|
|
|
TEHNICIAN IN TRANSPORTURI
Tema
"CONTRACTUL DE LEASING IN TRANSPORTUL DE RUTIER"
Anexa nr. 1 la Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de certificare a competentelor profesionale pentru obtinerea certificatului de calificare profesionala de nivel 3
FISA DE EVALUARE A PROIECTULUI SI A SUSTINERII ORALE
Examenul de obtinere a certificatului de calificare profesionala nivel 3
Sesiunea iunie 2010
Partea I: Monitorizarea progresului proiectului
1. Numele si prenumele candidatului: NITU ILIUTA CRISTIAN
2. Calificarea: TEHNICIAN IN TRANSPORTURI
3. Nume, prenume si specializarea indrumatorului de proiect:
MARINESCU STELIAN, profesor, ing. tehnica transporturilor.
4. Tema "Contractul de leasing in transportul de rutier"
5. Data inceperii activitatilor la proiect: 08 02 2010
6. Competente vizate/implicate in realizarea / executarea proiectului:
-Identifica elementele procesului de transport;
-Realizeaza operatii specifice planificarii si derularii unor activitati de transport;
-Utilizeaza indicatorii specifici pentru optimizarea transportului;
-Opereaza cu documente de transport ;
-Analizeaza marfurile in vederea transportarii si depozitarii;
-Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate ;
-Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pe o sarcina data ;
-Stabileste aria de competente a autoritatilor in transporturi ;
-Analizeaza actele normative care reglementeaza activitatile de transport;
-Aplica legislatia specifica transporturilor in diferite situatii;
7. Stabilirea planului de activitati individuale ale candidatului pentru proiect:
data: 11 02 2010
Semnatura candidatului:Semnatura indrumatorului
8.Stabilirea planului de redactare a Proiectului - suportul scris:
-perioada: 19 02 - 23 04 2010
-revizuit:26 04- 21 05 2010
-forma finala acceptata de catre indrumator: 31 05 2010
9. Intanliri pentru monitorizarea proiectului:
|
Nr crt. |
Data si observatiile profesorului |
Semnatura elevului |
Semnatura profesorului |
|
1 |
|
|
|
|
2 |
|
|
|
|
3 |
|
|
|
|
4 |
|
|
|
|
5 |
|
|
|
Fisa se completeaza de catre indrumator pe parcursul derularii proiectului.
Fisa de evaluare respecta si documenteaza Principiul 5 al calitatii - Implementarea: predarea si invatarea (descriptorii:5.13-5.15 si 5.20- 5.26) al Cadrului de asigurare a calitatii
ARGUMENT
Lumea noastra economica este marcata de competitie, care are drept scop dezvoltarea economica. Dezvoltarea economica reprezinta un imperativ al tuturor tarilor, intrucat ea reprezinta principala conditie de lupta impotriva somajului si de generalizare a bunastarii. Dezvoltarea economica este si un imperativ al
intreprinderilor, stiut fiind faptul ca daca o intreprindere nu progreseaza, ea va fi repede eliminata de pe piata de catre concurenti. Asadar, dezvoltarea presupune concurenta, care se exercita la toate nivelurile: la nivelul tarilor, datorita deschiderii frontierelor; la nivelul regiunilor, datorita miscarilor de descentralizare, care au loc in orice tara; la nivelul intreprinderilor, datorita reglementarii si liberalizarii care se manifesta atat in tarile Uniunii Europene cat si in cele ale Europei de Est. In acest context, calitatea serviciilor de transport, abundenta si comoditatea lor reprezinta unul din factorii care determina dezvoltarea economica.
Cele mai bune instrumente de transport conduc la reducerea costurilor de productie, la extinderea distributiei, la satisfacerea nevoilor consumatorilor finali, la cresterea productivitatii intreprinderilor.
O alta manifestare a efectelor benefice ale transporturilor o reprezinta cresterea schimburilor comerciale. Binefacerile eliminarii frontierelor sau ale unificarii pietelor nu ar fi vizibile in lipsa facilitatilor create de transporturi. Transporturile, permit de asemenea dezvoltarea activitatilor recreative, contribuind la refacerea capacitatii de munca si la sporirea calitatii vietii.
Influenta infrastructurilor de transport asupra dezvoltarii economice reprezinta un subiect des abordat, asa cum o demonstreaza numeroasele studii care i-au fost consacrate. Acestea nu ocolesc nici dificultatile subiectului, explicate prin dezvoltarea economica. Aceasta este un fenomen complex, care se manifesta sub diverse aspecte, dintre care unele pot fi exprimate in forma calitativa (bunastarea, calitatea vietii), altele sub forma cantitativa cum ar fi indicatorii specifici contabilitatii nationale.
Chiar limitat la aspectele masurabile, cantitative, fenomenul dezvoltarii economice este putin cunoscut sub aspectul cauzelor sale. Studiile macroeconomice intreprinse pana in prezent, explica acest fenomen prin prisma evolutiei cantitatii de munca si a volumului de capital. Insa acesti factori nu determina decat in masura
redusa cauzele cresterii economice. Restul cauzelor se regasesc in progresul tehnic, fara insa a i se putea cunoaste in totalitate caile, sau intinderea influentei.
La nivel regional, dezvoltarea economica rezulta din conjugarea actiunii echipamentelor intreprinderilor private, ale echipamentelor publice, dar si din spiritual intreprinzator si din dinamismul populatiei.
Infrastructurile de transport reprezinta si ele unul dintre acesti factori. Dar prin calitatea lor, nu poate fi explicat intregul fenomen al dezvoltarii economice. In schimb, infrastructurile de transport comporta o dimensiune in plus fata de ceilalti factori ai dezvoltarii: ele sunt localizate in spatiu, iar impactul lor este mai intai unul regional si numai apoi macroeconomic.
Aderarea Romaniei la UE in 2007 a determinat aparitia unor noi provocari pentru operatorii din domeniul transportului rutier de marfa. Daca problema autorizatiilor nu mai exista astazi, au aparut in schimb probleme legate de managementul companiilor de transport. Acestea trebuie sa gaseasca rapid solutii pentru pastrarea fortei de munca si pentru eficientizarea activitatii, in special prin sporirea serviciilor oferite.
Aparitia
pe piata din
Sporirea numarului de operatori de transport a determinat de consecinta o scadere brusca a preturilor pentru aceste servicii. Aparent nimic rau, vom spune, doar ca practicarea unor preturi care nu justifica acoperirea cheltuielilor de transport poate determina pe termen lung eliminarea de pe piata a acelor transportatori care investesc in parcari proprii sau parcuri logistice; adica eliminarea de pe piata a acelor transportatori care s-au dezvoltat sanatos si in timp. Aceasta situatie pune deja in actiune asociatiile de profil care pregatesc procese impotriva celor care practica preturi de dumping.
Pe
de alta parte, nu trebuie sa uitam faptul ca
Capitolul 1. Aspecte generale privind operatiunile de leasing
Analistii comertului international au scos in evidenta faptul ca leasing-ul constituie o expresie a tehnicilor moderne de contractare in acest domeniu. Insistenta asupra acestui tip de contract este explicata de mai multi autori prin pragmatismul si eficacitatea lor.
Leasing-ul a aparut pentru prima data in Statele Unite ale Americii, ca mai apoi, treptat, sa patrunda si in alte tari, indeosebi in Europa.
In S.U.A., leasing-ul a fost reglementat prin United States Uniform Consumer Credit Code si prin Uniform Commercial Code. In Marea Britanie, Franta si Belgia s-au elaborat reglementari, care definesc relatiile contractuale pe baza de leasing si precizeaza operatiunile pe care le include.
Leasing-ul a fost determinat, in aparitia sa de cauze obiective. Astfel, in S.U.A., in Marea Britanie si in alte tari erau intampinate greutati in finantarea afacerilor, ca urmare a rigiditatii formelor si procedeelor existente. Oamenii de afaceri simteau nevoia dotarii societatilor lor comerciale cu echipamente moderne, in conditiile in care utilajele din dotare se invecheau, mai ales ca efect al uzurii lor morale. Formula cumpararii unor bunuri de la vanzator in scopul inchirierii lor acelor clienti care aveau nevoie de ele a aparut ca o formula salvatoare si eficienta.
Aparitia operatiunilor de leasing este de data relativ recenta, ele fiind introduse abia in 1952 in SUA si extinse din 1962 si in principalele tari dezvoltate ale lumii, ocupand acum o pozitie principala intre formele de finantare si creditare a investitiilor. Exista diferite acceptiuni ale notiunii de leasing. Din punct de vedere al specialistilor in finante, este o tehnica originala de finantare pe termen mediu sau lung, practicata de o societate financiara, avand drept suport juridic un contract de inchiriere de bunuri.
O definitie mai completa a notiunii de leasing ar putea fi urmatoarea: forma de comert si de finantare prin locatie de catre societati financiare specializate in aceste operatiuni, de institutii financiare sau direct de producatori, companiilor care fie ca realizeaza operatiuni de un anumit specific, fie nu dispun de suficiente fonduri proprii ori imprumutate pentru a le cumpara. Pe de alta parte, leasing-ul este o forma de inchiriere - realizata de societati financiare specializate - a unor bunuri de echipament catre beneficiarii care nu dispun de fonduri proprii sau imprumutate pentru cumpararea acestora de la producatori.
Pe continentul american, fara a fi definite ca atare, operatiuni de leasing au fost identificate spre sfarsitul secolului al XIX-lea, odata cu aparitia comerciala a telefoniei, cand aparatele telefonice au fost puse la dispozitia abonatilor prin incheierea unui contract de 'lease'. Ca operatiune distincta, in anii ´30, au inceput operatiunile de 'lease financing' pentru finantari in domeniul imobiliar, primele tranzactii fiind sub forma de 'sale and lease-back'. Astfel, un proprietar isi vindea terenul sau cladirea unui intermediar financiar, respectiv unei societati specializate de leasing, procurandu-si astfel capital de lucru si continuandu-si activitatea prin utilizarea acelorasi facilitati in baza contractului de 'lease'. Succesul si dezvoltarea rapida a acestui gen de operatiuni a fost determinat in mod esential de facilitatile si avantajele de ordin fiscal de care au beneficiat atat utilizatorii, cat si societatile finantatoare. Fapt mai putin cunoscut, operatiunile de leasing au fost puternic sustinute financiar in Statele Unite de catre societatile de asigurari care, in anii ´50,si-au administrat resursele prin finantarea pe scara larga a unor operatiuni de leasing imobiliar si de echipamente industriale, creand astfel un sistem caracteristic de finantare in aceste domenii.
