|
Valorificarea potentialului turistic al judetului Mehedinti
Localizare si caracterizare
1. Scurt istoric al judetului Mehedinti
Judetul
Mehedinti este situat in sud-vestul Romaniei si se intinde pe 4900 kmp.
Dunarea, unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, curge pe o distanta de
192 km, de-a lungul granitei sudice a judetului. Vestigiile istorice de la
Drobeta Turnu Severin, sunt dovada importantei zonei de-a lungul
secolelor. Sapaturile arheaologice atesta asezarile omenesti in acesta zona
inca din Paleolitic (vestigiile unei asezari datand din Paleolitic au fost
aduse la lumina si sunt inca studiate la Schela Cladovei). Primele cimitire si
primele dovezi ale activitatii de cultivare stabila pe continentul Europa, au
fost gasite in aceatsa zona. confirm recensamantului din ianuari 1992, judetul
Mehedinti are o populatie de 330000locuitori, 67,8 locuitori/kmp. Din punct de
vedere al nationalitatii, populatia are urmatoarea structura: 98,3 % romani,
0,3% cehi, 0,2 % germani, 0,25 sarbi, 0,1 unguri. Populatia urbana reprezinta
47,2%. Principalele localitati urbane ale judetului sunt: Municipiul Drobeta
Turnu Severin si orasele Orsova, Vcanju Mare, strehaia si baia de arama.
Judetul are si 59 comune si 344 sate. Municipiul Drobeta Turnu Severin este
resedinta administrativa a judetului mehedinti, cu o populatie de 120000
locuitori. Asezarea a cunoscut perioade de inflorire economica in timpul
perioadei romane si a Evului mediu, fiind centru strategic urban si comercial.
Asezarea geto-dacica existenta pe locul Severinului de astazi, dupa cucerirea
romana, s-a dezvoltat intr-una dintre cele mai importante orase ale fostului
imperiu. Vestigii ale istoriei, Piciorul Podului lui Traian, ruinele
campului roman Drobeta, baile Romane, cat si alte vestigii scoase la lumina in
parcul arheologic al Muzeului Portile de Fier - spun istoria colonizarii romane
in Dacia si a formarii poporului roman. Manastirea Vodita (reconstruita), cea
mai veche asezaremonastica in provincia Oltenia construita intre 1370-1372 de
catre Voievodul Vlaicu Basarab, se gaseste la 20 km de Drobeta Turnu-Severin in
drum spre valea Vodita. Omul a modelat relieful judetului construind
constructii de proportii impresionante. la Portile de Fier, fostele
Cazane ale Dunarii - o adevarat aprovocare pentru navigatorii -
apeleDunarii au fost imblanzite prin constructia a doua mari baraje, legand
Romania de Serbia. Doua lacuri de acumulare au fost construite la Portile de
Fier I si Portile de Fier II (236 kmpsi respectiv 67 kmp) care au intrat in
sistemul hidro-energetic. Pestera Topolnita, una dintre cele mai mari din tara
(peste 11 km deja explorati , cu galerii de pe cateva nivele si avand
stalactite si stalacmite de milioane de ani)monument natural protejat de lege,
este situata la 31 km departare de Severin.
2. Asezare geografica
Asezare : in partea de sud-vest a tarii
Suprafata : 4933 km2 (2,1 % din suprafata tarii)
Populatie totala : 332.000 locuitori din care 49 % locuiesc in mediul urban
Are centrul plasat pe coordonatele 22°33' longitudine estica si 44°38' latitudine nordica.
Se invecineaza cu :
Judetul Caras-Severin la N-V
Judetul Gorj la N-E
Judetul Dolj la S-E
La S si S-V se afla Dunarea si granita spre Iugoslavia.
3. Caile de acces
4. Nivelul de dezvoltare economico - social
Dezvoltarea judetului si prosperitatea locuitorilor lui o datoram infiintarii portului (1851) si atelierului de reparat vapoare (1858), primul din tara noastra, nucleul viitorului Santier naval care va ajunge in 1914 cel mai insemnat din Romania si unul dintre cele mai importante santiere de pe Dunare.
o Santierul Naval SEVERNAV S.A
In 1863, ca o recunoastere a importantei portului si dezvoltarii economice a orasului, Alexandru I. Cuza stabilea aici prima circumscriptie comerciala. Prin pozitia sa In apropierea Canalului Portile de Pier si pe calea ferata Bucuresti-Craiova-Timisoara portul si orasul devin un puternic nod al cailor de comunicatie de tranzit, aici formandu.-se convoaiele pe Dunare, in amonte si aval.
