Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Selectia si angajarea resurselor umane

Selectia si angajarea resurselor umane


Tipuri de structuri organizationale formale


- trebuie sa raspunda exigentelor specifice fiecarei organizatii


Cerinte de fond pe care trebuie sa le indeplineasca structura :

- sa fie adaptata la conditiile de mediu

- sa fie congruenta cu valorile si obiectivele organizatiei

- sa fie adaptata sistemului tehnologic

- sa corespunda nevoilor indivizilor

- sa furnizeze centrelor de decizie informatiile necesare la momentul oportun

- sa asigure coordonarea eficienta intre compartimentele interdependente




Cerinte de baza ce trebuie avute la proiectarea structurii organizationale :

- asigurarea numarului optim de subordonari dat fiind ca un sef poate coordona
si controla cu succes un numar limitat de subordonati

- crearea unui numar optim de compartimente si a conexiunilor dintre acestea

- asigurarea unui stat major si a unor compartimente functionale competente


- se va consacra stabilirii

politicilor si obiectivelor organizatiei- vor realiza sarcinile de
rutina pe termen scurt

- asigurarea comunicarii intraorganizationale standardizate si minimalizarea
comunicarii nestandardizate

Structura simpla

- este caracteristica fazei de inceput a numeroase organizatii care au ca obiectiv
realizarea unui singur produs sau serviciu

- are :

q           avantaje : - flexibilitate, rapiditatea comunicarii si unitatea de conducere

- numarul angajatilor este redus (mai putin de 10)

- ei sunt subordonati de obicei proprietarului sau fondatorului
care exercita toate functiile de conducere, asigurand totodata si
controlul

- are arie de control redusa, inaltime redusa si centralizare
maxima


q           dezavantaje : - rolurile membrilor sunt slab definite, fiecare angajat
executand mai multe tipuri de sarcini in functie de
necesitatile momentului

- managerul trebuie sa aiba cunostinte variate (din domeniul
tehnic, economic, organizational, personal) si o experienta
bogata pentru ca se ocupa direct de toate aspectele
activitatii

- are o existenta scurta pentru ca : - vulnerabilitatea indusa de
nespecializarea angajatilor duce adeseori la esec
- pe masura ce organizatia
se extinde este inlocuita de alte structuri care permit
adaptarea la exigentele mediului extern si intern



Structura ierarhic - functionala

- consta in gruparea angajatilor cu responsabilitati si competente similare in
compartimente functionale si dispunerea lor pe linii ierarhice

- are :

q           avantaje : - comunicarea in interiorul compartimentului se amplifica (toti
vorbesc aceeasi limba - jargon)

- toti membrii impartasesc aceleasi vederi asupra evolutiei in
cariera

- performanta specialistilor functionali este mai usor de masurat si
evaluat

- se amplifica identitatea profesionala, este posibila specializarea,
dobandirea expertizei si formarea unui fond comun de resurse

q           dezavantaje : - promoveaza diferentierea intre specialisti din compartimente
diferite

- aparitia conflictelor intre membrii compartimentelor

- coordonare redusa cu alte compartimente

- cai de comunicare lungi

- afirmare de scopuri de grup in detrimentul celor de nivel
superior

- pierderea legaturii cu produsul finit si cu clientii


Pentru contracararea acestor neajunsuri se recomanda controlul intens si coordonarea.

Structura divizionala

- consta in duplicarea diviziilor (parti ale organizatiei) dupa un anumit criteriu :
localizare geografica, produsul / serviciul furnizat, categoria de clienti deservita

- fiecare divizie are autonomie considerabila in derularea activitatii

- puterea de decizie apartine conducerii centrale, ai carei membrii se delaseaza
periodic in divizii pentru control si coordonare

- are :

q           avantaje : - adaptabilitate sporita (orientare totala spre produs, regiune sau
client)

- flexibilitate, extindere cu costuri minime prin adaugarea unei noi
divizii

- capacitate mai mare de evitare a noi riscuri


q           dezavantaje : - neutilizarea integrala a resurselor (acelasi tip de specialisti
se afla in toate diviziile)

- cunostintele si procedurile noi aparute intr-o divizie
penetreaza greu in celelalte datorita relativei lor
independente

- apare concurenta intre divizii si se reduce cooperarea dintre
membrii lor



Structura matriceala


- ofera solutia care valorifica punctele forte ale structurilor functionale si a celor divizionare

- este utila pentru realizarea de proiecte pe termen scurt (consultanta, cercetare, un nou model de produs)