Prima definire juridica a leasing-ului in Europa a aparut in Franta, in anul 1966, cand sub denumirea de 'credit-bail' au fost definite operatiunile de leasing (insa, doar pentru bunuri imobiliare), prin evidentierea functiilor economice ale acestuia si a caracterului comercial al operatiunii, leasingul reprezentand o modalitate de finantare a investitiilor societatilor comerciale, dreptul de proprietate asupra investitiilor constituind insasi garantia valabila juridic. In continuare, in anul 1967, a fost definit leasing-ul imobiliar, iar in anul 1971 a fost definit pentru prima data leasing-ul mobiliar in Belgia, ambele cu evidentierea caracteristicilor economice ale operatiunii si a transmiterii catre utilizator a riscurilor si sarcinilor ce rezulta din
folosinta bunurilor. In perioada 1971-1972, leasingul a fost definit si in legislatia germana, desi printr-o tratare succinta, iar in anul 1986 legea italiana si cea elena au definit in mod expres locatiunea financiara, atat pentru bunurile mobile, cat si pentru cele imobile. Pe continentul european, aceste evolutii din deceniile sapte si opt ale secolului trecut au fost determinate in mod evident de perioada de sustinuta crestere economica si de faptul ca leasing-ul aduce o contributie importanta atat pentru atingerea scopului economic al dezvoltarii investitiilor, cat si in latura sociala,
facilitand dobandirea de locuinte si bunuri de folosinta indelungata.
In Romania, prima mentiune a leasing-ului intr-un act normativ dateaza din anul 1995, si este utilizat in cuprinsul unei ordonante referitoare la echipamentele importate in cadrul unor astfel de tranzactii; astazi, domeniul este reglementat prin Ordonanta nr. 51/1997 republicata, privind operatiunile de leasing si societatile de leasing si, din punct de vedere contabil, prin Hotararea de Guvern nr. 22/2003 privind unele modificari si completari ale metodologiilor contabile si fiscale.
Armonizarea cadrului juridic pentru leasing-ul international s-a realizat la 28 mai 1988, prin adoptarea Conventiei privind leasing-ul financiar international de catre Comisia de pe langa Institutul international de uniformizare a dreptului privat UNIDROIT de la Ottawa, la care au aderat 59 de tari semnatare si participante.
Aceasta conventie a condus la eliminarea unor impedimente legate de leasing-ul financiar international si la realizarea echilibrului intre interesele partilor implicate in acest tip de tranzactie. In preambulul conventiei se mentioneaza ratiunile care au stat la baza adoptarii ei: importanta eliminarii impedimentelor juridice ce apareau in derularea tranzactiilor de leasing international si mentinerea echilibrului intre interesele partilor implicate;
necesitatea de a conferi leasing-ului financiar international mai multa accesibilitate; adaptarea regimurilor juridice care guverneaza contractul de inchiriere la relatiile tripartite existente in cazul leasing-ului; utilitatea stabilirii anumitor reguli legate in principal de prevederile dreptului
comercial si privat privind operatiunile de leasing.
Conventia defineste principalele drepturi si obligatii pe care le au partile, in virtutea unui contract de leasing. Prevederile conventiei au caracter general, de regula, ele aplicandu-se tuturor contractelor de leasing, daca in textul acestora nu s-a renuntat la prevederile conventiei. Conventia instituie insa, numai cadrul juridic pe baza caruia sa se deruleze operatiunile de leasing si sa se solutioneze litigiile aparute, lasand pe seama .dreptului comun. determinarea instantelor competente de solutionare a litigiilor. Conventia cuprinde norme de drept comercial si civil, pe care le adapteaza relatiilor triunghiulare ce iau nastere intr-o operatiune de leasing.
O critica importanta care s-a adus conventiei este aceea ca, exclude din
caracteristicile esentiale ale contractului de leasing posibilitatea optiunii finale de cumparare a bunului respectiv. Prevederile generale ale conventiei, referitoare ladescrierea operatiunilor de leasing, la obligatiile partilor, la opozabilitatea drepturilor ori la sanctiunile posibile, se regasesc in mare masura in continutul Legii nr. 99/1999 ce reglementeaza operatiunile de leasing in Romania.
In Europa, organismul reprezentativ pentru industria leasing-ului este
Federatia Europeana a Asociatiilor nationale ale companiilor de leasing -
LEASEUROPE, fondata in 1973. Desi Leaseurope a fost infiintata pentru a fi un forum in care sa se discute problemele specifice acestei noi forme de finantare, cu timpul, rolul sau a devenit de a face lobby; astfel, Leaseurope reprezinta interesele membrilor sai in tratativele cu Comisia Uniunii Europene, Consiliul International de Standarde Contabile etc. Alte organizatii de leasing grupeaza interese zonale:
Asociatia Americana a Leasing-ului de Echipamente (ELA . Equipment Leasing Associations), Federatia Sud . Americana de Leasing, Asociatia asiatica si cea japoneza de leasing etc.
Definitia leasingului poate fi data atat din punct de vedere economic, cat si juridic.
Din punct de vedere economic, leasingul reprezinta o operatiune de finantare in care finantatorul asigura fondurile necesare pentru intreaga investitie.
Din punct de vedere juridic, leasingul reprezinta un contract complex care permite unei persoane sa obtina si sa utilizeze un lucru fara a plati imediat pretul, cu posibilitatea de a-l cumpara la un pret rezidual.
Intr-o acceptiune generala am putea afirma ca leasing-ul este o operatiune juridica prin care o persoana cumpara un bun spre a-l inchiria unei alte persoane.
Obiectul contractului de leasing il constituie inchirierea temporara a bunurilor de investitii, a bunurilor imobiliare, a serviciilor. Cel mai frecvent se inchiriaza masini si utilaje.
Elementele definitorii ale contractului de leasing sunt cumpararea unor bunuri in scopul inchirierii lor; inchirierea acestor bunuri in scopul unei redevente locative; folosirea acestor bunuri de catre client in scopuri profesionale; latitudinea clientului sa achizitioneze bunul respectiv la sfarsitul locatiunii.
In contractul de leasing sunt implicate mai multe parti, si anume:
cumparatorul - persoana care cumpara bunul pentru a-l inchiria;
vanzatorul - persoana care vinde bunul si care poate fi chiar producatorul acestui bun;
clientul - persoana care are nevoie si, deci, solicita masina sau utilajul respectiv in locatie.
Prin intermediul acestui contract, cumparatorul obtine beneficii importante ca urmare a faptului ca operatiunile pe care le efectuiaza nu sunt costisitoare deoarece operatiunile pe care le efectueaza nu sunt costisitoare., vanzatorul are o piata asigurata pentru produsele sale, face fata concurentei, are venituri stabile si sansa sa obtina castiguri suplimentae, iar clientul are posibilitatea sa-si procure masinile si utilajele fara investitii prea mari. Mai mult, el realizeaza reducerea cheltuielilor de productie si de credite pentru plati.
Din cele prezentate mai sus reiese ca putem defini leasing-ul.( denumirea vine de la verbul to lease - a inchiria). ca fiind acea operatiune juridica prin care o persoana fizica sau juridica (o societate specializata) cumpara un anumit bun (de regula masini si utilaje) in vederea inchirierii unei alte persoane (o societate care utilizeaza bunul respectiv). Denumirea vine de la verbul to lease - a inchiria
Pentru a reliefa toate aspectele putem defini leasing-ul ca fiind operatiunea prin care o parte, denumita finantator, se angajeaza la cererea unui utilizator, sa-i asigure posesia sau folosinta unui bun, cumparat sau realizat de finantator, contra unei redevente, iar la sfarsitul perioadei de folosinta convenite, sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a dobandi proprietatea bunului la un pret rezidual, sau de a prelungi contractul de leasing, ori de a inceta raporturile contractuale.
Nu am considerat util a include in cadrul definitiei a destinatiei bunurilor contractate, pentru a evita confuziile. Despre problemele pe care le creeaza precizarea destinatiei bunurilor in cadrul definitiei va fi vorba in unul dintre paragrafele urmatoare.
Raspunzand intereselor specifice mediului romanesc, legiuitorul se delimiteaza de reglementarile statelor occidentale, dand leasingului nu numai un scop economic, ci si unul social.
Tinta economica este incurajarea investitiilor, prin punerea la dispozitie a unui instrument de finantare cu multiple avantaje, inclusiv de ordin fiscal si care, in acelasi timp, ofera securitate creditului fara sa greveze bunurile cu sarcini speciale.
Scopul social urmarit este sprijinirea achizitionarii de locuinte si bunuri de folosinta indelungata de catre persoanele fizice
Prima definitie legala a leasingului in Europa provine din Franta, unde operatiunea poarta numele de "credit-bail".
In doctrina franceza recenta, operatiunile de leasing sunt definite prin evidentierea functiilor economice ale acestuia. S-a retinut in acest fel ca leasingul reprezinta o finantare, in principiu integrala, a unei investitii productive, garantata de beneficiar cu insasi proprietatea investitiei finantate.
Din definitie se desprinde cu usurinta caracterul comercial al operatiunii, dar si intentia legiuitorului francez de a incuraja pe aceasta cale activitatile economice aducatoare de profit.
O definitie foarte sumara a leasingului a fost data in Germania, prin circularele fiscale din anul 1971 si respectiv 1972, stabilind, drept criteriu unic, in caracterizarea contractului, durata sa fixa si perioada in care este reesalonata restituirea capitalului de finantator.
Legislatia belgiana ofera cea mai fidela definitie a leasingului mobiliar si imobiliar, sub aspectul raportarii acestuia la realitatea economica a operatiunii.
Mai precis, sub rezerva transmiterii catre utilizator a riscurilor si sarcinilor ce decurg din folosinta bunului, au fost receptionate si precizate toate elementele specifice operatiunii de leasing.
Decretul-lege nr. 55 din 10 noiembrie 1967 arata in art. 9 trasaturile contractului de leasing imobiliar:
a) priveste numai acele echipamente pe care utilizatorul beneficiar le foloseste in scopuri imobiliare;
b) bunurile trebuie achizitionate de la furnizori, in vederea predarii lor in leasing, tinand seama de comanda pe care viitorul utilizator o transmite si care trebuie sa cuprinda specificatiile, detaliile si performantele pe care utilizatorul le doreste;
c) durata contractului de leasing trebuie sa corespunda perioadei in care se prezuma ca bunul este util din punctul de vedere al performantei economice;
d) pretul locatiei trebuie sa fie astfel stabilit, incat sa poata amortiza valoarea bunului, in perioada de utilizare determinata prin contract;
e) contractul trebuie sa cuprinda clauza potrivit careia utilizatorul este indreptatit ca la incetarea contractului sa cumpere bunul, platind pretul stabilit prin contract, iar daca acest pret nu a fost acoperit in intregime, se datoreaza plata diferentei, adica a valorii reziduale.
In ceea ce priveste imobilele, prin art. 1 al Decretului regal nr. 30 din 28 decembrie 1970, s-au prevazut urmatoarele:
a) contractul are ca obiect un imobil existent la acea data, construit sau cumparat de finantator, potrivit cu precizarile detaliate ale utilizatorului, astfel incat sa poata fi folosit de catre beneficiar in vederea exercitarii activitatilor comerciale sau industriale;
b) folosirea edificiului si a terenului pe care este construit trebuie sa fie predata utilizatorului, in temeiul unui contract care nu poate fi reziliat, dar care, in acelasi timp, nu este translativ de proprietate, finantatorul pastrand nuda proprietate;
c) la data expirarii contractului si tinand seama de totalul sumelor platite in perioada de locatiune, utilizatorul este indreptatit a dobandi insasi proprietatea bunului primit in leasing;
d) totalul sumelor platite de utilizator in perioada contractului, in ipoteza in care beneficiarul nu-si manifesta dorinta de a dobandi proprietatea imobilului, trebuie sa fie folosite de finantator pentru a-si reconstitui in intregime capitalul investit initial, majorat chiar cu dobanzile primite de la utilizator.