o Fabrica de paine 'Aurora'
Dupa 1900 au aparut Fabrica de bomboane (1902), Abatorul, Fabrica de tabacarie a fratilor Damianoff (1906), fabricile de paine si de lapte. Peisajul economic al orasului se completeaza dupa I960 cu un Combinat de prelucrare a lemnului, unul de celuloza si hartie, iar In ultimele decenii ale secolului XX apar, pe platforma NE, Combinatul de apa grea (ROMAG) si Termocentrala (Sucursala Romag-TERMO).Dezvoltarea economica s-a reflectat si in aparitia institutiilor bancare: Sucursala Bancii Nationale (1892), Banca Mehedinti (1899), Banca Severinului (1904), Banca Comerciala (1908).
o Hala 'Radu Negru'
0 problema deosebita pe care municipalitatea a trebuit s-o rezolve a fost alimentarea cu apa potabila a orasului. La inceput s-a facut cu sacalele, din fantanile orasului, apoi de la puturi din piata Radu Negru, cu motor actionat de vant. Abia in 1910 au inceput lucrarile la Uzina de apa si Castelul de apa, alimentarea facandu-se direct din Dunare. Edificii emblematice in arhitectura. orasului, castelul s-a ridicat dupa proiectul inginerului Elie Radu (1910-1913), iar hala dupa planurile arhitectului C. I. Gabrielescu (1904-1906).
o Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie 'Portile de Fier'
In 1956 Romania si Yugoslavia au incheiat un acord asupra posibilitatii utilizarii potentialului hidroenergetic din sectorul Portile de Fier. Inaugurarea lucrarilor a avut loc la 7 septembrie 1964 iar la 16 mai 1972 s-a sarbatorit terminarea lucrarilor. Puterea hidroenergetica instalata este de 2100 MW din care jumatate revine partii romanesti.
o Fabrica de anvelope
A fost pusa in functiune in perioada 1979-1984. Productia maxima s-a realixat in 1985. Dupa 1990 intreprinderea s-a constituit in societate pe actiuni luand denumirea de ROTRAS S.A.
o Combinatul de celuloza si hartie
Decizia de infiintare s-a luat in 1969 iar capacitatile de productie vor intra pe rand in functiune intre 1972-1975. Pana in 1990 CCH a functionat in pierdere dar inceoand cu acest an dupa ce se renunta la fabricarea celulozei si a cartoanelor trece pe profit. Tot in acest an se reorganizeaza ca societate pe actiuni lunadu-si denumirea de CELROM.
o Combinatul de apa grea ROMAG
Constructia
amplasata la nord de Drobeta Turnu-Severin s-a realizat inte 1982-1988. La 17
iulie
o Fabrica de bomboane
S-a infiintat in 1902 si la inceput avea denumirea de Mercur. In 1958 fabrica a luat denumirea de 'Cerna'. In 1990 Societatea Comerciala Cerna s-a constituit ca societate pe actiuni. In 1996 societatea este complet privatizata si a demarat un proces de retehnologizare.
o Industria carnii
A cunoscut o dezvoltare timpurie fiind legat de puternicul export de animale. In 1880 se construieste o fabrica mica. In 1910 se pun bazele unui abator in Turnu-Severin. Dupa 1990 productia s-a dezorganizat an de an ajungand in 1998 practic in cadrul falimentului. In schimb initiativa a fost preluata de de domeniul privat.
o S.C. FORSEV S.A.
FORSEV este o
societate pe actiuni cu capital majoritar american,privatizata in iunie 1998
avand o indelungata experienta in forjarea libera si forjarea in matrita.