- are :

q           avantaje : - flexibilitate in alegerea celei mai bune variante

- permite orientarea spre rezultatele finale

- favorizeaza compromisul timp - costuri - calitate

- comunicare mai eficienta

- pastreaza identitatea profesionala si asigura continuitatea
dezvoltarii competentelor tehnice



q           dezavantaje : - potentiale conflicte intre managerii de proiect si cei
functionali, datorita dublei conduceri

- conflict de roluri si stres generat de violarea principiului
clasic in management privind unitatea de comanda (un
singur sef)

- la nivel operational, managerul de proiect / produs nu are
autoritate

Pentru contracararea acestor neajunsuri se recomanda :

- definirea clara a obiectivelor proiectului si a sarcinilor fiecarui manager

- clarificarea clara a atributiilor, competentelor si responsabilitatilor
managerilor si ale membrilor echipelor de lucru

- conducerea ferma a grupului de lucru de catre un manager cu experienta


Structura hibrida


- sunt specifice majoritatii organizatiilor

-corporatiile multinationale dezvolta astfel de structuri apte sa asigure echilibrul dintre centralizarea puterii si eficienta,

- in ele coexista si copereaza unitati functionale, geografice, de produs si
centrate pe client


1. Structura bazata pe echipe


- este un ansamblu de echipe autoconduse, specializate pe un anumit proces de munca si nu pe un produs sau pe servirea unui anumit tip de client, avand putine niveluri ierarhice, maxim trei

- are :

q           avantaje : - posibilitatea de a comunica si de a se coordona peste limitele
traditionale

- capacitatea de a raspunde nevoii crescande de flexibilitate

- posibilitatea de adoptare mai rapida de decizii pertinente gratie
autonomiei sporite de care se bucura echipele (putine reguli
formale)

-pot decide cum organizeaza activitatea si in ce
ritm muncesc

2. Structura retea


- este ca o organizatie nucleu care satisface nevoile clientilor cooperand cu alte organizatii

- conceptul cheie al acestei configuratii extrem de flexibila si de fluida (numita si corporatie virtuala sau structura modulara) este parteneriat

- este ideala pentru realizarea unor obiective complexe si nerepetitive


Obtinerea angajamentului organizational


Angajamentul organizational este o atitudine care reflecta taria legaturii dintre un angajat si o organizatie. Are implicatii asupra gradului in care cineva tinde sa ramana intr-o organizatie. Acesta cuprinde:

q        angajamentul afectiv -este bazat pe identificarea si implicarea persoanei in
organizatie
- daca este inalt, oamenii raman in organizatie "pentru ca asa vor ei"




q        angajamentul de continuitate - este bazat pe faptul ca parasirea organizatei implica
o serie de sacrificii personale
-daca este inalt si este combinat cu un angajament afectiv scazut, gasim
oameni blocati in organizatii pe care le detesta, birocrati cu indelungi
state de serviciu


q        angajamentul normativ - este bazat pe o ideologie sau un sentiment de obligatie fata
de o organizatie
- daca este inalt, oamenii raman in organizatie pentru ca asa ar trebui sa faca
-obligatia ar putea cuprinde rambursarea taxelor scolare sau a
unei instruiri speciale



"Puteti cumpara timpul omului; puteti cumpara prezenta fizica a omului intr-un loc dat; puteti cumpara chiar un numar de miscari specializate pe ora sau pe zi ; dar nu puteti cumpara entuziasmul oamenilor, initiativa, loialitatea, daruirea inimilor, spiritelor si sufletelor. Trebuie sa dobanditi aceste lucruri." C. Francis -manager.




Motivatia


Motivatia este una dintre problemele traditionale de studiu ale comportamentului organizational, devenind chiar mai importanta in organizatiile contemporane.


Motivatia poate fi:

q           -intrinseca - care provine din relatia directa dintre lucrator si sarcina

- este de obicei autoaplicata ( sentimente de realizare,
implinire, provocare si competenta provenite chiar din
indeplinirea atributiilor);


q           extrinseca - care provine din mediul de munca extern sarcinii si este de
obicei aplicata de altcineva decat persoana ce este motivata
(retributia, diferitele adaosuri si suplimente, politica
companiei, diferite forme de supraveghere).



