Circulatia turistica internationala

Circulatia turistica internationala

1. Factori care influenteaza circulatia turistica internationala.

Piata turismului international este foarte sensibila. Cererea turistica mondiala nu este determinata numai de fortele pietei, respectiv de cererea solvabila si deci de fluctuatiile conjucturii, de oferta si distributia produselor turistice. Ea depinde de numerosi factori exogeni fara legatura directa cu turismul, dar a caror influenta este determinata pentru cerere, cum ar fi de exemplu, factorul politic si riscul terorist. Conflictul din Golf din august 1990-februarie 1991 ca si recentul razboi din fosta Iugoslavie au demonstrat, extrema vulnerabilitate a industriei turistice la orice transformare si rasturnare a relatiilor internationale.

In afara tarilor sau regiunilor indirect afectate de conflict, destinatii foarte indepartate de zona luptelor au suferit o scadere dramatica a sosirilor de turisti cum a fost regiunea tarilor din Marea Caraibilor si tari din Europa de Sud ca si din Europa Centrala si de Vest.

Sectorul turistic reprezinta numeroase particularitati in raport cu alte sectoare economice atit din punct de vedere al politicilor de ansamblu, cit si din punct de vedere al gestiunii intreprinderilor. Politicile turistice trebuie sa ia in calcul un ansamblu de variabile exogene cum sint schimbarile demografice si sociale, situatia economica si financiara a tarilor emitatoare de turisti, variatiile si cursul de schimb valutar, transformarile politice, legislative si de reglementare, progresele tehnologice, evolutia relatiilor comerciale, infrastructura transporturilor, siguranta calatorilor,protectia mediului.

Dintre aceste variabile trei joaca un rol determinant in evolutia cererii turistice internationale: demografia; prelungirea duratei vacantelor; fragmentarea vacantelor si segmentarea pietelor.

Schimbarile in structura demografica si evolutia sociala a tarilor industrializate reprezinta un factor determinant al maririi cererii turistice. Europenii in virsta de 35-40 de ani vor fi in numar de aproximativ 144 milioane in anul 2000 cu 16% mai mult decit in 1985.

Cei in virsta de 65 de ani si peste vor fi cu 14 milioane mai numerosi ajungind de la 61 la 75 milioane in aceeasi perioada.

In plus grupa de virsta de 35-40 de ani beneficiaza de veniturile cele mai ridicate in timp ce grupa de peste 65 de ani dispune si de venituri relativ ridicate si de timp liber, ambele reprezentind un atu important pentru dezvoltarea economica a turismului.

Prelungirea duratei vacantelor este un fenomen care priveste ansamblul tarilor industrializate si care de asemenea favorizeaza dezvoltarea turismului.

Fractionarea vacantelor este una din consecintele prelungirii duratei lor. Fractionarea si multiplicarea perioadelor de vacanta stau la originea unei transformari a pietei turismului international. Pentru a satisface o cerere de sejururi scurte repartizate in tot timpul anului, este indispensabila crearea de noi produse turistice in functie de fiecare segment al cererii.

Analiza sosirilor de turisti.

Asa cum reiese din Tabelul nr. 1 (Anexa) referitor la cele mai importante destinatii turistice din lume, sapte dintre ele se afla in Europa. Franta detine primul loc ca destinatie favorita in Europa atragind aproximativ 60,6 milioane de turisti in 1994 cifra care depaseste cu ceva mai mult de 12% nivelul sosirilor pe plan mondial.

Statele Unite si Spania urmeaza Frantei in aceasta clasificare primind 45,5 si respectiv 43,2 milioane turisti . Italia se afla pe locul patru cu 27,4 milioane turisti inregistrind totusi o crestere fata de anul 1993 cind avea 25,7 milioane turisti.

Primele cinci destinatii importante acumuleaza de fapt aproape 40% din totalul cumulat de sosiri la nivel mondial pentru 1994. Ungaria care se afla pe locul cinci si in anul 1993 inregistreaza o scadere in ceea ce priveste sosirile de turisti situindu-se pe acelasi loc si in 1994 cu 21,4 milioane de turisti. Intre 1990-1994 cea mai rapida crestere a turismului a inregistrat-o Polonia (locul 27 in 1990 si locul 8 in 1994); Republica Ceha (locul 16 in 1990 si locul 12 in 1995); Spania (locul 3 in 1990 si 2 in 1995); Turcia (locul 28 in 1990 si locul 11 in 1994.