FORSEV isi desfasoara activitatea pe o suprafata de
o Santierul naval
S-a creat in 1858 fiind printre cele mai importante infiintate in Romania. Timp de un secol si jumatate avea sa constituie cea mai importanta industrie a orasului. Dupa 1989 Santierul Naval a intrat intr-o criza mai accentuata dar in ultimii ani productia santierului a inceput sa creasca.
o Industria moraritului si panificatiei
A fost printre cele
mai prospere din orasul Turnu-Severin. In 1914 functionau in Turnu-Severin
morile 'Graf', 'Moara de foc', 'Sabetay' si
'Schwart'.In
o Productia de spirt si bere
Prima fabrica de bere s-a construit intre anii 1856-1858-Fabrica Traian. Dupa 1989 fabrica de bere 'Traian' a reusit sa isi mentina productia anterioara iar la unele produse chiar a crescut. In 1991 fabrica a devenit societate pe actiuni iar in 1996 s-a privatizat total.
o Uzina de vagoane
Initial
atelierele CFR au fost infiintate in
o Prelucrarea lemnului si productia de mobila
In 1936 s-a infiintat intreprinderea forestiera Closani. Prelucrarea lemnului a inceput abia in 1943. Incepand cu 1960 ia fiinta Combinatul De Industrializare a Lemnului (CIL). Dupa 1990 ia denumirea de CILDRO. In prezent intreprinderea are 2700 de angajati.
5. Nivelul de dezvoltare social
a) Populatia judetului Mehedinti - 333.000 locuitori
b) Principalele orase cu numarul de locuitori:
o Drobeta Turnu Severin - 118.114 locuitori
o Orsova - 15.589 locuitori
o Strehaia - 12.564 locuitori
o Simian - 8.971 locuitori
o Vanju Mare - 7.074 locuitori
o Baia de Arama - 5.724 locuitori
o Bahna - 1.560 locuitori
c) Clasificarea populatiei pe varsta:
- pana la 30 ani: 46%
- intre 30 si 60 ani : 36%
- peste 60 ani : 18%
d) Clasificarea populatiei pe sexe:
- locuitori de sex masculin: 48%
- locuitori de sex feminin: 52%
e) Clasificarea populatiei pe nationalitati:
- romani: 98,3%
- cehi: 0,3%
- germani: 0,2%
- sarbi: 0,25%
- unguri: 0,1%
f) Clasificarea populatiei pe medii de provenienta:
- populatia urbana: 47,2%
- populatia rurala: 52,8%
Potentialul turistic al judetului
1. Potentialul natural
Relieful
Zona in care se gaseste judetul Mehedinti se infatiseaza sub forna unui amfiteatru dispus in trepte ce coboara dinspre NNV spre SSE, de la munti la campie. Treapta montana, situata in partea de vest si nord-vest ajudetului, flancheaza Cerna si malul stang al Dunarii. Este reprezentata de Muntii Mehedinti (varful lui Stan-1466 m, altitudinea maxima a judetului, se remarca printr-o multime de forme carstice) si de Muntii Almaj cu multe culmi domoale complet impadurite. Coborand spre Dunare, judetul se intinde pe Podisul Mehedinti si Getic, iar in sud-est pe Campia Olteniei si Lunca Dunarii. Astfel diferenta de nivel este de 1400 m.
Planul orasului Drobeta Turnu Severin este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe un platou usor inclinat, de la nord spre sud. In punctul cel mai inalt din oras, altitudinea este 104 m, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa gara, unde altitudinea este de 48,75m fata de nivelul marii. Acest platou usor inclinat spre Dunare a permis atat scurgerea rapida a apei de ploaie si realizarea unei bune canalizari, cat si o sistematizare ordonata si estetica a orasului, cu strazi largi si drepte ce se intersecteaza in unghi de 90°.
Severinul este inconjurat de o centura de dealuri, dintre care se remarca Dealul Balota, spre est, inalt de 368 m.
Geologie
In zona au o larga extindere depozitele sedimentare de varsta mezozoica, multe dintre ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit.
Subsolul contine granit, gresie, piatra de var si serpentina. La intrarea in schela Cladovei exista izvoare de ape minerale sulfuroase.
Clima
Judetul Mehedinti
are o clima temperat - continentala, in care se simt influente
submediteraneene. Iarna, in special, au loc invazii de mase de aer umede si
calde de origine mediteraneana si oceanica, ceea ce face ca acest anotimp al
anului sa fie mai bland. Verile sunt in general calduroase, uneori cu
temperaturi de peste
Temperatura medie anuala a aerului: 11,5°C.
Media anuala a precipitatiilor: cca 600 mm.
Viteza medie a vantului:6 m/s.
Asezarea si clima au facut ca apele Dunarii sa se linisteasca, permitand vaselor sa poata ierna, ceea ce va determina aparitia portului si a orasului modern din municipiul Drobeta Turnu Severin.