In Italia, leasingul (locazione financiaro) este prevazut in mod expres prin Legea nr. 183 din 2 aprilie 1986, care -la art. 17 alin. 2- defineste leasingul prin "inchirierea bunurilor mobile ori imobile, pe care finantatorul le dobandeste, ori le confectioneaza, in raport cu indicatiile date de utilizator, acesta din urma asumandu-si toate riscurile pe timpul valabilitatii contractului, avand si dreptul de a deveni proprietarul bunului primit in locatiune, cu conditia de a plati pretul stabilit la data incheierii".
Simpla si sintetica, aceasta definitie nu spune nimic despre natura platilor si pretului.
In Grecia Legea s-a nascut intr-un moment (1986) in care a putut dispune de intregul bagaj conceptual al Europei occidentale, data la care putem vorbi deja de o traditie in domeniu.
Acest fapt se remarca prin lipsa oricarui demers de sintetizare a unei definitii juridice, preferandu-se ca notiunea de "leasing" (locatiune financiara) sa fie definita prin intermediul obiectivelor economice si juridice pe care legiuitorul elen a urmarit sa le atinga cu ajutorul acestei figuri juridice.
In legislatia romana operatiunile de leasing sunt definite ca fiind acele operatiuni prin care "o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale". (Ordonanta nr. 51/1997- forma actuala)
Cadrul legislativ in domeniul leasingului este:
Ordonanta Nr. 51/28.08.1997 republicata privind operatiunile de leasing si societatile de leasing
Legea Nr. 90/28.04.1998 pentru aprobarea OG nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing
Legea nr. 99 din 26 mai 1999 - Modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing
Norme privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing
Ordonanta Nr. 51/1997 republicata privind operatiunile de leasing si societatile de leasing
Dupa cum am vazut, leasing-ul este o forma de finantare cu termen, o operatiune de credit-bail, care se caracterizeaza prin faptul ca obiectul contractului se refera la un echipament care urmeaza sa fie folosit numai in scopuri profesionale Obiectul contractului se poate referi la bunuri foarte diferite: masini, utilaje, masini de scris, automobile, vase petroliere, aeronave etc. Sunt preferate bunuri standard, de serie si nu prototipuri. Bunurile standard au avantajul ca pot fi revandute, daca locatarul nu respecta clauzele contractului. Bunurile sunt cumparate de catre locator numai pentru a fi date in locatie. Durata locatiei trebuie sa corespunda duratei economice de utilizare a masinilor sau echipamentelor respective. Aceasta durata este negociata si stipulata in contract. Ratele chiriei sunt fixate astfel incat sa permita amortizarea valorii bunurilor Inlauntrul termenului convenit in contract..
Utilizatorul are latitudinea sa opteze pentru achizitionarea bunului la un pret care sa corespunda valorii sale reziduale.
Leasing-ul este o operatiune care cuprinde:
un contract de vanzare-cumparare;
un contract de locatiune;
un contract de mandat;
un contract prealabil privind promisiunea de vanzare pe care o face cumparatorul, care valoreaza drept vanzare din momentul in care sunt concretizate toate elementele esentiale ale vanzarii.
Leasing-ul mai cuprinde, de asemenea, promisiunea bilaterala de locatie din partea finantatorului si a utilizatorului, preexistenta contractului de locatiune, care va avea valoare de contract numai atunci cand se vor concretiza toate elementele contractului de locatie. In acelasi timp, este inclusa o stipulatie pentru altul, in baza careia utilizatorul poate actiona in garantie pe vanzatorul bunului.
Asadar, contractul de locatiune din cadrul operatiunii de leasing este sinalagmatic perfect, consensual si intuitu personae. Locatorul nu se obliga decat in consideratia calitatilor persoanei sau a garantiilor pe care le ofera intreprinderea utilizatoare.
Rolul finantatorului este de a finanta afacerea, neavand vreo influenta asupra mersului acesteia, ceea ce ingaduie acestuia sa cedeze contractul sau, daca circumstantele o cer.
In acelasi timp, leasing-ul are trasaturile caracteristice ale unui contract de adeziune, deoarece la incheierea sa utilizatorul nu are posibilitatea sa aduca modificari clauzelor stipulate.
In concluzie, leasing-ul este - prin natura sa juridica si prin trasaturile enuntate - un contract complex, reprezentand o imbinare a mai multor tehnici juridice, intr-un cadru unitar.
O prima problema pe care o ridica notiunea de "contract de leasing" o reprezinta insasi existenta sau inexistenta unui asemenea contract. Este leasingul un contract, sau o operatiune formata dintr-un complex de contracte?
Ordonanta nr. 51/1997 se intituleaza "Ordonanta privind operatiunile de leasing si societatile de leasing", iar art. 1 alin. 1 arata ca "prezenta ordonanta se aplica operatiunilor de leasing". Aceste operatiuni pe care OG nr. 51/1997 le numeste "leasing" cuprind, conform legii, mai multe elemente distincte: transmiterea catre utilizator a folosintei unui bun (art.1); o exploatare comerciala a bunului (art. 10 lit. b); un mandat (art. 5); un drept de optiune (art. 9 lit. d). Din enumerare reiese cu usurinta faptul ca operatiunea de leasing poate fi disociata intr-un complex de contracte numite si nenumite.
Chiar daca unele dintre efectele contractului de leasing contureaza figura juridica a altor contracte (locatiune, mandat, promisiune de vanzare), totusi, prin crearea unor efecte noi, distincte de cele ale contractelor clasice, contractul de leasing si-a castigat dreptul de cetate pe taram juridic, fapt sprijinit si de consacrarea sa legislativa.
Formele leasing-ului sunt diferite, fiind determinate si folosite in functie de posibilitatile de finantare ale furnizorului, de limitele pietei, gradul de organizare si desfacere a produselor la export.
dupa obiectul sau, leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar. In relatiile comerciale internationale, un loc important revine leasing-ului mobiliar, pentru ca se refera la echipamente industriale, oferind garantia folosirii lor pe o perioada mai mare de un an, dand posibilitatea utilizatorului sa achizitioneze echipamentul la expirarea termenului de locatie. Leasing-ul mobiliar reprezinta optiunea cea mai frecventa in relatiile comerciale internationale si din motive financiare.
in raport de implicarea partilor, leasing-ul este direct sau indirect. Leasing-ul este definit ca fiind direct cand perfectarea contractului are loc intre furnizor si client, iar indirect este atunci cand este realizat prin intermediul unei societati specializate.
dupa continutul ratelor leasing-ul este financiar sau operational. Leasing-ul financiar se caracterizeaza prin aceea ca in perioada de baza a inchirierii este recuperat pretul de export, costurile auxiliare si se obtine un anumit beneficiu. Leasing-ul operational este caracterizat prin aceia ca in perioada de baza se obtine numai o parte din pretul de export.
dupa procedurile de calcul al ratelor, leasing-ul este net sau brut. Leasing-ul net este acela in care ratele cuprind pretul net de vanzare al echipamentului si beneficiul realizat din utilizarea bunului respectiv. Leasing-ul brut, care mai este cunoscut si sub denumirea de full-service leasing, este acela in care ratele includ: pretul net de vanzare al bunurilor inchiriate; cheltuielile efectuate pentru intretinerea si reparatiile echipamentelor, masinilor sau utilajelor inchiriate; beneficiile realizate pe parcursul utilizarii lor.
dupa durata inchirierii, leasing-ul poate fi pe termen scurt sau pe termen lung. Leasing-ul pe termen scurt implica inchirierea echipamentelor pe baza mai multor contracte de o durata mai redusa. Leasing-ul pe termen lung este acela in care se incheie un singur contract pentru intreaga perioada.
Mai sunt intalnite: leasing-ul experimental, leasing-ul ordinatoarelor, renting-ul si lease-back-ul. Leasing-ul experimental se caracterizeaza prin inchirierea bunurilor pe o perioada scurta de doua sau de trei luni, in mod experimental. Leasing-ul ordinatoarelor se caracterizeaza prin finantarea si comercializarea calculatoarelor si a altor echipamente. Aceasta forma de leasing mai este cunoscuta si sub denumirea de time sharing. Renting-ul sau hire isi dovedesc utilitatea, mai ales, in cazul mijloacelor de transport. Fiind un mijloc de finantare deosebit de ingenios, lease-back-ul este utilizat intr-o masura tot mai mare. Prin lease-back, proprietarul, fara sa piarda echipamentul care ii serveste onorarii comenzilor, obtine capital in scopul dezvoltarii activitatilor sale economice.
In contractul de leasing, obligatiile vanzatorului sunt:
sa livreze un echipament de calitate, adica in stare de functionare;
sa asigure asistenta tehnica a personalului care il va exploata;
sa asigure piesele de schimb necesare reparatiilor sau sa achite contravaloarea lor;
sa efectueze reparatiile echipamentului inchiriat, in masura in care defectiunile nu sunt din culpa utilizatorului (aceste obligatii sunt stipulate in contractul de leasing, inca din momentul perfectarii acestuia).
Utilizatorul (beneficiarul) are obligatia:
sa plateasca ratele chiriei, la termenele si conditiile stipulate in contract;
sa exploateze bunul inchiriat prin respectarea instructiunilor tehnice;
sa nu efectueze modificari in constructia echipamentului inchiriat; in cazul in care asemenea modificari sunt necesare, utilizatorul are obligatia sa solicite acordul societatii de leasing;
sa conserve bunul in stare de functionare - o asemenea obligatie se refera la toate formele de leasing
sa asigure echipamentul inchiriat in folosul societatii de leasing.
Societatea de leasing are, la randul ei, cateva obligatii a caror aducere la indeplinire se intemeiaza pe clauzele stipulate in contract. Astfel, societatea de leasing are obligatia sa inlocuiasca bunul avariat. De asemenea, societatea de leasing poate inlocui echipamentul invechit, uzat sau depasit. Aceasta inlocuire implica perceperea unei chirii majorate.
Societatea de leasing are dreptul sa controleze modul in care este exploatat echipamentul de catre beneficiar. In acelasi timp, este indrituita sa vanda echipamentul locatarului in conditiile examinate in subcapitolele anterioare.
Daca beneficiarul nu plateste ratele la termenele si in conditiile stipulate in contract societatea de leasing are dreptul sa rezilieze de plin drept contractul, iar clientul are obligatia: sa restituie echipamentul; sa suporte cheltuielile aferente; sa plateasca ratele restante ale chiriilor. Mai mult, beneficiarul este obligat sa plateasca o indemnizatie forfetara de reziliere, care reprezinta ratele restante viitoare. Toate acestea pun in evidenta existenta unor conditii severe impuse de institutia finantatoare beneficiarului. Toate aceste masuri au caracter sanctionator, de pedepsire a utilizatorului.
Finantatorul primeste bunul inapoi, avand posibilitatea sa-l reinchirieze unei alte persoane sau sa-l vanda, in timp ce primeste si plata integrala a tuturor ratelor, calculate in raport cu viata economica a echipamentului respectiv.