O motivatie inalta nu va conduce la performanta inalta daca angajatilor le lipsesc aptitudini si indemanari de baza, nu-si inteleg posturile sau intalnesc obstacole de neevitat asupra carora nu au nici un control. Tehnici manageriale contemporane, cum ar fi managementul calitatii totale, pur si simplu nu functioneaza daca angajatii au deficiente in ceea  ce priveste cititul, aritmetica sau indemanarea tehnica.

Motivatia este dependenta de un anumit mediu cultural. Aceasta este importanta pentru managerii straini care sunt adesea expusi teoriei si practicii nord-americane ce parte a instruirii si dezvoltarii lor.

Ex: - cresterea salariilor unui grup particular de muncitori mexicani i-a motivat sa lucreze mai putine
ore si nu mai multe. "Acum putem sa facem destui bani pentru a trai si a ne bucura de viata
(una din valorile lor principale) in mai putin timp decat inainte. Acum nu mai este nevoie sa
lucram atat de multe ore".

- un manager intors in Japonia a decis sa promoveze pe unul din reprezentantii sai de vanzari in
pozitia de manager (o recompensa legata de pozitie). Surpriza pentru seful expatriat:
promovarea a diminuat performantele noului manager japonez. De ce? Japonezii au mare
nevoie de armonie - a se potrivi cu colegii de munca. Promovarea, o recompensa
individualista, a separat pe noul manager de colegii sai, l-a necajit, in consecinta, i-a diminuat
motivatia de a munci.



Factorii ce contribuie la performanta individuala in munca:







Intelegerea sarcinii Nivelul aptitudinilor



Performanta

 
Norocul Nivelul abilitatilor




Desi motivatia contribuie clar la obtinerea performantei, relatia nu este de egalitate deoarece intervin un numar de alti factori:
- este posibil ca performanta unei persoane sa fie scazuta cu toate
ca aceasta este foarte motivata; aptitudinile scazute, abilitatile
nedezvoltate, si o slaba intelegere a sarcinii, impreuna cu sansa, pot
diminua performanta chiar si celei mai motivate persoane.
- un individ cu o motivatie aproape de limita poate sa inteleaga sarcina atat
de bine, incat sa apara o anumita compensatie - oricat de mic efort ar
face individul, acesta este cheltuit foarte eficient
in ceea ce priveste indeplinirea scopului
- o persoana cu o motivatie redusa poate sa obtina o performanta
satisfacatoare datorita norocului sau unui factor favorizant care
imbunatateste performanta.Nu este de mirare ca lucratorii se plang uneori
ca performanta lor a fost notata mai slab decat a
colegilor lor care "nu muncesc asa de mult".


Motivatia este un factor conditionant al performantelor fiecarui component al organizatiei, resortul care il impinge sa actioneze intr-un anumit mod.




Stimulente




Nevoi Dorinte  Tensiuni Comportament


(dorinte nesatisfacute)



Frustrare

(nemultumire)Eficienta si

productivitate


Satisfactie


Motivatia in munca este pozitiva atunci cand exista:

posibilitatea de a avea initiative in munca;

conditii bune de lucru;

colegi buni si companie de lucru placuta;

un sef bun;

un loc de munca sigur;

bani;

program de lucru bun;

interesul pentru munca in sine;

sansa unei promovari;

obtinerea de avantaje si prestigiu



In literatura de specialitate au fost abordate unele modele umane, functie de cum pot fi motivate persoanele:

q        omul economic


q        omul social


q        omul care se autoactualizeaza


q        omul complex



In functie de temperament se pot evidentia mai multe tipuri de comportamente ale angajatilor:

q        Tipul autoritar


q        Tipul cu spiritul colectivitatii


q        Tipul ganditor




q        Tipul docil



Motivatiile actiunii umane


In sistemele conduse exista mai multe tipuri de motivatii ale actiunii umane:


q        motivatia economica, materiala
- exprima cerinta primordiala a omului, de asigurare a mijloacelor sale materiale de
trai si de confort


q        motivatia psiho-afectiva
- urmareste satisfacerea unor nevoi de ordin emotional-sentimental, chiar de
afirmare a afectivitatii individului in raport cu semenii

- uneori devine primordiala in raport cu motivatia economica


q        motivatia social-morala
- decurge din constiinta si intelegerea superioara a individului ca este parte a unui
sistem social care il include ( normativizat, organizat condus, cu prioritati
stabilite)



Teoriile motivatiei muncii bazate pe nevoi


Acestea iau in considerare factorul categoriei de nevoi, precum si conditiile in care indivizii vor fi motivati sa-si satisfaca aceste nevoi in asa fel incat sa contribuie la performanta.