Lacuri
Cel mai important lac este cel de la Portile de Fier 1 (construit intre anii 1964-1972 impreuna cu ex-lugoslavia) in zona localitatii Gura Vaii (40 ha), format in spatele unui baraj de beton avand o inaltime maxima de 60 m; se extinde si in judetul Caras-Severin.
Lacul de acumulare Portile de Fier II, in arealul comunei Gogosu, este construit tot in colaborare cu ex-Iugoslavia.
Lacurile din Lunca Dunarii: Lacul Vadului, Garla Mare;
Lacul carstic Zatan - in apropierea localitatii Baia de Arama. Defileul Dunarii-Clisura Cazanelor - prezinta o succesiune de largiri si ingustari (clisuri) determinate de altemanta rocilor. Din intregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoasa. Aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3, 6 km, se desfasoara Cazanele Mici (150-350m latime), iar amonte, Cazanele Mari (3, 8 km lungime si 200-350 m latime). Calcarele din zona cazanelor Dunarii au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versanti abrupti, coline, numeroase pesteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.).
In amonte de Portile de Fier I, Dunarea creeaza unul din cele mai frumoase sectoare ale sale, cel al defileului. Lacul de acumulare al Hidrocentralei de la Portile de Fier I a inundat 3262 ha pe malul stang si 6569 ha pe malul drept, totalizand o suprafata de 32000 ha si un volum de apa de 2550 metri cubi. Coada lacului se intinde pana la 140 km ajungand in apropierea orasului Belgrad, unde Dunarea recapata forma sa initiala.
Bogatii naturale
In general in zona se intalnesc subunitatile naturale ale Carpatilor Meridionali, Piemontului Genetic si Campiei Romane, fiecare dintre ele continand resurse naturale de importanta economica deosebita. Cele mai raspandite resurse sunt materialele de constructii (marna, nisipuri si pietrisuri).
Vegetatia si fauna
Teritoriul pe care este asezat astazi orasul Severin a fost o campie cu palcuri de stejari, din care s-a pastrat o suprafata mica, in nord, de numai 12 hectare, actuala padure Crihala.
Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori si trandafiri, infloriti pe zeci de hectare.
De asemenea, arbori de origine mediteraneana, precum: smochinul, migdalul, castanul comestibil, sunt caracteristici zonei
Orasul se gaseste in zona stejarilor submezofili, termofili (paduri de cer si gitnita in alternanta cu terenuri cultivate si pajisti xeromezofile).
Influentele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului si migdalului, dar si a unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca testoasa de uscat.
Fauna este specifica zonei de campie, fiind formata in special din rozatoare (popandaul, harciogul,si iepurele), pasari (pitpalacul, graurul, ciocarlia, prigoria, dumbraveanca si fisa de camp) si reptilele (sarpele saritor si soparla).
Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coada randunicii, fluturele ochi de paun si fluturele amiral), albilita si nalbarul.
Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate capriorul, iepurele si potarnichea.
Ihtiofauna este dominata de mreana, cega, clean, stiuca, ghibort si scobar. O nota aparte face pestele migrator anghile, element atlantic - mediteraneano - pontic, care vine pentru maturizare in Dunare, tocmai din Oceanul Atlantic.
Exista in fauna din zona si unele particularitati deosebite, precum broasca testoasa de uscat, vipera cu corn, presura barboasa, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele.
Resurse turistice naturale
CAZANELE
DUNARII (Mehedinti»Dubova)
Monument al naturii; Zona a defileului
Dunarii la trecerea prin Carpati, in lungime de 9 km, cuprinsa
intre localitatile Dubova (in amonte) si Eselnita (in
aval). Zona cazanelor este formata din doua sectoare: Cazanele Mari
de 4 km lungime, intre M. Ciucarul Mare in malul romanesc al Dunarii.
PADUREA BALVANESTI (Mehedinti»Balvanesti)
Padure de interes social-recreativ cu specii
de pin negru de Banat, ocrotita de lege.
PADUREA DE LILIAC PONOARELE (Mehedinti»Brebina)
Rezervatie naturala forestiera, padurea
se intinde pe o suprafata de circa 20 ha. Este alcatuita
din liliac (Syringa vulgaris) in asociatie cu carpinita
si frasin. In poiana din mijlocul padurii, in luna mai, cand liliacul
este inflorit, se organizeaza o mare sarbatoare populara
traditionala.