Cu toata severitatea acestor masuri in privinta beneficiarului, instantele arbitrale s-au pronuntat constant in favoarea creditorului, argumentul evocat fiind ca, in felul acesta utilizatorul, primul interesat in incheierea unui contract de leasing, trebuie sa respecte cu scrupulozitate toate clauzele contractului, deoarece numai in cazul unui asemenea comportament, au de castigat toate partile implicate, iar afacerea se deruleaza cu succes.
Ca principale caracteristici ale operatiunii de leasing se disting:
disocierea dreptului de proprietate de cel de posesiune;
riscul operatiunii este de proprietate si nu de productie. Proprietarul (societatea
de leasing) s-a asigurat inainte de a cumpara echipamentele ca are cui sa le
inchirieze pe o durata destul de lunga care sa-i dea posibilitatea de acoperire a
cheltuielilor inregistrate, cat si o anumita rentabilitate;
alegerea echipamentelor si furnizorilor de catre beneficiari;
societatea de leasing este direct interesata de activitatea locatarului
(utilizatorului) cu privire la intretinerea, reparatiile si service-ul echipamentelor pentru ca si ea, la fel ca si ceilalti participanti, este interesata unei bune desfasurari a operatiunii din care sa reiasa o rentabilitate satisfacatoare;
societatile de leasing exercita o influenta importanta asupra pietei mai ales cand, sunt specializate pe anumite sortimente de bunuri, sau pe un anumit segment de piata, ceea ce conduce la organizarea de entitati proprii de leasing;
promovarea echipamentelor in sistem leasing dezvolta operatiuni auxiliare, cum ar fi cele de intretinere, reparatii, service etc;
utilizatorul plateste chirie pe timpul utilizarii echipamentelor in care, de regula, este inclusa si dobanda aferenta eventualei finantarii;
- durata de inchiriere depinde de timpul optim de exploatare a utilajelor, de regula 3-5 ani, dar se poate ajunge la inchirieri pe perioade de 10-15 ani, in functie de valoarea si complexitatea echipamentelor, dar si de puterea de rambursare a beneficiarului;
beneficiarul, la sfarsitul perioadei de inchiriere, poate opta:
- sa rezilieze contractul si sa restituie echipamentul;
- sa reinnoiasca perioada de inchiriere;
- sa cumpere bunul la un pret care sa cuprinda si amortizarea acestuia,
respectiv, la valoarea ramasa (reziduala), corelata cu valoarea de utilitate
(pretul pietei).
Acordarea creditului pentru achizitionarea unui echipament presupune, de regula, achitarea unui anumit procent la livrarea acestuia, creditul reprezentand valoarea ramasa neachitata.
Leasing-ul echipamentului nu necesita efectuarea unei plati partiale in momentul preluarii bunului si presupune numai finantare pentru partea din valoarea bunului, care se asteapta sa fie utilizata in perioada de leasing. Utilizatorul are posibilitatea achizitionarii bunului la valoarea reziduala, la sfarsitul perioadei de leasing.
Obtinerea unui credit implica pentru imprumutat oferirea drept garantie a altor active.
Echipamentul luat in leasing se constituie el insusi intr-o garantie.
Proprietarul echipamentului suporta riscul privind uzura morala a acestuia
Firma de leasing suporta riscul uzurii morale, deoarece ea este proprietara echipamentului.
Imprumutatul poate solicita deducerea din taxele datorate a partii din credit reprezentand dobanda si deprecierea valutara.
Utilizatorul poate solicita deducerea taxelor proportional cu valoarea reprezentand platile aferente operatiunii de leasing, in functie de durata acesteia.
Standardele Internationale de Contabilitate solicita inregistrarea echipamentului in bilantul firmei ca activ, in contrapartida cu un cont de obligatii.
In cazul leasing-ului operational, echipamentul nu apare in bilant, ceea ce imbunatateste indicatorii financiari ai utilizatorului.
Plata ratelor presupune pentru imprumutat suportarea riscului valutar.
Cumpararea bunului la sfarsitul perioadei de leasing, se face la cursul din momentul respectiv.
Cu toate ca, in esenta, leasing-ul reprezinta o luare in chirie, el difera de
inchirierea traditionala prin cel putin trei aspecte:
inchirierea are in vedere bunuri care isi pastreaza integral caracteristicile initiale si nu ia in calcul fenomenele de uzura; comparativ, leasing-ul are, de regula, ca obiect, echipamente care sufera atat o uzura fizica, cat si una morala, pierzandu-si treptat valoarea de utilizare.
chiria clasica reprezinta contravaloarea dreptului de folosinta, in timp ce chiria de leasing va include cote-parti din insasi valoarea bunurilor inchiriate, reflectand procesul de descrestere a utilitatii lor.
utilizatorul bunului, in cazul leasing-ului poate deveni proprietar dupa scurgerea unei anumite perioade de timp, fara efecte retroactive, adica fara sa i se pretinda valoarea initiala a bunului inchiriat, fenomen ce nu are loc in cazul inchirierii traditionale.
Leasing-ul se aseamana cu operatiunea de vanzare-cumparare in ceea ce priveste finalitatea: obiectul operatiunii il constituie un bun care apoi este schimbat ca marfa, obtinandu-se contravaloarea in bani; in leasing, accentul cade pe vanzarea dreptului de folosinta.
In unele tari, leasing-ul este considerat o forma a vanzarii in rate, cu care se aseamana foarte mult. Spre deosebire de vanzarea in rate, la care modalitatea de stabilire a perioadei de rambursare a sumelor datorate de client se face in mod arbitrar, la leasing se tine cont de viata economica a bunului ce face obiectul operatiunii. Totodata transferul proprietatii la leasing se face, eventual, doar la finele perioadei din contract.
Leasing-ul pune in legatura trei persoane: utilizatorul ("lessee" - engl),
societatea de leasing ("lessor" - engl) si producatorul (uneori doar vanzatorul) care poate fi chiar societatea de leasing; acestea au interese complementare in derularea operatiunii:
Furnizorul bunului aflat in proprietatea sa (poate fi un simplu vanzator sau chiar producatorul), are interesul sa-si vanda bunul. In acest sens, incheie un contract de vanzare-cumparare cu finantatorul operatiunii de leasing asumandu - si pe langa obligatiile tipice ale unui vanzator si anumite obligatii specifice: livrarea si instalarea echipamentului comandat la data si locul convenite; garantia ca echipamentul livrat este conform cu ceea ce s-a specificat in contractul de vanzare- cumparare.
Finantatorul (locator) este, de regula, o societate financiara sau o banca specializata in plasarea capitalului in investitii pe durata medie sau lunga, in conditii de rentabilitate, prin cumpararea bunului oferit de furnizor.
Utilizatorul (locatar, beneficiar) este interesat sa utilizeze un bun fara a investi in achizitionarea lui. Aceasta ii permite fie sa-si dirijeze fondurile proprii in alte directii.
Participantii la operatiunea de leasing se diversifica atunci cand furnizorul sau societatile de leasing apeleaza la banci pentru finantare sau cand, beneficiarul obiectului inchiriat il subinchiriaza, pe baza unor contracte de subinchiriere.
Utilizatorul este personajul central al intregii operatiuni, de capacitatea sa manageriala depinzand, in mare masura, rentabilitatea intregii operatiuni. El actioneaza ca un veritabil reprezentant al finantatorului. Utilizatorul isi asuma in cadrul raporturilor de locatie, anumite obligatii specifice ce decurg din caracterul irevocabil si intuitu personae al acestui contract. El nu poate denunta contractul pentru o cauza de forta majora. De asemenea, el nu poate ceda bunul unei alte persoane, prin subinchiriere, decat cu acordul expres al finantatorului. Deci, utilizatorul are initiativa afacerii, furnizorul o permite, finantatorul o faciliteaza si toti trei au un scop comun: o afacere cat mai rentabila.
Schematic atributiile beneficiarului pot fi sintetizate astfel:
A - alegerea bunului in vederea inchirierii;
T - cauta societatea de leasing pentru finantarea
R operatiunii;
I -are drept de folosinta asupra bunului;
B -opteaza pentru achizitionarea bunului sau,
U -restituie bunul sau,
T -prelungeste contractul de leasing;
I - informeaza furnizorul si finantatorul asupra unor vicii ascunse si suporta penalitati in cazul nerespectarii clauzelor contractuale;
I - asigura bunul in cazul unui leasing international.
Obiectul unui contract de leasing il pot constitui practic, toate bunurile mobile si imobile; de exemplu, conform legislatiei in vigoare din Romania, fac exceptie inregistrarile pe banda, audio sau video, brevetele si drepturile de autor. Bunurile cel mai des intalnite in contractele de leasing sunt: echipamente, utilaje si instalatii industriale, mijloace de transport, autoturisme, tehnica de calcul si birotica, echipamente de climatizare etc dar si bunurile din sectorul imobiliar - cladiri cu destinatie industriala sau comerciala, cladiri administrative. De asemenea, se practica de catre persoanele fizice achizitionarea in leasing in special a masinilor, dar si a mobilei, aparaturii pentru folosinta indelungata. Practic, pot fi inchiriate in leasing bunuri din orice ramura sau sector de activitate.
De multe ori, obiectul leasingului il pot constitui echipamente si utilaje complexe, de valoare mare, pe care utilizatorul nu are puterea financiara sa le achizitioneze sau nu este interesat de achizitionarea acestora, avand nevoie de ele pentru realizarea unui produs solicitat punctual.
Operatiunea in sine constituie o activitate complexa care presupune existenta unui mecanism, procedee si documente cu rolul de a reglementa conditiile economico-juridice in care se desfasoara si parcurgerea unor etape succesive:
a) premergatoare incheierii contractului de leasing:
cercetarea pietelor externe si desfasurarea unei activitati promotionale prin
forme adecvate; negocierea si contactarea partenerilor; analiza eficientei operatiunii de leasing;
b) contractare: se incheie o conventie intre furnizor si beneficiar, prin care se stabileste ca societatea de leasing preia finantarea operatiunii;
incheierea contractului de leasing intre beneficiar si societatea de leasing, in
calitate de finantator; societatea de leasing da comanda la furnizor pentru executarea echipamentului; se livreaza bunul ce constituie obiectul contractului de leasing; se intocmeste protocolul de predare-receptie in care se consemneaza ca bunul este pregatit pentru punerea in functiune; data semnarii protocolului de receptie se considera data inceperii derularii contractului; pentru efectuarea platilor de catre societatea de leasing catre furnizor se va avea in vedere aceeasi data a semnarii protocolului; plata ratelor de leasing de catre beneficiar (rate anuale, semestriale, trimestriale), asa cum s-a convenit; utilizatorul, la sfarsitul contractului, are trei optiuni: de a prelungi contractul de leasing, cumpararea echipamentului sau inapoierea acestuia; de exemplu, in tara noastra conform legislatiei in vigoare, rezilierea anticipata a contractului, poate fi solicitata de societatea de leasing in urmatoarele situatii: utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing, utilizatorul nu isi executa obligatia de plata a redeventelor, utilizatorul se afla in stare de reorganizare judiciara sau faliment.
