacitatii de productie;

e) caracterizarea modalitatii de organizare a fluxului productiei;

B .Managementul practicat:

a) organigrama firmei;

b) caracterizarea echipei manageriale, a managerului general;

c) precizarea ariei de responsabilitate a conducatorilor;

d) modalitatea de control-supraveghere a personalului;

C.Structura de personal; politica de personal a firmei:

a) determinarea necesarului de personal;

b) calificarea personalului;

c) modalitatea de recrutare a personalului;

d) modalitatea de retribuire si de stimulate in munca;

e) necesitatea participarii la cursuri de calificare sau perfectionare a personalului;

IV.Informatii financiare

A.Determinarea potentialului flnanciar, cu ajutorul urmatorilor indicatori:

a) patrimoniul net;

b) capitalul social;

c) capacitatea de autofinantare;

d) capacitatea de plata;

e) solvabilitatea;

B.Determinarea rezultatelor economico-flnanciare, prin:

a) cifra de afaceri;

b) valoarea adaugata;

c) amortismente anuale;

d) profitul impozabil;

e) impozit pe profit;

f) profitul net;

C.Dimensionarea financiara a investitiei, deci stabilirea volumului investitiei si a structurii

sale;

D.Analiza pragului de rentabilitate;

E.Previziuni financiare;

Anexe

Anexele cuprind documente si informatii suplimentare ce pot fi aduse in sprijinul afacerii alese si prezentate de planul de afaceri, ca de exemplu:

rezultate ale studiilor de piata;

brosuri, pliante si alte materiale publicitare;

documente legale;

fotografii;

desene;planuri;

documente contabile etc.

Dimensiunea recomandata a planului de afaceri este de 12-15 pagini + anexe, astfel incat sa poata fi prezentat verbal in 20 - 30 de minute. Rezumatul nu trebuie sa depaseasca 3-4 pagini, pentru a putea fi expus in maximum 5 minute, insa trebuie astfel conceput incat sa trezeasca interesul destinatarului.

Realizarea si utilizarea planului de afaceri constituie o adevarata 'piatra de incercare' pentru conducerea intreprinderii. Este deosebit de important ca pe parcursul derularii afacerii, managerii sa se adapteze rapid la schimbarile intervenite in mediul economic. Actualizarea prevederilor planului de afaceri in functie de evolutia factorilor de mediu economic se constituie ca o componenta de baza a gandirii manageriale, cu contributii decisive in sustinerea scopurilor si obiectivelor stabilite si cresterea sanselor de succes.

In urma aprobarii planului de afaceri de catre finantator, se pun la dispozitia intreprinzatorului resursele financiare pentru derularea afacerii.

In cele ce urmeaza va fi prezentat un plan de afacere pentru obtinerea finantarii necesare realizarii investitiei.

Metodologia utilizata este specifica programelor Phare ale Uniunii Europene insa, in mare parte, aceasta este adaptata dupa metodologiile de creditare ale bancilor romanesti.

Formatul de redactare a planului de afaceri este unul recomandat si este adaptat astfel incat sa modeleze cat mai fidel afacerea propusa si sa demonstreze fezabilitatea acesteia.

Plan de afaceri pentru obtinerea finantarii

I.PROIECTUL

1. Descriere

1.2. LocalizareROMaNIA, VII CENTRU, BRASOV- BRAN

Tara, regiune, oras

1.3. Suma ceruta de la Autoritatea Contractanta

1. Rezumat

(a se include informatii despre (a) scopul proiectului, (b) grupurile tinta si (c) activitatile principale, specificand codul CAEN).

Scopul prezentului proiect il constituie dezvoltarea si extinderea zonei turistice a Branului prin amenajarea unui sat de vacanta cu specific traditional romanesc in localitatea Simon (comuna Bran). Investitia vizeaza atragerea unui numar sporit de turisti in zona si totodata, evitarea supraaglomerarii comunei Bran.

,,Centrul de spiritualitate romaneasca' este conceput pentru a imbina activitatile culturale, mijloacele de comunicatie si activitatile turistice, precum si crearea unei capacitati de divertisment.

Satul va fi constituit dintr-un numar de cladiri, constructii ce vor reproduce in totalitate satul romanesc traditional din secolele XVIII- XIX, similare cu cele aflate in cadrul Muzeului Satului din Bucuresti. (Satul va reprezenta o miniatura a Romaniei cuprinzand toate zonele etnografice din tara).

Principalele activitati conform CAEN sunt urmatoarele:

> Alte mijloace de cazare: 5523;

> Restaurante: 5530;

> Alte activitati recreative: 9273.

1.5. Obiective

Principalul obiectiv al acestui proiect il constituie promovarea spiritualitati si traditiei culturale romanesti, pentru a crea o imagine favorabila a Romaniei in intreaga lume ca tara pastratoare de traditii si obiceiuri stravechi.

Ca obiective secundare proiectul vizeaza:

> sensibilizarea asupra valorilor spirituale reprezentative in Romania si strainatate

pentru a promova o imagine favorabila acesteia in intreaga lume;

> incurajarea si dezvoltarea relatiilor dintre etniile din Romania, cat si a relatiilor Romaniei cu alte natiuni, mai ales cu cele ce au comunitati reprezentate oficial la nivel national;

> utilizand un nou mod de abordare, proiectul contribuie la valorificarea

(dezvoltarea) turismului cu caracter rural, religios, cultural si ecologic.

1.6. Justificare

(a) identificarea necesitatilor si constrangerilor percepute in regiune/zona

Zona Bran, una dintre zonele turistice cele mai cunoscute si cautate din tara, este vizitata an de an (mai ales in perioadele de sezon estival si cu ocazia sarbatorilor de iarna) de turisti din intreaga tara, precum si de numerosi straini.