PESTERA GURA PONICOVEI (Mehedinti»Dubova)
Pestera este opera paraului Ponicova. Lungimea
totala a pesterii este de 1.666 m si altitudinea relativa
de 60 m. Pestera este formata din 3 galerii inalte de circa 30 m
situate la nivele diferite, ornamentate cu stalactite si stalagmite.
Galeria inferioara este activa.
PUNCTUL FOSILIFER BAHNA -
VARCIOROVA (Mehedinti»Bahna)
Rezervatie naturala paleontologica
cu o suprafata de 10 ha in cadrul carora se afla depozitele
cele mai bogate in fosile miocene din tara. Punctul cel mai reprezentativ
al rezervatiei il constituie Cariera Curchia, pe paraul Lespezi.
REZERVATIA BOTANICA GURA
VAII - VARCIOROVA (Mehedinti»Portile de Fier I
/ Gura Vaii)
Rezervatie naturala cu flora
specifica Rezervatia are o suprafata de 3.030 ha. Cuprinde
o asociatie vegetala originala cu specii rare, ca: Prangos
carinata, Rubus severinensis (endemisme locale), laleaua galbena, smochin
, ghimpe, peste 100 specii rare.
REZERVATIA BOTANICA
SVINITA (Mehedinti»Svinita)
Rezervatia cuprinde exemplare de smochin
si o frumoasa volbura, fiind singurul loc din tara
unde se gaseste aceasta specie floristica.
REZERVATIA LUNCA VANJULUI (Mehedinti»Vanju Mare)
Rezervatia naturala Lunca Vanjului - padure
de lunca alcatuita din stejar, frasin, artar
tataresc. In patura ierbacee vegeteaza , printre altele,
margaritarul.
REZERVATIA NATURALA PONOARELE
(Mehedinti»Brebina)
Rezervatia naturala are o
suprafata de 100 ha, ea cuprinzand o serie de formatiuni
carstice cu valoare de unicat in tara, printre care: podul natural,
denumit si Podul uriasilor sau Podul lui Dumnezeu, care a luat
nastere prin prabusirea tavanului unei pesteri.
VARFUL LUI STAN (Mehedinti»Brebina)
Monument al naturii si rezervatie
naturala Varf cu creste calcaroase, semete, cu vegetatie
interesanta si cu numeroase unitati floristice, endemice.
2. Resurse turistice antropice
BISERICA DE LEMN Sf. Apostoli
Petru si Pavel (din BREBINA) (Mehedinti»Brebina)
Monument istoric si de arhitectura
populara religioasa, reprezentativa pentru bisericile de lemn
din Oltenia; Biserica dateaza din 1757. Are forma de nava
si este acoperita cu sita. Nu are turla. A fost restaurata
si pictata in 1869, pictura interioara fiind executata in
tempera, cu figuri in ulei.
BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din
GODEANU) (Mehedinti»Brebina)
Monument istoric si de arhitectura
populara religioasa Biserica dateaza din 1783 - 1786.
BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din
ISVERNA) (Mehedinti»Costesti)
Monument istoric si de arhitectura
populara religioasa Biserica a fost construita in 1783 si
refacuta in 1823. Pictura interioara dateaza din 1892.
BISERICA DOMNEASCA Sf. Treime
(din CERNETI) (Mehedinti»Simian)
Monument istoric si de arhitectura
religioasa, biserica a fost construita in 1663 si
reconstruita in 1748 - 1752 de Grigore Ghica Voievod. Pictura murala valoroasa
dateaza din 1827. Se remarca clopotnita masiva ce pare un
turn de cetate.
BISERICA FOSTEI
MANASTIRI Sf. 24 Voievozi (din BAIA DE ARAMA) (Mehedinti»Baia
de Arama)
Monument istoric si de arhitectura
religioasa. Biserica a fost zidita in 1699-1703, fiind realizata
in stil brancovenesc. Are turn - clopotnita pe pronaos si
pridvor inchis. Pastreaza un ansamblu de picturi murale, realizate in
1703, de zugravii Neagoe si Partenie de la Tismana.
BISERICA GRECESCU (din
DROBETA-TURNU SEVERIN) (Mehedinti»Drobeta-Turnu Severin)
Monument istoric si de arhitectura
religioasa Biserica a fost construita in 1803, pictura fiind
realizata de Ghe. Tatarescu.