O rata de crestere sub media mondiala, desi se afla in topul destinatiilor turistice europene au avut-o: Austria, Germania, Elvetia, Olanda, Grecia, Romania (tabelul nr. 2).

Extraeuropean s-au inregistrat urmatorii agenti turistici importanti: Hong Kong cu 9,3 milioane turisti in 1994; Malaysia cu 7,2 milioane; Singapore 6,2 milioane; Thailanda 6,1 milioane; Indonezia 4 milioane, urmate de Africa de Sud, Argentina, Tunisia, Korea, Maroc care au inregistrat peste trei milioane de turisti.

Cea mai mare rata de crestere in turismul extraeuropean a avut-o Indonezia intre 1990-1994; China (locul 12 in 1990 si locul 6 in 1994); Hong Kong (locul 19 in 1990 si locul 16 in 1994); Malaysia; Thailanda; Argentina si Corea inregistrind realizari deosebite in aceasta perioada.

In ceea ce priveste cistigurile realizate din turism clasamentul mondial inregistreaza pe primele zece locuri , sase state europene.

Avind in vedere ca, cei mai multi indicatori ai realizarilor turistice sint provizorii, temporari, si informatiile cu privire la tendintele de plasare a agentilor turistici in clasament trebuie interpretate cu precautie. Oricum se poate remarca faptul ca trei din cele cinci destinatii aflate in top se regasesc si in clasamentul fruntas al cistigurilor: Statele Unite, Franta si Spania.

Statele Unite au surclasat Franta ca realizari. Avind cu 15 milioane de turisti mai mult decit Statele Unite, Franta are realizari mai mici decit acestea, faptul explicindu-se prin numarul mare de vacante pe termen scurt care au un nivel scazut de cheltuieli per perioada. Italia desi ocupa locul patru la numarul de sosiri, in ceea ce priveste incasarile se situeaza pe locul trei.

3. Realizari economice.

Incasarile turismului european au reprezentat aproximativ 51% din totalul mondial in 1994 fata de 49% in 1990. Cresteri ale incasarilor inregistreaza toate tarile europene aflate in primele zece locuri cu exceptia Austriei care a cunoscut o usoara scadere a incasarilor (-2,99%) in anul 1994 (13,160 mld. dolari) comparativ cu 1990 (13,410 mld. dolari).

Extra-european o performanta deosebita realizeaza tarile Pacific-riverane: Singapore, Thailanda, China, Corea ceea ce le permite sa surclaseze tari ca : Olanda, Belgia, Danemarca (Tabel nr. 3 Anexa).

Cheltuielile de calatorie in strainatate (Tabel nr. 4 Anexa) detin un rol important in Germania, Franta, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii.

Urmatorul grup este constituit de tari mici dar amatoare de turism: Elvetia, Olanda, Belgia, Suedia.

Daca interpretam datele cu privire la cheltuielile de calatorie din Tabelul nr.2, inclinatii spre cheltuieli de calatorie in strainatate pe cap de locuitor, o ierarhie a statelor mici indica pe primul loc: Austria, Norvegia si Elvetia (1122$; 904$; 900$ /persoana) urmate de Suedia, Danemarca, Belgia si Olanda.

Tabelul nr.

Inclinatii spre cheltuieli de calatorie pe cap de locuitor

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

4. Fluxuri turistice majore

Fluxurile turistice internationale sint deosebit de concentrate - peste 80% din sosiri sint inregistrate de catre tarile industrializate ale Europei de Vest, ale Americii de Nord cit si de noile tari industrializate ale Asiei, care cunosc rate de crestere din ce in ce mai rapide.

Concentrarea puternica a fluxurilor turistice este rezultatul caracteristicilor cererii turistice internationale, ca si a sectorului turistic, care necesita mobilizarea de investitii considerabile inaccesibile unui numar mare de tari in curs de dezvoltare cu insuficiente posibilitati de finantare.

4.1. De unde vin turistii?

Cea mai simpla cale de a raspunde la aceasta intrebare este impartirea Pamintului in sase regiuni si examinarea volumului turismului realizat de fiecare regiune. In anul 1994 aproape 80% din vizitele turistice sint realizate de turisti din America si Europa cam cu 20% din populatia globului.

Urmatorul tabel ilustreaza tendinta sosirilor din cele mai importante 20 de tari generatoare de turisti, in ultimii zece ani.

Tabel nr.3.

Turisti din cele 20 de piete emitatoare majore.