Cei care aleg Branul pentru petrecerea sejururilor sunt adeptii turismului rural, motivati in principal de dorinta reintoarcerii la natura, cunoasterea traditiei, culturii si creatiei unor colectivitati, ingrijirea sanatatii, practicarea unor sporturi (vanatoare, pescuit, alpinism, schi etc.).

Aflat in plina dezvoltare, Branul va deveni in curand neincapator pentru turistii atrasi de mitul lui Dracula, sau care vin pentru a petrece o vacanta linistita in mediul rural, departe de marile aglomerari urbane.

Supraaglomerarea Branului, pe langa o serie de aspecte pozitive (cum ar fi, dezvoltarea economico-sociala a zonei) poate avea si consecinte negative, in sensul degradarii mediului inconjurator (datorita intensificarii fluxurilor de turisti), precum si pierderea semnificatiei si atractiei initiale a Branului, ca 'loc linistit' de petrecere a vacantelor, fapt ce poate determina ca numarul de turisti sa scada considerabil in timp.

Pentru ca acest lucru sa nu se intample se impune extinderea zonei turistice spre localitatile invecinate comunei Bran si, de asemenea, diversificarea ofertei turistice din zona pentru a se reduce sezonalitatea (organizarea de evenimente si activitati pentru atragerea turistilor si in perioadele de extrasezon).

(b) lista grupurilor tinta si estimarea anticipata a numarului beneficiarilor directi si indirecti

,,Centrul de spiritualitate romaneasca' se va adresa in principal romanilor stabiliti in strainatate, care vin sa isi petreaca vacantele in Romania.

De asemenea, el vizeaza atat turistii romani, cat si straini, iubitori de cultura si religie, pastratori de traditii si obiceiuri, care doresc pentru petrecerea timpului liber un loc care sa ofere servicii turistice de calitate, diversificate, cu specific national si local.

(c) motivele alegerii grupurilor tinta si a activitatilor

Ideea de baza a acestui proiect este aceea de a valorifica superior potentialul turistic si de a revigora obiceiurile si traditiile locale si regionale. Principala

II.

SOLICITANTUL

1. Identitate

2. Detalii despre banca

Banca trebuie sa aiba sediul in Romania.

3.Descrierea solicitantului

3.1 Cand a fost infiintata intreprinderea dvs si cand si-a inceput activitatea?

Asociatia bisericilor branene este o asociatie cultural - religioasa creata de catre cele 14 biserici din zona Bran - Moeciu, acordul fiind semnat de catre toti cei 14 preoti in anul 2000.

Scopul acestei asociatii este acela de a promova spiritualitatea romaneasca in contextul patrunderii pe piata turistica.

In anul 1999 bisericilor din zona le-au fost retrocedate padurile pe care le-au avut in proprietate. Fiind de acord sa puna la dispozitia proiectului terenul pentru realizarea satului turistic.

Terenul este considerat in intravilanul comunei Bran. S-a realizat actiunea de dezmembrare, iar terenul destinat constructiei a fost intabulat. Primaria Bran a emis autorizatia de constructie pe acest teren si au fost demarate activitatile de conectare la utilitati (reteaua de apa - canalizare si curent electric) precum si reconditionarea drumului de acces (pietruit).

3.2. Care sunt principalele activitati ale intreprinderii dvs,in prezent?

Asociatia a fost recent infiintata, doar pentru scopul propus. Din punct de vedere economic, asociatia fiind non-profit, din veniturile realizate se vor repara bisericile branene si se vor acoperii cheltuielile curente de intretinere. De asemenea, bisericile se vor angrena in proiecte sociale de ajutorare a celor nevoiasi.

3.3. Lista membrilor consiliului/comitetului de conducere al intreprinderii dvs.

Capacitatea de management si implementare proiecte

Resurse

Descrierea detaliata a diferitelor surse aflate la dispozitia intreprinderii dvs, incluzand:

a) venitul anual pentru ultimii doi ani, mentionand pentru fiecare an numele principalilor clienti si proportiile din venitul anual la care au contribuit acestia.

Asociatia este nou infiintata.

b) numarul angajatilor cu norma intreaga si a celor angajati ,,part-time' pe categorii (ex.: numar de manageri de proitect, contabili etc).

La acest proiect lucreaza cu contract de colaborare doi regizori de teatru si film pentru transpunerea ideilor in practica in cadrul studiului de fezabilitate si doi consultanti in afaceri pentru fundamentarea economica a proiectului, sef de proiect fiind presedintele ABB. Dupa obtinerea finantarii urmeaza a fi angajat personal calificat pentru executia lucrarilor de amenajari si constructii (prin contract de antrepriza cu firme specializate).

La finalizarea lucrarilor va fi angajat personalul calificat specific activitatilor ce urmeaza a se desfasura in cadrul satului de vacanta

c) echipamente si birouri

Primaria Bran, ca si partener in cadrul proiectului, pune la dispozitie un birou echipat corespunzator pentru efectuarea studiilor preliminare privind fezabilitatea proiectului si intocmirea documentajiei de fmantare.

d) alte resurse relevante

Proiectul se bucura de sprijinul autoritatiilor locale si judetene, Ministerului Turismului, Ministerului Culturii si Cultelor si Ministerul Tineretului si Sportului.

Declaratia solicitantului

Subsemnatul, in calitate de reprezentat legal al intreprinderii solicitante pentru prezentul proiect, certific urmatoarele:

(a) informatiile furnizate in aceasta cerere sunt corecte si

(b) solicitantul si partenerul(ii) (unde este cazul) sunt eligibili.