MANASTIREA GURA MOTRULUI
(Mehedinti»Gura Motrului)
Monument istoric si de arhitectura
religioasa Manastirea a fost intemeiata in 1512 - 1521 de
Harvat, mare logofat pe vremea lui Neagoe Basarab. Aici a existat prima
scoala mehedinteana (sec. XVIII). In incinta
manastirii exista: Biserica actuala Cuvioasa Parascheva,
construita in 1653.
MANASTIREA VODITA (Mehedinti»Portile de Fier I / Gura Vaii)
Monument istoric si de arhitectura
religioasa, este una din cele mai vechi ctitorii voivodale ale
tarii. Ea a fost ridicata in perioada 1364 - 1370 de
calugarul Nicodim. Distrusa de turci in 1524, prima
biserica a fost parasita, fiind refacuta in 1680
prin grija marelui ban al Craiovei.
MANASTIREA-CETATE
STREHAIA (Mehedinti»Strehaia)
Monument istoric si de arhitectura
religioasa. Manastirea a fost construita probabil in jurul
anului 1500 si recladita in forma ei de astazi de Matei
Basarab in anul 1645. In 1690, C. Brancoveanu a refacut biserica si
i-a adaugat un pridvor. Biserica, de plan dreptunghiular, este zidita
din caramida.
MONUMENTUL COMEMORATIV AL
REVOLUTIEI DE LA 1821 (din CERNETI) (Mehedinti»Simian)
Monument comemorativ; A fost ridicat pe locul unde
se afla casa lui T. Vladimirescu in Cerneti cu ocazia
sarbatoririi centenarului revolutiei. Este opera sculptorului
Francisc Severin si este realizat din piatra cu basoreliefuri din
bronz. .
EXPOZITIA HIDROCENTRALA
PORTILE DE FIER (Mehedinti»Portile de Fier I /
Gura Vaii)
Muzeu judetean; Profil: arheologie, istoria
navigatiei din zona Portile de Fier si a constructiei
hidrocentrale. Sunt prezentate prin intermediul montajelor foto, schitelor
grafice, textelor si machetelor, momente din istoricul navigatiei pe
Dunare de-a lungul timpului; date hidrologice.
MONUMENTUL-CRIPTA A EROILOR
DIN 1916-1918 (din DROBETA-TURNU SEVERIN) (Mehedinti»Drobeta-Turnu
Severin)
Monument memorial - realizat in 1933,
conceptia grupului statuar datorandu-se arhitectului severinean State
Balosin. Grupul statuar central turnat in bronz, reprezinta doi
soldati (unul roman si celalalt roman) si a fost realizat
de sculptorul T. Burca.
MUZEUL REGIUNII PORTILE DE
FIER (Mehedinti»Drobeta-Turnu Severin)
Muzeu judetean. Profil: istorie, arheologie,
stiintele naturii, etnografie. Muzeul a fost deschis in anul 1972, el
functionand intr-o cladire impunatoare construita in anul
1923. Colectia de istorie - arheologie cuprinde vestigii ale
stravechilor culturi din regiunea Portile de Fier.
SISTEMUL HIDROENERGETIC SI DE
NAVIGATIE PORTILE DE FIER (Mehedinti»Portile
de Fier I / Gura Vaii)
Sistemul hidroenergetic a fost construit intre 1964
si 1972. Constructiile principale sunt: centralele hidroelectrice cu
o inaltime de 60 m si lungimea de 214 m care flancheaza
capetele barajului deversor; barajul deversor; ecluzele spre cele 2 maluri ale
Dunarii.
SISTEMUL HIDROENERGETIC SI DE
NAVIGATIE PORTILE DE FIER II (Mehedinti»Ostrovu
Mare)
In cadrul sistemului sunt realizate 2 baraje
si un lac de acumulare a carui coada ajunge in amonte, pana
aproape de Drobeta-Turnu Severin. Cu o suprafata de 40.000 ha si
volum de 800 mil. mc, are o putere instalata de 54MW.
3. Principalele obiective si trasee turistice
Podul lui Traian: construit de Apollodor din Damasc (103 - 105), a fost distrus in secolul al III-lea. Se pastreaza resturile picioarelor de pe cele doua maluri ale Dunarii.
Castrul roman, avand o forma dreptunghiulara (125x139 m), era prevazut pe fiecare latura cu cate o poarta cu turnuri de paza. In centrul incintei se afla praetorium (sediul comandantului), unde si-a avut cartierul general imparatul Traian in iarna anilor 105 - 106.
Ruinele termelor romane, situate la vest de castru, releva existenta unor bazine, a unor camere pentru bai calde si a unei sali de gimnastica.