Australia, Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Franta, Germania, Italia, Japonia, Rep. Coreea, Mexic, Olanda, Norvegia, Singapore, Spania, Suedia, Elvetia, Taiwan, Marea Britanie,

SUA.Sursa: O.M.T. - Tourism Market Trends 1985-1994.

In 1994, aceste tari au generat mai mult de 2/3 din totalul sosirilor pe plan mondial. Europa a acaparat aproximativ 40% din totalul acestor sosiri fata de 47% in 1985. Americile au fost a doua mare destinatie pentru turistii acestei piete. Cea mai mare crestere (10,2%) au inregistrat-o Asia de Est si Pacificul, care si-au dublat rata de crestere in aceasta perioada. Asia de Sud a fost a doua zona de crestere (6,6%), tinind cont de baza precara de pornire. Africa a absorbit peste 1% din volumul mondial, avind o rata de crestere aproape egala cu celelalte regiuni. Orientul Mijociu a inregistrat cea mai mica rata a sosirilor din cele 20 de piete emitatoare majore. Aceste date ridica insa, probleme pe termen lung a caror rezolvare va avea loc in secolul urmator, probleme legate de cresterea veniturilor in statele suprapoluate, dar relativ sarace cum ar fi India si China. asa cum se subliniaza in 'Studiul asupra dezvoltarii in perspectiva a turismului pina in anul 2000 si dupa', nu este nici un motiv ca popoarele respective sa nu se alinieze la standardele mondiale, odata ce veniturile cresc.

Europa ca sursa pentru piata turistica mondiala este foarte importanta cu urmatoarele contributii la sosirile in variate regiuni in 1994:Asia de Sud 40%; Orientul Mijlociu 37%; Africa 30%; Americile 13% si Asia de Est si Pacific 12%.

4.2 Fluxuri majore in Europa

Sint trei mari fluxuri turistice europene:

-intra-regionale;

-din Americi in Europa;

-din Asia de Est si Pacific in Europa.

Fluxurile intraregionale sint de departe cele mai importante reprezentind 84% din totalul fluxurilor internationale din Europa ajungind la aproape 250 milioane de sosiri. Aceasta reprezinta o crestere de 1,8% in anul 1994 si o rata medie de crestere anuala de 3,2% incepind cu 1985.

Flux turistic Europa-Europa:

Sursa: OMT,Tourism Market Trends 1985-1994

Sosirile in Europa din Americi au fost estimate la peste 22milioane de turisti in 1994 cu 5,7% peste valoarea anului anterior conducind la o crestere a contributiei de 7,5% din totalul sosirilor internationale in regiune.

In 14 ani incepind cu 1980 sosirile din America in Europa au avut o crestere medie de 2,4% anual.

Flux turistic Americi-Europa.

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Fluxurile internationale din Asia de Est - Pacific in Europa aproape s-au dublat in 1980-1994. Cea mai puternica crestere a avut loc intre 1980-1990 dupa care s-a inregistrat o scadere usoara in '91-'92 pentru ca apoi sa asistam la o noua crestere in '93-'94.

Flux turistic Asia de Est si Pacific - Europa.

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

4.3. Fluxuri turistice importante intre subregiunile europene.

Cel mai abundent flux intraregional in Europa s-a stabilit intre Europa de Est si Europa Centrala. Fluxurile intra-est-europene au fost intotdeauna o parte importanta a vietii social-economice a statelor respective. Aceste fluxuri (excluzind vacantele) au ajuns la 20milioane in 1980 cu un apogeu de 43milioane in 1990, urmat de un nivel considerabil mai scazut pina in 1993 si o usoara crestere in 1994 (fata de '93).

In 1994 totalul de sosiri intraeuropene au ajuns la 30milioane reprezentind aproximativ o jumatate din totalul sosirilor in Europa de Est si Centrala.

Flux turistic Europa de Est si Centrala.

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Fluxurile Nord - Sud continua sa reprezinte un volum important. Nord-Europenii sint entuziasti, doritori de calatorii cu destinatie indepartata. Sosirile din Europa de Nord numara 18% din totalul de sosiri in Europa de Sud. Fluxurile Nord - Sud au stagnat intre 15-17milioane incepind cu 1990.

Flux turistic Nord-Sud

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Calatoriile din tarile vestice catre Europa de Est si Centrala au depasit volumul dublat al anilor 1980-1993. Aproape un sfert din sosirile in Europa de Est si Centrala in 1994 si-au avut originea in Europa de Vest. Exista in continuare un potential pentru o viitoare crestere a traficului pe aceasta directie.