In continuare, se prezinta schematic mecanismul si etapele tranzactiei de leasing, in functie de numarul participantilor la operatiune.
In continuare, se prezinta schematic mecanismul si etapele tranzactiei de leasing, in functie de numarul participantilor la operatiune.Operatiunea de leasing cu 3 participanti
1.Beneficiarul initiaza operatiunea si se adreseaza societatii de leasing cu o cerere de oferta;
2. Societatea de leasing accepta cererea de oferta, care devine comanda;
3. Stabilirea contractului dintre producator si beneficiar;
4. Incheierea contractului de leasing dintre finantator si beneficiar;
5. Cumpararea bunului de catre societatea de leasing;
6. Punerea bunului la dispozitia beneficiarului;
7. Beneficiarul plateste societatii de leasing costul sub forma de rate esalonate pe perioada de valabilitate a contractului.
Operatiunea de leasing cu mai multi participanti
1. Lansarea cererii de oferta pentru inchirierea unui echipament;
2. Contractarea producatorului in vederea achizitionarii bunului;
3. Transmiterea ofertei comerciale si tehnice beneficiarului;
4. Concomitent are loc vanzarea echipamentului de catre producator si
incheierea contractului de leasing intre societatea de leasing si beneficiar;
5. Transmiterea echipamentului;
6. Finantarea operatiunii de catre producator, societatea de leasing sau banca (mobilizarea creditului prin cambii sau bilete la ordin);
7. Beneficiarul solicita bancii sale garantarea operatiunii de leasing prin
8. Avalizarea cambiilor sau biletelor la ordin;
9. Transmiterea titlurilor de credit avalizate.
Achizitionarea activelor in leasing, mai mult decat cumpararea lor, este forma de finantare deoarece evita platile mari "cu banii jos", eliberand fondurile pentru alte utilizari. Cu toate acestea accesul la finantarea prin leasing poate fi dificil pentru afacerile aflate la inceput deoarece creditorii solicita de la potentialii clienti istoricul operatiunilor lor. Companiile de leasing, ca si bancile si unii furnizori si vanzatori, inchiriaza echipamente si alte active micilor firme. Unii producatori au agentii de leasing care perfecteaza termenii contractului de leasing fie direct cu producatorul, fie cu o companie subsidiara a producatorului sau cu o alta companie de leasing.
In contractele de leasing apar termeni specifici ce caracterizeaza aceasta operatiune:
perioada de leasing - identifica perioada in care contractul de leasing va fi in vigoare. Se poate include in contract o optiune de reinnoire pentru una sau mai multe perioade specificate, ce imputerniceste chiriasul sa isi poata reinnoi contractul;
scadentarul ratelor - precizeaza valoarea ratelor si data la care acestea
trebuie platite. Multe contracte includ provizioane pentru plati intarziate, care
presupun plati suplimentare daca plata ratelor nu se face la timp sau intr-o perioada de gratie specificata. Desi nu este explicitat intotdeauna, ratele contin adesea si dobanda aferenta finantarii operatiunii; perioada de baza sau primara este prima perioada de inchiriere, in care se recupereaza de catre societatea de leasing cheltuielile facute cu bunul inchiriat, perioada care este mai scurta decat durata de folosinta a obiectului inchiriat.
Marimea perioadei primare se stabileste prin contract si va fi functie de durata de viata economica a bunului; perioada secundara a bunului este considerata diferenta dintre durata sa de folosinta si perioada primara;
valoarea reziduala este valoarea bunului la sfarsitul perioadei de inchiriere;
intretinerea - stipuleaza cine este responsabil cu intretinerea echipamentului;
imbunatatiri si modificari - daca chiriasul are dreptul de a face imbunatatiri
sau modificari in functie de necesitati; asigurare .
specifica partea care are obligatia de a asigura bunul, cine beneficiaza si in ce masura de orice despagubire in cazul in care bunul este pierdut, furat sau avariat;
pierderi stipulate - sumele pe care le va suporta chiriasul daca bunul este pierdut, furat sau distrus. Asemenea sume pot fi aditionale sau incluse in valoarea bunului;
optiunea de cumparare - precizeaza daca chiriasul are dreptul sau obligatia de a cumpara echipamentul. Se poate specifica un pret optional sau un interval de preturi precum si cum si cand poate fi exercitata optiunea; transferuri - precizeaza daca chiriasul sau proprietarul are dreptul de a-si transfera drepturile in leasing;
revendicari - stabileste daca chiriasul poate da in judecata sau intreprinde alte actiuni in numele proprietarului pentru a-si apara drepturile fata de furnizori
si alti terti privind utilizarea bunului si daca chiriasul este indreptatit sa intre in posesia unor despagubiri din asemenea actiuni;
rezilierea inainte de termen si anularea . stipuleaza in ce conditii contractul de leasing poate fi anulat. Aceste prevederi sunt cu atat mai importante cu cat creste perioada de leasing, deoarece, in timp bunul isi pierde valoarea economica;
inlocuirea cu echipament modern - prevede modificarea/innoirea unui echipament sau inlocuirea acestuia cu un model mai nou pe perioada de leasing.
Clauza este utilizata in special pentru leasingul de calculatoare, echipamente de comunicatii si alte bunuri care sunt supuse unor schimbari tehnologice rapide;
costurile de terminare . stipuleaza cine este responsabil pentru costurile (dezasamblare, ambalare, incarcare, asigurare) legate de revenirea bunului la
proprietar la sfarsitul perioadei de leasing.
Rata de leasing - denumita in mod obisnuit .chirie. - se stabileste in functie de
conditiile existente pe piata, de durata de utilizare si de valoarea de achizitie a
obiectului, de riscurile ce intervin pe perioada inchirierii de baza si de posibilitatea de a reinchiria ulterior bunul unui alt client. Marimea ratei de leasing se determina ca suma fixa ce trebuie platita lunar, semestrial sau anual, in mod anticipat (la inceputul perioadei) sau la sfarsitul perioadei de leasing. Daca societatea de leasing este de acord ca locatarul sa plateasca in avans un anumit numar de rate, atunci varsamintele efectuate de locatar vor inceta cu intervalul aferent, inainte de incheierea contractului de leasing.
Elementele in functie de care se calculeaza rata de leasing/chiria, difera de la o forma de leasing la alta, de la o societate de leasing la alta si contin, de regula:
pretul real la care se achizitioneaza bunul (cuprinde taxele vamale si TVA-ul daca bunul este importat de o firma romaneasca), la care se adauga cheltuielile de transport (sunt cuprinse in structura ratelor de leasing sau in cheltuielile de contractare/achizitionare a bunului) si alte cheltuieli aferente;
valoarea reziduala a bunului (daca nu este reglementata legal, ea va fi
negociata de finantator si beneficiar);
comisionul societatii de leasing ce depinde de pretul echipamentului, dar si de
cheltuielile generale ale societatii;
durata locatiei (influenteaza cuantumul si numarul ratelor de leasing);
cuantumul amortizarii echipamentului (pentru leasing-ul financiar va fi egal cu pretul de achizitie al bunului), care prin aplicarea la cheltuielile de capital si insumate,
asigura recuperarea uzurii fizice a echipamentului;
asigurarea pentru garantie, furt, foc, pierdere, etc ( cheltuielile de asigurare le suporta beneficiarul, in mod direct . cand finantatorul face asigurarea bunului sau in mod indirect . cand se regasesc in valoarea finantarii);
cheltuieli pentru achizitionarea bunului (sunt cuprinse in structura cheltuielilor de capital sau in comisionul de gestiune; exista societati de leasing care incaseaza aceste cheltuieli de achizitie in avans, drept cheltuieli de contractare, fara a le include in structura ratelor de leasing), cheltuieli cu intretinerea si reparatiile (sunt suportate de proprietarul bunului si apoi recuperate de beneficiar; activitatea de intretinere si reparatii se realizeaza de societati specializate sau de furnizor - daca beneficiarul realizeaza singur aceste activitati, atunci ele nu sunt incluse in cuantumul ratelor de leasing) si alte cheltuieli neprevazute (reprezinta, in general aproximativ 5% din valoarea finantarii, ele fiind o garantie pentru acoperirea unor posibile cheltuieli aparute ulterior si dificil de cuantificat la momentul incheierii contractului de leasing);
dobanda (este aplicata valorii finantarii, ea acopera dobanda platita de
finantator bancii sau creditorului respectiv), TVA-ul (se plateste de finantator cand achizitioneaza bunul si este recuperat prin cotele de TVA aferente ratelor de leasing platite de beneficiar), profitul (variaza de la un bun la altul, pana la valoarea de 20%), comisionul de gestiune (este cuprins intre 0,5% si 5% din pretul de achizitie al bunului), rata de devalorizare a monedei (este luata in considerare de majoritatea firmelor de leasing, prin cuantificarea ratelor intr-o valuta forte - beneficiarul va plati ratele de leasing la cursul oficial de schimb din ziua scadentei).
Modul in care se calculeaza chiria difera de la o societate de leasing la alta, iar in cadrul aceleiasi societati se poate diferentia pe clase de bunuri.
In tara noastra accesul la o finantare in sistem leasing este conditionata de intocmirea dosarului de leasing si de indeplinirea conditiilor de finantare, dupa cum urmeaza:
Dosarul de leasing
In vederea sustinerii unei solicitari de finantare, dosarul ce trebuie intocmit
pentru persoane juridice trebuie sa contina urmatoarele documente:
- Solicitare de finantare (formular tip)
- Actul constitutiv al societatii (sau Statut si contract de societate), precum si toate actele aditionale ;
- Certificatul de inmatriculare la Oficiul Registrul Comertului si cererile de inscriere de mentiuni, precum si codul fiscal al societatii ;
- Acte oficiale prin care AGA sau CA numeste persoana desemnata sa administreze societatea (in conditiile in care nu se specifica in actul constitutiv). Copie dupa actul de identitate al persoanei desemnate sa semneze contractul de leasing ;
- Nota de prezentare a societatii (obiect de activitate, nr. salariati, nr. de actionari, spatiul in care functioneaza etc.);
- Ultimele doua bilanturi anuale, insotite de balantele aferente (pe marginea carora se efectueaza analiza indicatorilor cuantificabili);
- Ultima balanta de verificare analitica intocmita (pentru luna anterioara solicitarii) ;
- Documente privind spatiul in care se desfasoara activitatea ;
- Copii ale ultimelor extrase de conturi curente si conturi de imprumuturi; in cazul in care societatea are credite contractate se va prezenta o situatie a acestora (curente, restante etc.);
- Contracte de desfacere a marfurilor in derulare, precum si cea mai recenta
situatie a creantelor de incasat . daca este cazul (se vor preciza din punct de
vedere valoric creantele ce depasesc 180 zile).
- Situatia cea mai recenta a datoriilor catre bugetul statului (curente, restante) si masurile luate pentru achitarea acestora;
- In cazul finantarii de echipamente, utilaje, instalatii etc. agentul economic va prezenta si un plan de afaceri sau studiu de fezabilitate;
- In cazul finantarii clientilor cetateni straini persoane fizice sau societati comerciale administrate de cetateni straini acestea vor prezenta copii dupa pasaport, viza de sedere in Romania, precum si dovada domiciliului actual .