Busturile lui Traian si Decebal
Cetatea medievala, construita in mai multe etape (secolele XIII-XV). Arheologii au descoperit aici o incinta interioara dreptunghiulara, cu turnuri patrate la colturi, si un alt turn, aflat in mijlocul laturii estice, construit in timpul stapanirii romanesti (sfarsitul secolului al XIII-lea - secolul al XIV-lea), o incinta exterioara desfasurata pe trei din laturile primei incinte, avand doua bastioane semicirculare, construita in prima jumatate a secolului al XV-lea. Se mai pastreaza si temeliile a doua biserici (secolele XIII - XIV). Cetatea a fost distrusa de turci in 1524.
Muzeul Regiunii Portilor de Fier, infiintat in 1912, cuprinde colectii de istorie, stiintele naturii, un acvariu cu fauna specifica Dunarii si o sectie de arta populara mehedinteana. In fata muzeului s-a ridicat o statuie a lui Apollodor din Damasc.
Monumentul Eliberarii, amplasat la intrarea in oras, cinsteste memoria ostasilor si a patriotilor cazuti in august 1944.
Monumentul eroilor din 1916 - 1918
Trasee turistice
1. Drobeta Turnu-Severin - Portile de Fier 1 (Gura-Vaii) -Manastirea Vodita - Orsova - Eselnita - Svinita -Cazanele Mari - Cazanele Mici.
Itinerar cu acces in Clisura Dunarii
Manastirea Vodita (Drobeta Turnu-Severin), Manastirea SfantaAna si Biserica Catolica (ambele in Orsova), fortificatia medievala Tricule (Zona Svinita), Cazanele Dunarii, Tabula Traiani (vizibila pe malul iugoslav). Acces pe Dunare sau pe sosea. Un punct de atractie deosebita il poate constitui Hidrocentrala Porfile de Fier 1 (acces permis pentru grupuri), unde se afla un interesant punct muzeal.
2. Drobeta Turnu-Severin - Baia de Arama - Ponoare -Prejna - Ciresu
Acces spre zona de munte a judetului
Biserica Sfintii Voievozi (Baia de Arama), Podul Natural si Padurea de iiliac (Ponoare), Biserica construita de Tudor Vladimirescu (Prejna), Pestera Topolnita (Ciresu).
3. Drobeta Turnu-Severin - Schitul Topolnitei - Manastirea Strehaia - Manastirea Gura Motrului.
4. Zone de interes etnografic
Izverna, Ponoarele, Ciresu
5. Zone de interes geologic (pentru depozite fosiliere
Bahna, Eselnita, Svinita, Varanic.
6. Speoturism
Valea Topolnitei, Baia deArama, Valea Peciniscai (cu deschidere, prin formatiunile subterane existente, spre Caras Severin).
Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii
1. Unitati de cazare
Hoteluri
Resedinta |
Nr. stele |
Nr. camere |
Nr. locuri |
Orsova |
3 |
22 |
44 |
Bala |
2 |
104 |
208 |
Dr. Turnu Severin |
2 |
112 |
217 |
Dr. Turnu Severin |
2 |
27 |
47 |
Dr. Turnu Severin |
2 |
13 |
33 |
Dr. Turnu Severin |
2 |
136 |
305 |
Orsova |
1 |
34 |
67 |
TOTAL |
|
448 |
921 |
Moteluri
Resedinta |
Nr. stele |
Nr. camere |
Nr. locuri |
Dr. Turnu Severin |
3 |
37 |
47 |
Dr. Turnu Severin |
2 |
37 |
73 |
Simian |
1 |
9 |
18 |
TOTAL |
|
83 |
138 |
Vile
Resedinta |
Nr. stele |
Nr. camere |
Nr. locuri |
Dr. Turnu Severin |
3 |
15 |
34 |
Cabane
Resedinta |
Nr. stele |
Nr. camere |
Nr. locuri |