Flux turistic Europa de Est si Centrala-Europa de Vest.

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Inca de la sfirsitul anilor 1980 cererea pentru calatorii a Europei a crescut mai puternic decit in perioada anterioara raminind oarecum stabila la inceputul lui 1990 cu o usoara crestere in '92-'94. Europenii din Sud isi petrec in mod traditional vacantele de vara in propriile tari. Cresterea traficului Sud-Nord subliniaza o schimbare treptata a acestei opinii.

Sosiri turistice Sud-Nord (mii).

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Ambianta tot mai generoasa, degajata in Europa de Est a condus la o apreciabila crestere a numarului de calatorii catre statele vestice in mod special incepind cu 1991. Ca volum fluxurile turistice din Europa Centrala si de Est catre statele vestice sint inca mici dar exista un potential apreciabil pentru o crestere viitoare.

Europa Centrala si de Est-Europa de Vest (mii).

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

4.4. Surse importante ale pietei turistice.

Daca vom clasifica statele europene in functie de cota de piata vom observa ca practic intreg continentul reprezinta o zona geografica de mare concentrare turistica. In 1994 cinci tari au inghitit circa 50% din intregul numar de turisti sositi in Europa.

Franta. Are o situare care convine deopotriva excursiilor pe termen scurt si celor de lunga durata. Oricum inclinatia francezilor catre excursii in strainatate are o valoare medie, fiind predominante excursiile interne.

Contributia valorica a excursiilor in strainatate (Europa) a fost in 1980-1991 de 80%. Intre 1991-1994 acest nivel a scazut pina la 77%. Primele cinci destinatii preferate de turistii francezi, expuse in Tabelul nr.4., atingind 70% din sosirile din Franta, in Europa in 1994. Intre 1985-1994 cresterea cea mai importanta au avut-o calatoriile francezilor catre destinatii ca: Ungaria, Polonia, Irlanda, Norvegia.

Tabel nr.4.

Topul destinatiilor turistilor francezi in 1994.

In Europa.

In afara Europei.

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Excursiile pe termen lung sint relativ diversificate 3/4 avind destinatia America de Nord, 1/3 Africa si putin peste 1/5 Asia. S-au inmultit in 1994 cererile pentru destinatia Oceania-Australia, de asemeni numarul turistilor francezi in Egipt a scazut cu aproximativ 40%.

Germania. Este cel mai important izvor de flux turistic si se situeaza imediat dupa SUA in ce priveste cheltuielile de calatorie, contributia volumului de excursii in strainatate (Europa) este de 85% din totalul mondial, nivel aflat sub cel inregistrat in 1985.

Tabel nr.5.

Destinatiile preferate de turistii germani se distribuie astfel in 1994.

In Europa.

In afara Europei

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Din analiza Tabelului nr.5. rezulta ca principala destinatie a turistilor germani a fost Europa, cu cea mai importanta crestere pentru Spania in 1994 si stagnare pentru Austria. Excursiile de lunga durata si destinatie indepartatas-au dublat intre 1985-1994 cu o rata medie anuala de 11%. SUA este destinatia preferata pentru acest gen de calatorii, urmind Tunisia, Canada, Thailanda si Egipt care inregistreaza totusi o puternica scadere in 1994.

Italia. In 1994 numarul total de turisti italieni in strainatate a inregistrat o scadere de 2,5% fata de anul anterior, fapt datorat unei regresii in dezvoltarea economica a tarii la care se adauga transformarile sociale si politice interne.

Intre anii 1985-1994 piata turistica italiana in strainatate aproape s-a dublat. Destinatia favorita in 1994 era de departe Franta cu aproape 6% din totalul turistilor italieni in Europa. Cele patru destinatii din topul celor cinci asa cum arata Tabelul nr.6, au inregistrat o evolutie negativa. Destinatiile extra-europene preferate de turistii italieni in 1993 au fost: SUA, Tunisia, Egipt, Thailanda si Maroc. Observam o scadere cu 6% a sosirilor de turisti italieni cu destinatia SUA si Egipt, in 1994, dar si o crestere a preferintelor pentru Tunisia (8%) si Thailanda (8,6%).

Tabel nr. 6.

Topul destinatiilor turistilor italieni in 1994.

In Europa.

In afara Europei.

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Olanda. In 1994 peste 90% din turistii olandezi au avut destinatia Europa mai ales in tari ca Franta si Anglia, celelalte destinatii europene, desi traditionale inregistrind usoare scaderi.