Piramida nevoilor a lui Abraham Maslow

Motivatie de
crestere
(autorealizare)
de tip evolutiv




Motivatie
homeostatica

Abraham Maslow considera ca la baza motivatiei umane stau cinci grupe principale de nevoi:


1.fiziologice

2.de siguranta

3.de apartenenta

4.de stima

5.de autoimplinire



Teoria ERG a lui Alderfer

Comprima cele cinci nivele de nevoi in trei, numindu-le astfel:

1.nevoi legate de existenta

2.nevoi de relationare

3.nevoi de implicare



Teoria necesitatilor a lui Mc Clelland


Mc Clelland a pornit in demersul sau teoretic de la premisa ca in motivatie un rol important il au si conditiile care au generat aparitia nevoilor.



Contractul psihologic

Este un contract nescris, un mod subiectiv de a interpreta drepturile si obligatiile reciproce in relatia angajat - angajator.
Fiecare are asteptari referitoare la celalalt.


Angajatul - are asteptari referitoare la modul in care este tratat (corectitudine, echitate, consistenta), siguranta postului, domeniile in care trebuie sa-si demonstreze competenta, asteptari referitoare la cariera (promovare) si oportunitatile de a-si dezvolta noi abilitati, implicare si influenta, masura in care poate avea incredere ca angajatorul isi va tine promisiunile.

Angajatorul - are asteptari fata de competenta, efort, implicare, loialitate, conformare la normele si valorile sale.

Pentru ca balanta drepturilor si obligatiilor sa fie echilibrata, fiecare parte trebuie sa satisfaca asteptarile celeilalte:

Angajatorul - are obligatia de a crea locuri de munca sigure, cu posibilitati de avansare, sa respecte persoana, sa asigure o evaluare si o remunerare corecta a contributiei fiecarui angajat,

Angajatul - are, la randul lui, obligatia de a fi competent in raport cu cerintele muncii, fidel, loial, corect, de a se conforma normelor interne ale organizatiei.

Daca una din parti isi incalca obligatiile,cealalta nu mai este obligata sa si le respecte pe ale sale : ipsei de implicare si de loialitate a angajatului care provoaca o scadere de productivitate i se raspunde cu refuzul cresterii salariale, al promovarii sau chiar cu sanctiuni, fara a fi nevoie ca acestea sa fie mentionate in vreo reglementare interna sau legala.



Principii vechi si noi care stau la baza contractului psihologic in cadrul firmelor occidentale :


Conceptia veche Conceptia noua


relatia este predeterminata si impusa                                                                  -relatia este mutuala si negociata

statutul sau depinde de continutul                                                                  -esti definit prin multiple roluri, unele
muncii externe organizatiei

loialitatea se exprima prin performanta                                                                  -loialitatea se exprima prin cantitatea
si calitatea rezultatelor

a pleca =a trada                                                                  -persoanele si competentele sunt
necesare numai cand sunt cerute

cei care fac tot ce li se spune au postul                                                                   -angajarea pe termen lung nu este de
asigurat pana la pensie dorit; asteapta-te si pregateste-te
pentru mai multe relatii


Ce trebuie sa faca un manager roman:


q        identificarea angoaselor : angajatii romani au si alte motive de ingrijorare:

salarii prea mici fata de Occident

dotari insuficiente pentru a-si face treaba cum trebuie

presiunea psihica indusa de sefi

probleme persoonale grave de rezolvat

q        descoperirea nevoilor angajatilor : aceasta precede actiunea de
motivarestimulareanternare

- trebuie sa aflati care sunt limitele lor psihologice, valorile lor fundamentale si cat de
puternice sunt determinarile care alimenteaza actiunile lor in cadrul firmei


Ce nu trebuie sa faca un manager roman:


Nu lasati un angajat sa se speteasca muncind,oricat de devotat v-ar fi .Riscati sa-l
pierdeti.E ca si cum ai uita un fierbator electric in priza.

Nu-l motivati prin teama, ci mai degraba prin rusine sau joc.

Nu-l penalizati prin taiere din salariu, ci prin premierea "altuia"

Nu victimizati personalul daca nu are cine sa-l "salveze".In relatia persecutor -
victima va mai trebuie un rol, acela de salvator, rol care poate fi jucat de un alt
manager, de preferinta egal in grad cu dvs.