Dr. Turnu Severin |
1 |
86 |
309 |
Pensiuni urbane
Resedinta |
Nr. stele |
Nr. camere |
Nr. locuri |
Orsova |
2 |
4 |
8 |
Baia de Arama |
2 |
4 |
8 |
Strehaia |
2 |
10 |
20 |
Dr. Turnu Severin |
1 |
5 |
9 |
TOTAL |
|
23 |
45 |
Pensiuni rurale
Resedinta |
Nr. flori |
Nr. camere |
Nr. locuri |
Dubova |
2 |
3 |
6 |
Ponoarele |
2 |
1 |
2 |
Dubova |
2 |
1 |
2 |
Ponoarele |
2 |
1 |
2 |
Ponoarele |
2 |
2 |
4 |
Severin |
2 |
5 |
10 |
Podeni |
2 |
3 |
6 |
Dubova |
2 |
1 |
2 |
Ponoarele |
2 |
1 |
2 |
Podeni |
2 |
3 |
6 |
Podeni |
2 |
2 |
4 |
Ponoarele |
2 |
1 |
2 |
Ponoarele |
2 |
5 |
10 |
Ponoarele |
2 |
2 |
4 |
Ieselnita |
2 |
2 |
4 |
Dubova |
2 |
1 |
2 |
Dubova |
1 |
1 |
2 |
Dubova |
1 |
1 |
2 |
Dubova |
1 |
2 |
4 |
Dubova |
1 |
2 |
4 |
Dubova |
1 |
1 |
2 |
Dubova |
1 |
2 |
4 |
TOTAL |
|
43 |
86 |
Pensiuni agroturistice
Resedinta |
Nr. flori |
Nr. camere |
Nr. locuri |
Ieselnita |
2 |
2 |
2 |
Ponoarele |
2 |
2 |
4 |
Ieselnita |
2 |
2 |
4 |
Ieselnita |
2 |
2 |
4 |
Hinova |
2 |
4 |
8 |
Ieselnita |
2 |
1 |
1 |
Ieselnita |
2 |
1 |
1 |
Ponoarele |
2 |
1 |
2 |
Podeni |
2 |
4 |
8 |
Ieselnita |
2 |
2 |
4 |
Ponoarele |
2 |
2 |
4 |
Ieselnita |
2 |
6 |
12 |
Ponoarele |
2 |
2 |
4 |
Bala |
2 |
4 |
8 |
Ponoarele |
2 |
2 |
2 |
Ieselnita |
2 |
2 |
4 |
Podeni |
2 |
2 |
4 |
Ponoarele |
2 |
2 |
4 |
Ponoarele |
2 |
1 |
2 |
TOTAL |
|
44 |
82 |
Cabane turistice
Resedinta |
Nr. stele |
Nr. camere |
Nr. locuri |
Simian |
1 |
18 |
36 |
Vanju Mare |
1 |
20 |
40 |
TOTAL |
|
38 |
76 |
Analiza circulatiei turistice
SOSIRI IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA,
PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA
numar
Tipuri de structuri de primire turistica
2002
2003
sep.
oct.
nov.
dec.
ian.
feb.
mar.
apr.
mai
iun.
iul.
aug.
sep.
Total judet
3962
4092
3845
2646
2327
2549
3223
2967
4465
4655
4543
5001
4196
din care:
Hoteluri
3234
3485
3315
2260
2002
2225
2565
2320
3307
3272
3066
3829
3392
Moteluri
492
295
314
219
245
208
304
308
493
541
620
417
417
Vile turistice
Cabane turistice
Pensiuni turistice urbane
11
110
138
148
106
Pensiuni turistice rurale
INNOPTARI IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA,
PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA
numar
Tipuri de structuri de primire turistica
2002
2003
sep.
oct.
nov.
dec.
ian.
feb.
mar.
apr.
mai
iun.
iul.
aug.
sep.
Total judet
9873
9170
11470
6165
5869
8217
8783
5804
8234
11448
14109
14173
10452
din care:
Hoteluri
8131
8071
10207
5211
5227
7588
7510
4464
6059
7619
9293
10824
8448
Moteluri
941
459
513
299
351
396
590
473
903
713
825
754
745
Vile turistice
Cabane turistice
Pensiuni turistice urbane
11
229
238
222
163
Pensiuni turistice rurale
INDICELE DE UTILIZARE NETA A LOCURILOR DE CAZARE
2002
2003
sep.
oct.
nov.
dec.
ian.
feb.
mar.
apr.
mai
iun.
iul.
aug.
sep.
Total judet
26,7
25,6
35,1
16,9
17,4
27,0
25,5
17,6
24,1
30,2
35,9
36,0
31,2
Harta judetului
HARTA TURISTICA
HARTA DRUMURILOR
BIBLIOGRAFIE
www.rotur.ro
www.insse.ro
www.mehedinti.ro