Tabelul nr. 7.

Topul destinatiilor turistilor olandezi.

In Europa.

In afara Europei.

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Intre 1985-1994 destinatiile cu evolutie foarte rapida pentru turistii olandezi au fost: Turcia, Polonia, Ungaria, Portugalia si Irlanda care au crescut cu jumatate in aceasta perioada.

S-au dublat intre 1985-1994 si calatoriile cu destinatia indepartata, mai mult de jumatate din sosirile turistice provenite din Olanda fiind absorbite din Americi. Indonezia, Thailanda si Singapore sint trei destinatii asiatice care se situeaza in topul preferintelor turistilor olandezi. O treime din calatoriile lungi au destinatia Asia.

Spania. In 1994, 90% din turistii spanioli (excluzind excursiile de citeva zile) au avut ca destinatie Europa, cu deosebire tarile vecine: Portugalia si Franta. Celelalte trei destinatii majore, la distanta de primele doua au fost Anglia si Germania.

Turismul spaniol intra-european aproape s-a dublat intre 1985-1994 cu o rata medie anuala de crestere de aproape 9%. Totusi inclinatia spaniolilor spre calatorii in strainatate ramine in continuare extrem de scazuta.

Intre 1985-1994 calatoriile lungi au crescut paralel si asemanator cu calatoriile intraregionale. Marea majoritate sint dirijate spre Americi din care 55% catre SUA. Devalorizarea pesetei a constituit o piedica in cresterea cheltuielilor de calatorie a spaniolilor in SUA. Europa Centrala si America de Sud au constituit de asemenea destinatii importante pentru spanioli, majoritatea avind scopul vizitarii rudelor si prietenilor.

S-a inregistrat o scadere a calatoriilor dinspre Spania spre Asia si Pacific, mai ales Japonia, in timp ce preferintele pentru destinatii ca: Thailanda, Australia si Noua Zeelanda au crescut.

Tabel nr. 8.

Topul destinatiilor turistilor spanioli.

In Europa.

In afara Europei.

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Anglia. In aceasta tara aproximativ 80% din calatoriile in strainatate sint in Europa. Franta si Spania absorb mai mult de jumatate din turistii britanici, urmate de Irlanda, Grecia si Germania. Ungaria, Turcia si Cipru au cea mai rapida crestere in topul preferintelor turistilor britanici, numarul acestora marindu-se cu aproape jumatate in perioada 1985-1994.

Tabel nr.9

Topul destinatiilor turistilor britanici.

In Europa

In afara Europei

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Cu toate ca destinatiile europene sint preponderente, ele au scazut de la 85% in 1985 la 79,5% in 1993.

In contrast cu scaderea destinatiilor europene, calatoriile cu destinatii indepartate s-au dublat in aceeasi perioada, SUA fiind cea preferata. Pe plan mondial in ceea ce priveste SUA, Marea Britanie se situeaza inainte de Franta si Spania. Cresteri importante in calatoriile lungi le-au avut cele cu destinatia Asia-Oceania (exceptie facind Japonia si Macao) si Africa de Nord, mai ales Tunisia.

Nivelul cheltuielilor in excursiile lungi ce au crescut de la sase miliarde $ (1985) la opt miliarde $ in 1994, confirma inclinatia puternica a britanicilor pentru excursii in strainatate. British Tourist Authority (BTA) a prevazut pentru perioada 1992-1997 o crestere a calatoriilor in strainatate cu 3,8% si o crestere a cheltuielilor de calatorie cu o rata medie de 5,8% pe an.

4.5. Fluxuri majore: America de Nord-Europa

SUA. In 1994 44% din sosirile americanilor in strainatate au fost inregistrate in Mexic si mai mult de o treime in Canada.

Din 1985 aceste doua destinatii au avut evolutii opuse: Canada a pierdut din piata furnizata de americani in timp ce Mexicul a inregistrat o crestere , in pofida unui moment de involutie (cu circa 4%) in 1993. Oricum, incepind cu 1985 numarul turistilor americani in Mexic a crescut de patru ori fata de cel din Canada.

Cele 22 milioane de turisti americani (cele doua Americi) in Europa au fost dominate de SUA - 70% in 1994. Cu toate cele 14 milioane de sosiri, fluxul SUA-Europa a descrescut fata de apogeul inregistrat in 1985, 19milioane sosiri.