Conditii pentru finantare
In vederea finantarii unui contract de leasing, dupa depunerea dosarului de
finantare, societatea de leasing analizeaza bonitatea clientului. Pentru ca o firma sa fie admisa la finantare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
in ultimele raportari contabile (bilant sau balanta) societatea trebuie sa
inregistreze profit; cifra de afaceri pe ultimul an in curs trebuie sa se cifreze la un nivel care sa demonstreze faptul ca societatea are activitate.
nivelul datoriilor curente sa se cifreze la o suma ce poate fi acoperita in perioada urmatoare fie din creantele societatii, fie din activitatea ulterioara
Circuitul operatiunii:
Clientul depune dosarul la societatea de leasing impreuna cu solicitarea de
finantare in care este specificat bunul (bunurile), pretul de achizitie si furnizorul acestora.
Dupa acceptarea ofertei de catre client si aprobarea solicitarii de finantare se semneaza contractul de leasing si clientul plateste avansul. Avansul este format din: procent din valoarea bunului, taxa de management, si asigurarea pe primul an de contract. Totodata, utilizatorul va emite in favoarea locatorului bilete la ordin pentru fiecare rata scadenta. In functie de conditiile de livrare a bunului de catre furnizor societatea de leasing plateste catre furnizor fie un avans din valoarea bunului, fie valoarea integrala a acestuia. Bunul va fi livrat catre utilizator in functie de conditiile furnizorului, la sediul societatii de leasing sau in alt loc specificat de acesta.
La momentul livrarii utilizatorul va mai plati taxele necesare punerii in functiune (daca este cazul) a bunului, taxele legate de inmatricularea in circulatie sau taxe privind omologarea si indigenizarea bunurilor.
La datele
scadente din contractul de leasing utilizatorul plateste rata in lei,
in contul specificat de catre societatea de leasing. In cazul in care, la
data scadenta nu se achita contravaloarea ratei scadente, societatea
de leasing va introduce
Pe toata durata contractului de leasing bunurile sunt asigurate prin polite de
asigurare pentru toate riscurile.
Dupa achitarea ultimei rate din contractul de leasing utilizatorul devine
proprietarul bunului (bunurilor).
Din punct de vedere fiscal, implicatiile leasing-ului sunt diferite in functie de tipul de leasing:intern sau extern, operational sau financiar.
In cazul leasing-ului operational intern, locatorul va inregistra o cheltuiala cu
amortizarea activului si un venit aferent ratelor de leasing facturate utilizatorului, iar beneficiarul va inregistra o cheltuiala cu rata de leasing. De asemenea, locatorul va colecta TVA calculat asupra intregii sume reprezentand rata de leasing, la scadenta acesteia.
In ceea ce priveste leasing-ul financiar intern, beneficiarul va recunoaste activul in bilantul sau, urmand a-l supune amortizarii pe baza duratei normale de viata, recunoscand astfel cheltuieli deductibile cu amortizarea. In plus, beneficiarul va recunoaste si cheltuieli cu dobanzile facturate. In acelasi timp, locatorul va recunoaste drept venituri impozabile valoarea dobanzilor aferente ratelor de leasing facturate. Din punct de vedere al TVA, implicatiile sunt asemanatoare cu cele ce apar in cazul leasing-ului operational, cu exceptia faptului ca dobanzile la leasing-ul financiar sunt excluse din baza de calcul a taxei pe valoarea adaugata.
In cazul leasing-ului extern, referindu-ne aici la situatia in care locatorul este o persoana juridica nerezidenta, in timp ce beneficiarul este o persoana juridica rezidenta, trebuie preciztat ca sistemul de aplicare a TVA este diferit de cel al leasing-ului intern. Astfel, desi locatorul nu emite facturi cu TVA, taxa se datoreaza de catre beneficiarul roman la cota de 19%. In cazul in care beneficiarul nu este platitor de TVA, taxa se va achita de catre beneficiar pana la data de 25 a lunii urmatoare lunii in care se face plata ratei de leasing. In cazul in care beneficiarul este inregistrat ca platitor de TVA, el se va autoimpune, in sensul inregistrarii atat a TVA colectat, cat si deductibil, in decontul aferent lunii in care se face plata ratei de leasing. De asemenea, utilizatorul va trebui sa retina si sa vireze la bugetul statului impozitul pe venitul nerezidentilor. Astfel, conform legii interne, in cazul contractelor de leasing financiar, utilizatorul va retine 10% din dobanda facturata de societatea de leasing, in timp ce in cazul leasing-ului operational, va retine 15% din intreaga valoare a ratelor de leasing (daca marja de profit nu e mentionata distinct in factura) sau 15% din marja de profit, in cazul in care aceasta este mentionata distinct in factura. Cotele mentionate pot fi reduse in cazuil aplicarii anumitor conventii bilaterale de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state.
Indiferent de tipul contractului de leasing (intern sau extern, financiar sau operational), la introducerea in Romania a bunurilor straine care fac obiectul unui contract de leasing, nu se aplica taxe vamale, TVA, accizeetc. In cazul in care utilizatorul isi exercita optiunea de cumparare prevazuta in contractul de leasing, aceste drepturi de import vor fi achitate de utilizator la valoarea reziduala a bunului, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare.
De asemenea, in functie de tipul activului ce face obiectul contractului de leasing, se platesc o serie de taxe:
taxe de timbru in cazul activelor care sunt supuse autentificarii prin notariat;
taxe locale diferite in functie de activul supus leasing-ului: vehicule, cladir,
constructii speciale;
timbru social de 1% aplicat in cazul vehicolelor noi achizitionate, cu o capacitate cilindrica mai mare de 2000 cmc.
Exemplu:
Obiectul contractului de leasing este un echipament a carui valoare este de 10.000 euro, cu o durata utila de viata de 5 ani. Contractul este incheiat pe o perioada de 24 luni, avansul este de 1.000 euro.
Dobanda este de 10% pe an. Valoarea reziduala este de 20% din valoarea echipamentului.
Taxele vamale sunt de 10%.
Pe perioada contractului de leasing, gradul de indatorare al firmei este pozitiv (mai mic decat 1).
Calculul ratei de leasing
Valoarea echipamentului 10.000 euro
Avansul 1.000 euro
Valoarea finantata 9.000 euro
Valoarea reziduala 2.000 euro
Dobanda lunara 0,80%
Perioada de leasing (luni) 24
Rata lunara de leasing 338 euro
Implicatii pentru locator Anul 1 Anul 2
Venituri din dobanzi 718 384
TVA colectat 823 697
Implicatii pentru utilizator
Cheltuieli cu dobanzile 718 384
Cheltuieli cu amortizarile 2.000 2.000
TVA deductibil 823 697
Taxa vamala calculata la valoarea reziduala 200
TVA deductibil aferent valorii reziduale 380
Incidenta semnificativa a fiscalitatii asupra activitatii agentilor economici impune acestora gasirea unor mijloace de diminuare a impactului fiscal asupra veniturilor investitorilor. In acest contex, leasing-ul operational poate fi o solutie in ceea ce priveste achizitionarea de echipamente, autovehicule etc. Principalul argument il reprezinta compatibilizarea cash flow-ului cu cheltuielile deductibile astfel incat profitul obtinut de companie sa fie acoperit in mod satisfacator delichiditatile firmei. Din pacate, principalul obstacol in extinderea ofertelor de leasing operational este insuficienta clarificare legala a acestui tip de leasing, ceea ce conduce la interpretari contrarii intre agentii economici si organele de control fiscal ale statului cu efectele binecunoscute, defavorabile agentilor economici.
Continutul ratelor de leasing:
leasing brut (full pay-out leasing) este forma prin care in chirie se include pe langa pretul de vanzare si cheltuielile de intretinere, service si reparatii; uneori
furnizorul asigura instruirea si specializarea personalului beneficiarului, atat pentru asigurarea unei exploatari corespunzatoare a echipamentului, cat si in scopul consolidarii relatiilor cu beneficiarul;
leasing net (non-full pay-out leasing), aceasta forma contine numai pretul de
export al echipamentului de inchiriat si profitul.
Termenul de inchiriere:
leasing pe termen lung presupune ca durata de inchiriere sa fie de cel putin 8
ani si prezinta facilitatea ca dupa o jumatate din perioada prevazuta in contract,
locatarul are posibilitatea achizitionarii bunului respectiv la un pret calculat in functie de ratele platite;
leasing pe termen mediu, in acest caz durata de inchiriere este redusa la 3-5 ani, perioada cu inchirieri succesive sau mai multor beneficiari;
leasing pe termen scurt . cand bunul inchiriat trece printr-un sir de contracte
succesive, pe termene scurte (pina la un an).
Tehnici specifice de realizare
lease - back (sale and lease-back) consta in vanzarea de catre o firma a unui
mijloc fix aflat in patrimoniul sau si luarea simultana in leasing a echipamentului astfel vandut de catre proprietarul initial, fara sa aiba loc transferul fizic al bunului..
De asemenea tranzactia presupune, de cele mai multe ori, reachizitionarea bunului la sfarsitul contractului de leasing de catre proprietarul initial (utilizatorul din contractul de leasing). Astfel, aceasta, operatiune cuprinde, de fapt, doua tranzactii comerciale separate: o vanzare si o operatiune de leasing, partile implicate in aceasta tranzactie fiind, pe de o parte, proprietarul bunului care va avea dreptul sa reachizitioneze bunul la sfarsitul contractului de leasing si, pe de alta parte, firma de leasing care cumpara bunul si il ofera concomitent in leasing proprietarului sau
initial. In practica, operatiunea de sale and lease-back este o modalitate rapida de finantare a activitatii unei firme si totodata un instrument de creditare mai simplu si mai convenabil in comparatie cu un imprumut bancar, care necesita furnizarea unor garantii suplimentare fata de bunul care face obiectul tranzactiei de leasing. De asemenea, operatiunea ofera un avantaj operational semnificativ, intrucat permite continuarea activitatii utilizatorului fara intreruperi in fluxul tehnologic, doarece nu are loc transferul fiztic al bunului. Conform legislatiei fiscale din Romania, aceasta operatiune ofera avantaje daca societatea care vinde mijlocul fix a inregistrat pana in momentul vanzarii o pierdere fiscala care urmeaza a se prescrie in anul respectiv si care se utilizeaza. astfel prin inregistrarea unor venituri din vanzarea activului.
Exemplu:
Pretul de vanzare al bunului este de 30 miliarde lei si este egal cu valoarea sa
contabila neta la momentul vanzarii catre societatea de leasing. Bunul obiect al tranzactiei este un echipament a carui perioada de viata ramasa este 3 ani. Momentul vanzarii echipamentului si al preluarii imediate in leasing il constituie sfarsitul anului. Valoarea finantata a contractului de leasing financiar este egala cu valoarea de vanzare a echipamentului: 30 miliarde lei.
Dobanda este de 35% pe an.
Platile de leasing (rata si dobanda) sunt constante si in suma de 16.251.947 mii lei fiecare.
Valoarea reziduala reprezinta 20% din valoarea de vanzare.