Personalitatea = setul relativ stabil de caracteristici psihologice care influenteaza modul in care individul interactionaeza cu mediul sau


Ea consista dintr-un numar de dimensiuni si trasaturi care sunt determinate complex de catre predispozitia genetica si trecutul de invatare pe termen lung al persoanei; desi personalitatea este relativ stabila, ea este desigur susceptibila de schimbare prin experienta de invatare adulta

Clasificarea excesiva a oamenilor nu ne ajuta sa apreciem potentialul lor unic de a contribui la succesul unei organizatii. Anumite caracteristici de personalitate sunt utile in anumite situatii organizationale.Nu exista o cea mai buna personalitate si mangerii ar trebi sa invete sa aprecieze avantajele diversitatii angajatilor.




Avem adesea tendinta de a exagera impactul personalitatii asupra comportamentului organizational. Personalitatea va avea cel mai mare efect in situatiile "slabe". Acestea sunt situatiile cu roluri definite lejer, putine reglementari si contexte de consolidare si sanctionare slabe.

(de exemplu : o organizatie locala nou formata pe baza de voluntariat )

In situatiile "tari", cu roluri mai bine definite, reguli si contextualitati, personalitatea tinde sa aiba un impact mai mic.

( de exemplu: operatiuni militare obisnuite)



Cele "cinci mari" dimensiuni ale personalitatii


q        Extraversiunea - reprezinta gradul in care cineva este sociabil in opozitie cu cel care este timid.Extrovertitii se simt bine in situatii sociale, in timp ce aceia care se situeaza jos pe aceasta dimensiune (introvertitii) le evita.


q        Stabilitatea emotionala - este masura in care o persoana are un nivel corespunzator de control emotional. Oamenii cu o stabilitate emotionala inalta sunt increzatori in fortele proprii si au o inalta consideratie fata de ei insisi. Cei cu o stabilitate emotionala redusa tind spre indoiala de sine si deprimare.


q        Gradul de agreare - este masura in care o persoana este prietenoasa si abordabila. Oamenii agreabili sunt calzi si grijulii. Oamenii mai putin agreabili tind sa fie reci si distanti.

q        Constiinciozitatea - este gradul in care o persoana esteresponsabila si orientata spre realizari. Oamenii mai constiinciosi sunt de nadejde si motivati pozitiv. Oamenii mai putin constiinciosi nu sunt de incredere.


q        Deschiderea la nou - este masura in care o persoana gandeste flexibil si este receptiva la idei noi. Oamenii mai deschisi tind spre creativitate si inovare. Oamenii mai putin deschisi sunt favorabili mentinerii status quo-ului.


Caracteristicile personalitatii care au o importanta deosebita pentru comportamentul organizational includ:

localizarea controlului;

automonitorizarea;

stima fata de sine.


Trasaturile importante ale unui manager (asa cum sunt redate in lucrarea lui William H. Newman):

q      Caracterul

q      Initiativa

q      Devotamentul

q      Inteligenta

q      Receptivitatea si perceptia

q      Previziunea si intuitia

q      Deschiderea intelectuala si flexibilitatea

q      Puterea de convingere


Propria personalitate poate fi apreciata mai bine dupa urmatoarele:

stapanirea de sine

afirmarea personalitatii

combativitate

emotivitate

spirit deschis

timiditate

cinism

agresivitate

extravertire

discretie

calm

autosatisfactie

incredere in sine

atitudine fata de efort

vointa

rapiditate

perfectionism

ambitie

spirit practic

nerabdare

eficienta


Calitatea relatiilor cu ceilalti reflecta comportamentul dvs. social

capacitatea de adaptare

sociabilitate

autoritate

simtul responsabilitatii

spirit de echipa

sinceritate

dinamism

perseverenta

diplomatie

constiinciozitate profesionala

raporturile cu subordonatii

raporturile cu egalii

disciplina

participare

simtul dialogului

autonomie



Se pot preciza mai multe sensuri ale inteligentei


gandire conceptuala: - spirit deschis

-capacitate de similare

- concentrare

- judecata

- intuitie

- intelegere

- subtilitate

- simt critic

gandire logica si rationala: - capacitate de analiza

- capacitate de sinteza

- ratiune

- coerenta

- obiectivitate

Aprecierea aptitudinilor permite constatarea acelor functii in care randamentul este maxim:

- de comanda

- de organizare

- de coordonare

- de administrare

- de calcul

- de convingere

- de supunere

- de contabilitate

- de coordonare

- de judecata

- de inovare

- de comunicare

- de influentare

- de delegare