Cele mai vizitate state din Europa de catre americanii SUA sint: Anglia (2,7milioane sosiri), Franta (2,1milioane), Italia (1,9milioane), Germania (1,7milioane), si Elvetia (circa un milion) - vezi Tabelul nr. 10. Impreuna, cele cinci state europene atrag 68% din turistii SUA in regiune.

Tabel nr. 10.

Topul destinatiilor turistilor americani.

In Europa.

In afara Europei.

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994

Declinul fluxului SUA-Europa a inceput din 1985 si a fost influentat de unele evenimente negative ca: atacuri teroriste asupra turistilor SUA, in Europa (1986), caderea $ de la sfirsitul deceniului 80, recesiunea economica a ultimilor trei ani si conflictul din Golf 1990/1991, ca si conflictul din Iugoslavia.

Canada. Chiar excluzind excursiile de citeva zile, 8,5% din toate excursiile in strainatate ramin pe continentul american - predominant in SUA. Europa (73% din calatoriile de lunga durata) si Mexic (23%) - sint alte doua destinatii preferate.

Calatoriile in Europa au scazut dramatic in 1994 in toate statele, cu exceptia Poloniei si Germaniei, rasturnind cursul favorabil inregistrat in 1992 de toate destinatiile europene.

Pe plan european predomina Anglia ca destinatie turistica si Franta (impreuna detin 48% din vizitele in Europa), urmate de Italia, Germania si Spania, cu cel putin jumatate din numarul sosirilor in Anglia si Franta.

Tabel nr. 11.

Topul destinatiilor turistilor canadieni.

In Europa.

In afara Europei.

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Calatoriile in SUA au scazut numeric in ultimii doi ani, in timp ce excursiile in Mexic au o puternica crestere, cu o rata mai mare de 1/2 in 1994.

Turistii canadieni in Asia de Est s-au inmultit substantial pe parcursul deceniului 80. Inclinatia globala a canadienilor pentru calatorii in strainatate a ramas, cu toate acestea, de valoare medie.

4.6. Fluxuri turistice: Asia de Est si Pacific-Europa, Japonia-Europa

Japonia a generat circa doua milioane de sosiri in Europa in 1994, un nivel care atinge o rata medie de crestere de peste 7%, incepind cu 1985.

Principalele destinatii europene vizate de turistii japonezi au fost Italia, Germania, Elvetia, Anglia si Franta.

Impreuna cele cinci state realizeaza 71% din sosirile turistilor japonezi in 1994. In ultimul deceniu, Japonia s-a afirmat ca fiind cel de al treilea agent in realizarea cheltuielilor de calatorie in strainatate (excluzind transportul), 13,6 miliarde de dolari in 1994. Datele pentru ultimele luni din 1994 arata o scadere a cheltuielilor in strainatate ale japonezilor cu aproape 3%.

Analizind sosirile turistilor japonezi in strainatate observam ca este predominanta contributia destinatiilor Asia/Oceania.

Tabel nr. 1

Topul destinatiilor turistilor japonezi.

In Europa.

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

In afara Europei

Sursa: OMT, Tourism Market Trends 1985-1994.

Excursile cu destinatie indepartata (dincolo de Asia de Est si Pacific) au crescut in mai toate regiunile in 1992 dar au descrescut usor in 1993-1994.

4.7. Alte surse potentiale de flux turistic spre Europa.

Republica Corea. Plecarile coreenilor in strainatate au crescut de aproape cinci ori, pentru toate destinatiile europene, cu o rata medie anuala de 22,3% si 21% atingind 224mii in 1994. Cheltuielile in strainatate in 1994 au fost de 3,2miliarde $, cu 7,8% mai mari ca in 1993.

Cele mai vizitate destinatii europene de catre coreeni au fost: Franta, Germania, Anglia, Italia, Olanda si Elvetia.

Hong Kong. Sosirile din Hong Kong in Europa au fost superioare celor din Republica Corea si Taiwan. Plecarile din Hong Kong aproape s-au dublat in 1985 si 1994, cu o rata medie anuala de numai 6,6%.

Taiwan. Totalul excursiilor in strainatate ale rezidentilor in Taiwan s-au ridicat la 4,7milioane, cu 10,4% mai mult in 1994 fata de 199 Date despre cheltuielile de calatorie in strainatate nu sint disponibile, totusi se poate aprecia volumul total al cheltuielior in 1992 ca fiind de 7miliarde $, fata de 1,4miliarde $ in 1985.