Utilizatorul isi va amortiza echipamentul pe perioada de leasing, dupa metoda liniara (nu au fost luate in considerare facilitatile fiscale aplicabile investitiilor an mijloace fixe care fac obiectul operatiunilor de leasing financiar conform legii privind impozitul pe profit in vigoare)
Sales and lease-back reprezinta o solutie de finantare pentru multe societati
de stat si private care detin mijloace fixe de mare valoare dar care sunt slab
capitalizate. Pana in prezent, insa, acest tip de leasing nu a fost foarte folosit pe piata romaneasca. Pe de o parte, conceptul a fost nousi a trebuit sa treaca o
anumita perioada de timp pentru a fi inteles si acceptat. In plus, bancile si companiile de leasing s-au concentrat pe promovarea leasing-ului si mai putin pe promovarea acestui produs derivat. Pe de alta parte, concurenta din ce in ce mai mare pe piata de leasing precum si cresterea previzionata a acestei piete conduc la speranta utilizarii mai mari a sales and lease-back si in Romania.
time - sharing, aparitia acestei forme de leasing s-a datorat uzurii rapide inregistrata de unele echipamente de calcul, cat si costului ridicat al acestor
echipamente. Caracteristic este inchirierea in timpi partajati, adica simultan mai multi utilizatori, ceea ce face ca rata acestei forme de leasing sa fie mult mai mica decat cea stabilita in mod normal; in ultimii anii s-a recurs la acest tip de leasing in cazul avioanelor si automobilelor, dar si in turism (case de vacanta, moteluri etc.
Sunt vandute sau inchiriate in leasing pentru o perioada anumita in fiecare an . de obicei, doua saptamani . pentru un anumit numar de ani sau in cazul vanzarii (pentru totdeauna);
master leasing (leasing de containere) este o forma de leasing a carei aparitie o datoram carausilor sau expeditorilor de marfuri, care nu mai sunt nevoiti sa cumpere containerele, ci le pot inchiria; poate fi pe un anumit termen (term
lease), pe calatorie (trip lease) sau contracte complexe (master lease system);
leasing experimental, acesta are ca obiectiv promovarea vanzarii produselor
prin inchirierea acestora pe perioade scurte de timp, urmand ca dupa expirarea
acestei durate, beneficiarul sa poata opta pentru achizitionarea sau restituirea
bunului, in functie de compatibilitatea acestuia cu cerintele pentru care a fost
utilizat; leverage leasing reprezinta o operatiune de leasing prin care locatorul
.strange fonduri. pentru a le investi in echipamente, imprumutand o parte importanta din pretul de cumparare de la un creditor. Creditorul va imprumuta
sumele fara posibilitatea de recurs. Aceasta tranzactie implica cel putin trei parti:
locatorul, locatarul si creditorul pe termen lung, iar investitia neta a locatorului scade in timpul primilor ani si creste in ultima parte a perioadei de leasing. Deci, creditul este garantat prin ipotecarea echipamentului si prin angajamentul de plata al ratelor.
venture leasing (concept aparut la sfarsitul anilor .80) reprezinta o combinatie
intre flexibilitatea leasing-ului traditional si capitalul de risc, o modalitate de a
furniza o finantare sigura a echipamentului operational necesar companiilor nou infiintate , fara a epuiza capitalul total.
Companiile nou infiintate care ofera perspective de dezvoltare, sprijinite de investitorii venture (care investesc in schimbul unei participari in companie), au inceput sa fie finantate de firmele de venture leasing pentru achizitia de echipamente. Atat locatorii venture cat si investitorii venture privesc companiile antreprenoriale tinand cont de potentialul lor si nu ca bancherii sau locatorii traditionali, tinand cont de stabilitatea veniturilor existente. Locatorii venture finanteaza astfel echipamentul de baza pentru companii de inalta tehnologie (calculatoare, sisteme de telecomunicatii, aparatura de testare si masurare, echipament de laborator si de birou). In schimbul finantarii de leasing, locatorul venture primeste redeventele lunare de leasing, valoarea reziduala a echpamentelor si dreptul de a achizitiona actiuni ale companiei la un pret prestabilit (garantiile in actiuni), daca sunt scoase la vanzare.
Companiile de venture leasing lucreaza, de cele mai multe ori, cu investitorii venture pentru a identifica companii bine pozitionate in sectoarele aflate in dezvoltare. De obicei, obtinerea capitalului venture este o conditie obligatorie pentru a obtine o finantare venture leasing. Totusi, spre deosebire de investitorii venture, locatorii venture au un rol strict consultativ in portofolilul companiei si, de obicei, nu se implica in conducerea executiva. Finantarea venture capital este o finantare directa, investitorii implicandu-se strategic in managementul companiei. Aceasta este si cauza pentru care, in multe tari, investitorii venture au posibilitati limitate de a investi in mai multe companii dintr-o singura industrie. Echipamentul achizitionat in sistem venture leasing este cuprins intr-un sistem de leasing unitar, reglementat printr-un master leasing agreement. Desi, echipamentul este cumparat de la mai multi producatori, conditiile generale impuse sunt similare, iar termenii pentru fiecare tip de echiipament sunt determinati in functie de programele specifice, care, includ si termenii si conditiile contractului de master leasing.
Venture leasing-ul este o activitate cu un grad mare de risc, de aceea, e posibil ca redeventele sa fie mult mai mari decat in cazul leasing-ului tradfitional.
Clauzele
pre-contractuale prevad un bonus de risc, ca parte integranta a
contractului, pentru a compensa eventualele pierderi ale locatorului in cazul
incetarii platilor. In plus, cele mai multe contracte
stipuleza garantii care permit locatorului sa cumpere pachetul
de actiuni al utilizatorului. Pe langa o serie de avantaje
financiare, practicarea venture leaing-ului presupune riscuri pe care nu orice
societate de leasing poate sa si le asume. Cadrul economic instabil,
legislatia deficitara si atitudinea refractara a
banciolor finantatoare sunt motivele pentru care acest tip de servicu
nu a fost inca adoptat in
leasing and buy-back (cumpara-inapoi); sistemul buy-back are doua
componente:una care se refera la acoperirea riscului, iar a doua trade-in legata de tranzactionarea bunurilor pe piata second-hand. Astfel, buy-back-ul este intr-o prima faza, angajamentul furnizorului de a rascumpara la o valoare prestabilita , in cazul unor defaulturi, bunurile de la finantatori (firme de leasing, banci sau alte institutii care au credittat achizitia acestora). In a doua faza, buy-back-ul apare ca un sistem de vanzare an care furnizorul va rascumpara bunurile folosite de la finantator dar si de la persoanele fizice sau companiile care detin echipamente la mana a doua.
Conditia esentiala este ca, valoarea bunului vechi sa constituie avansul pentru o noua tranzactie. Componenta trade-in ofera astfel, posibilitatea finantatorului sa isi inlocuiasca echipamentele vechi (calculatoare, autovehicole, utilaje industriale etc) cu altele noi, mai performante. In cazul bunurilor care fac obiectul unui contract de leasing, buy-back-ul presupune ca, dupa cel putin un an de la incheierea contractului de leasing. Clientul sa poata inapoia bunul finantatorului si sa finalizeze contractul de leasing cu recalcularea dobanzii. Astfel, valoarea bunului respectiv poate constitui un avans pentru achizitionarea in regim de leasing a unui alt bun, diferenta de pret urmand a se plati in rate lunare.
Cel mai important pion in derularea operatiunilor de buy-back este producatorul sau distribuitorul, singurul in masura sa-si asume responsabilitatea valorificarii bunului pe piata secundara, deoarece el cunoaste cel mai bine bunul si piata de desfacere.
In Romania, sistemul de buy-back nu s-a dezvoltat datorita dificultatilor legate de revalorificarea bunurilor pe piata secundara. Ultraspecializarea echipamentelor dublata de valoarea mare a acestora reprezinta principalele cauze
ale slabei dezvoltari a pietei second-hand. Pentru moment, segmentul auto este singurul domeniu in care buy-back-ul se bucura de succes. Existenta pe piata romaneasca a catorva producatori si dealeri care ofera buy-back a trezit interesul utilizatorilor care, fie ca vor sa-si schimbe autoturismele vechi cu altele noi, fie ca vor sa-si achizitioneze autoturisme second-hand. Astfel, majoritatea contractelor de leasing incheiate cu marile companii prevad reinnoirea parcului auto printr-un sistem buy-back. De asemenea, sistemul ofera siguranta celor care isi achizitioneaza o masina second-hand si care beneficiaza astfel de o perioada de garantie.
Aparitia unor noi riscuri in sfera productiei si in cea a comercializarii au generat in ultimele decenii abordari noi ale pietelor interne si internationale, acestea reflectand imperativele adaptarii la un mediu economic complex si dinamic. Astfel, in contextul diversificarii formelor de promovare si comercializare in special pe pietele externe, a aparut si s-a extins leasing-ul, tehnica ce reuneste finantarea, productia si comercializarea, ca etape distincte ale aceleiasi afaceri economice sau le integreaza, fiind dificila departajarea neta a acestora.
Leasing-ul este solutia ce permite depasirea dificultatilor generate de un
mediu economic necorespunzator - finantari limitate si scumpe, birocratia sistemului bancar - si permite firmelor obtinerea dreptului de folosinta, cu eforturi financiare initiale minime, asupra unor masini, utilaje, echipamente tehnologice ce le permite cresterea productivitatii, rentabilizarea activitatii, ceea ce conduce la cresterea profitului.
Cresterea ponderii sectorului privat in Romania, cresterea mediului concurential in care activeaza firmele/agentii economici a determinat o mult mai atenta si judicioasa organizare a resurselor financiare si directionarea lor catre cat mai multe sectoare de activitate. In acest fel, leasing-ul a devenit un instrument de finantare din ce in ce mai folosit, avantajele acestuia, in comparatie cu alte modalitati de finantare a achizitionarii de mijloace fixe, promovand-ul ca un factor important al cresterii economice la nivel global.
In aprecierea cat mai complexa a continutului operatiunilor de leasing, trebuie sa avem in vedere atat avantajele, cat si limitele sale pentru partenerii la acest tip de tranzactie.
Managementul resurselor financiare - in conditiile derularii unui program de investitii, resursele financiare proprii ale firmei pot fi indreptate catre finantarea mai multor proiecte simultan. Totodata, alegerea leasing-ului ca optiune pentru finantarea achizitionarii de mijloace fixe, permite economisirea unei parti a fondurilor proprii si utilizarea acestora pentru investitii in pregatirea personalului, marketing si publicitate, etc. Astfel, activul respectiv este inchiriat si utilizat in baza cesiunii dreptului de folosinta, iar apoi este cumparat la valoarea reziduala, utilizatorul initial devine proprietar in finalul operatiunii. In acest mod, se economiseste in faza initiala capitalul propriu, plata unui avans nefiind obligatorie la toate companiile de leasing.
Asa cum am mentionat, aceste fonduri pot fi folosite la alte cheltuieli sau investitii; de asemenea, existenta disponibilitatilor conduce la rezultate financiare mai bune, ajutand la posibilitatea obtinerii unor credite clasice.
Managementul taxelor si exploatarea facilitatilor la import - prin achizitionarea unui bun in sistem de finantare leasing, compania poate folosi
facilitatile acordate de legislatie legate de deductibilitatea platilor de leasing, conform tipului contractului de leasing: amortizare, dobanda, asigurare in cazul leasing-ului financiar sau intreaga rata de leasing in cazul leasing-ului operational. De asemenea, in cazul in care bunul achizitionat provine din import, acesta este exceptat de la plata tuturor obligatiilor de import pe perioada derularii contractului de leasing, acestea urmand a fi achitate, la sfarsitul contractului, avand ca baza de impunere 20% din valoare de intrare a bunului.
Flexibilitatea graficului de plati - in derularea unui contract de leasing, exista posibilitatea negocierii graficului platilor in functie de specificul activitatii companiei, sezonalitatea industriei, permitand mentinerea unui cash - flow real pozitiv. Se poate stabili o perioada de plata mai lunga (rezultand o reducere a ratelor) si/sau un scadentar al platilor mai flexibil (in functie de alte plati planificate, corelate cu cash-flow); impozite mai mici (costurile leasing-ului sunt cheltuieli deductibile care reduc venitul impozabil - avantajul in privinta impozitarii se poate observa comparand deducerile din leasing cu deducerile din amortizare care apar la cumpararea bunului); utilizatorul este protejat din punct de vedere al inflatiei deoarece bunul achizitionat poate fi folosit imediat; marimea constanta a chiriei faciliteaza programarea mai riguroasa a cheltuielilor; in acelasi timp, modalitatea de garantare poate fi adaptata situatiei si necesitatilor fiecarui client.
Substituirea creditului bancar - procedurile de obtinere a unei finantari in sistem leasing sunt, de cele mai multe ori, mult mai simple si mai accesibile unei categorii mult mai largi de clienti, decat in cazul solicitarii unui credit bancar (in acest fel se evita restrictii financiare care ar aparea la un credit - leasingul foarte rar necesita existenta unor provizioane care sa restrictioneze pe viitor alte operatii financiare; in schimb, un contract de credit, in general, presupune restrictii asupra posibilitatii beneficiarului de a obtine alte imprumuturi). De asemenea, leasing-ul ofera conditii mai bune de creditare decat in cazul unui credit obisnuit, finantatorul poate fi gasit mai usor pentru leasing decat pentru obtinerea de fonduri in vederea achizitionarii unui anumit bun. Un motiv este acela ca la leasing titlul de proprietate asupra bunului il are finantatorul, astfel incat neplata ratelor scadente duce la cedarea bunului de catre utilizator.
Utilizarea celor mai performante echipamente - durata de inchiriere poate fi astfel stabilita incat afacerea sa fie dotata permanent cu echipamentele cele mai moderne si cu cel mai bun randament. Pentru afacerile in care schimbarile rapide de tehnologie sau noutatile sunt frecvente, leasing-ul permite minimizarea costurilor de achizitie a echipamentului care se va invechi in scurt timp. Multe companii de leasing ofera optiuni de up-grade sau taxe pentru terminarea contractului inainte de termen.
Asistenta tehnica este oferita deseori de societatile de leasing, care dispun de servicii specializate; astfel se elimina costurile importante determinate de mentenanta. Desi costul acestui serviciu este de regula inclus in plata ratelor, cel putin se evita problema gasirii personalului calificat si a unor costuri de reparatie neprevazute. In plus, un proprietar care este familiarizat cu echipamentul respectiv poate reduce semnificativ "timpul mort" al echipamentului care apare datorita defectiunilor. Se pot include in contractul de leasing clauze "cancel and return" care inseamna reimprospatarea tehnologiilor prin innoirea sau schimbarea echipamentelor inchiriate in leasing chiar in timpul perioadei de valabilitate a contractului.
Leasing-ul poate fi considerat si o forma de privatizare, ce prezinta avantaje atat pentru stat - se conserva temporar proprietatea asupra agentilor economici respectivi, putand fi definitiv privatizati dupa ce clientul si-a dovedit calitatile manageriale - cat si pentru clientii respectivi, putand astfel sa fie atrasi in aceasta actiune, manageri capabili care neavand capital, nu s-ar fi putut angrena in asemenea afaceri. De exemplu, in Polonia o solutie de privatizare consta in oferirea salariatilor a activelor firmei in regim de leasing; plata se face 20% la semnarea contractului si restul in rate, insa transferul efectiv de proprietate nu are loc inainte de doi ani de la definitivarea acordului.
Daca in Romania, leasing-ul este apreciat si utilizat datorita facilitatilor fiscale, pe plan international, clasamentul factorilor care decid optiunea pentru leasing a suferit unele modificari. Astfel, un studiu elaborat de National Business Institute (NBI) din SUA indica o noua ierarhie pentru care se alege leasing-ul:
pe primul loc se situeaza fluxul de numerar cu o pondere de 41% - explicatia rezida din importanta pe care o are fluxul de numerar in luarea oricarei decizii investitionale, din acest punct de vedere leasing-ul oferind un avantaj major comparativ cu cumpararea directa a unui activ. Astfel, investitorul nu isi mobilizeaza deodata fondurile proprii pentru achizitionarea acelui activ, ci va plati ratele de leasing in timp. Fluxul sau de numerar nu va fi influentat negativ, in momentul achizitionarii activului, cu toata valoarea acestuia, ci in timp, treptat, pe masura platilor de leasing;
locul al doilea este ocupat de uzura morala cu o pondere de 18% - care se
datoreaza faptului ca, profitul este generat, in general, de utilizarea
echipamentului. Clientii care detin un echipament cu o vechime de peste doi-trei ani pot sa il reinnoiasca, leasing-ul oferind aceasta posibilitate;
cerintele financiare mai putin restrictive . cu o pondere de 10% - reprezinta un motiv important pentru cei ce aleg leasing-ul; bancile, spre deosebire de societatile de leasing care sunt mult mai maleabile, prefera sa lucreze cu sume
mari pentru care solicita garantii solide, toate acestea dupa o serie de analize riguroase care, de asemenea, necesita mult timp;
firmele de leasing sunt mult mai flexibile decat bancile (cu o pondere 10%), se datoreaza faptului ca firmele de leasing sunt familiarizate cu echipamentele, unele dintre ele actionand pe nise strict specializate, inaccesibile altor firme de leasing;
deductibilitatea unor cheltuieli (cu o pondere de doar 8%) reflecta importanta scazuta pe care o are acest factor in decizia de utilizare a lfinantarii prin leasing.
Specialistii considera ca o explicatie pentru clasarea pe ultimul loc a acestui factor in SUA este legata de existenta unei legislatii fiscale stabile, de neutralitatea fiscala a leasing-ului, comparativ cu achizitionarea directa a unui activ, precum si de o intelegere mai buna a metodelor de finantare de catre investitori.
In Romania, asa cum am mai precizat, multi investitori aleg leasing-ul ca metoda de finantare in principal, datorita facilitatilor fiscale aplicabile in privinta taxelor vamale si TVA-ului, precum si datorita deductibilitatii cheltuielilor aferente.
Odata cu trecerea la o etapa superioara de dezvoltare a leasing-ului si stabilizarea.
Experienta evolutiei pietei de leasing in tarile cu economia dezvoltata ne demonstreaza ca factorii de baza care asigura o ascensiune continua a serviciilor de leasing sunt amortizarea accelerata a bunurilor care formeaza obiectul leasingului si sustinerea complexa a acestor activitati din partea statului.
Reglementarea raporturilor de leasing in unele state europene se efectueaza printr-un cadru legislativ distinct. In alte tari cadrul legal este determinat de Codul civil si de legile care reglementeaza activitatea antreprenoriala. In plan institutional companiile de leasing sunt constituite in asociatii nationale de leasing, iar in plan continental in Asociatia Europeana de Leasing, fondata in anul 1973.
Liberalizarea economiilor statelor Europei Centrale si de Est amplificata de dorinta lor de a se integra in circuitul economic mondial a asigurat o dinamica ascendenta a pietei de leasing atragand investitii straine semnificative in acest sector. In ultimii ani aportul tranzactiilor de leasing a constituit pana la 20% din investitiile totale in capitalul fix din aceste tari.
Avand in vedere contextul economic
si financiar actual din
Folosirea judicioasa a resurselor, management-ul taxelor, diminuarea efortului
financiar privind importurile, flexibilitatea sistemului de plati, rapiditatea
si accesibilitatea fac sa incline balanta in favoarea utilizarii leasing-ului
in detrimentul altor sisteme de finantare.
Modalitatile de finantare aparute imbraca forme dintre cele mai diverse, in contextul dinamicii complexe a schimburilor economice. De la nivel guvernamental pana la agentul economic, care - intr-o afacere bine gestionata - se vede pus in fata lipsei cronice de lichiditati, diversele forme de finantare reprezinta pentru economie adevarate .guri de oxigen.. Ele asigura nu numai initierea si reluarea ciclului economic cu mijloace de productie performante, dar si cresterea economica. Finantarea prin leasing este o forma speciala de creditare, dar nu financiara, ci in bunuri; de aici si natura diversa a institutiilor care desfasoara operatiuni de leasing - de la institutii specializate pana la banci si societati de asigurare.
Segmentul echipamentelor s-a dovedit a fi din ce in ce mai mult un motor al dezvoltarii industriei in asamblu. Cresterea Produsului Intern Brut din ultimii ani are la baza atat retehnologizarea si reechiparea industriei cat si reasezarea domeniului serviciilor pe baze competitive. Faptul ca exista companii de leasing romanesti care sustin segmentul de piata al echipamentelor de orice tip este o recunoastere a interesului pe care industria leasigului il manifesta in acest caz. Bineinteles ca, privind in ansamblu, piata echipamentelor este inca la momentul regasirii parghiilor de competenta si de actiune. Se doreste astfel castigarea pietei echipamentelor pentru leasing, fara a mentiona sau a promova avantajele incomparabile pe care leasingul le are fata de orice alta forma de creditare sau finantare in cazul echipamentelor. Cu siguranta piata va creste, nu numai la nivel cantitativ, cat mai ales la nivel calitativ.
Dorin Clocotici, Gheorghe Gheorghiu- Operatiunile de leasing, ed. Lumina Lex
Gheorghe Gheorghiu- Contracte comerciale speciale- Note de curs
Horia Dorobantu- Tranzactii comerciale, ed. Lumina Lex
Ion Turcu, Liviu Pop - Contractele Comerciale, ed. Lumina Lex
Monica Violeta Achim - Leasingul, o afacere de succes, Ed.
Economica
Costin Mircea N., Deleanu S. - Dreptul comertului international,
ed.Lumina Lex
Feleaga N.,
Jurisprudenta: - Contract de leasing. Deosebiri fata de contractul de inchiriere(Revista de Drept Comercial nr. 2/2001
Ordonanta Nr. 51/28.08.1997 republicata privind operatiunile de leasing si societatile de leasing
Legea Nr. 90/28.04.1998 pentru aprobarea OG nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing
Legea nr. 99 din 26 mai 1999 - Modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing
Norme privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing
Ordonanta Nr. 51/1997 republicata privind operatiunile de leasing si societatile de leasing
