|
|
|
TIPURI DE DISCURS IN RECLAMA ROMANEASCA
Tip de discurs: Interogativ/ Intrebare
Campanie de responsabilizare sociala adresata tinerilor
Print-ul este conceput ca un stimulent pentru tinerii activi, plin de idei care vor sa se implice in proiecte de voluntariat care sa le aduca beneficii lor si societatii. In general, ONG-urile au nevoie de resursa umana pentru dezvoltare, iar mesajul prezentat in campaniile de comunicare trebuie sa functioneze ca un magnet si sa vorbeasca pe intelesul publicului-tinta. In cazul aceta, audienta este constituita din tineri. Stiind ca in ultimii ani, acest tip de public si-a dezvoltat un limbaj propriu si o forma de redactare a acestui limbaj specifica, creatorii reclamei au incercat sa le vorbeasca "pe limba lor". Mesajul central al campaniei, "Rupe randu'! Te tzine?" este constituit din doua acte verbale indirecte. Primul, un indemn propune tinerilor sa isi depaseasca statutul actual si sa devina "altcumva", iar cel de-al doilea este o interogatie formulata ca o provocare; "Te tzine?"- adica esti in stare sa iesi din tipare, sa faci mai mult, sa fii diferit, asa cum isi doresc, de fapt, toti tinerii.
Intrebarea- provocare incita imaginatia Receptorului. Intre emitator si receptor s-a stabilit o relatie de amicitie, realizandu-se un tip de interactiune verbala personala (publicitarul se pune in pielea celui caruia ii adreseaza mesajul si incearca sa se pozitioneze la nivelul lui- sunt egali, amici, prieteni), ceea ce simplifica mult misiunea Emitatorului. Intrebarea functioneaza ca un vector discursiv- loop care acroseaza publicul si il provoaca. Restul mesajului publicitar (imagine si text) reprezinta raspunsul pe care publicitarul i-l da publicului tinta. "Vrei sa fii ca ei?" - tineri cu atitudine care ies in evidenta. Faptul ca imaginea este formata din siluete ale unor persoane aduce ideea ca putin mister functioneaza intotdeauna in crearea efectului atragere a interesului.
Intrebarea poate functiona ca un pretext pentru publicitar de a atrage publicul-tinta, functionand ca un carlig care il atrage. Intrebarea folosita in reclama activeaza principiul AIDA. Actul pragmatic desprins din text este sugerat atat de mesajul propriu-zis constituit din un indemn, urmat de intrebarea- provocare, cat si de modul in care este redactat acest mesaj. Semnele de punctuatie si adaptarea la noile forme de redactare ale generatiei tinere "randu' ", "tzine" sugereaza incercarea de intregrare a emitatorului in lumea audientei principale.
Registrul discursiv este non-tehic, avand rolul de a crea senzatia de apropiere dintre emitator si receptor, iluzia ca publicitarul chiar face parte din lumea consumatorului si este capabil sa vorbeasca pe limba lui. Registrul afectiv este indentificat in oralilate si in limbajul informal, creatorul textului adresand un indemn si o intrebare, creand impresia ca il intereseaza in mod direct atitudinea publicului, provocand si intretinand curiozitatea.
Contextul este redat prin dublarea mesajului de catre imagine in care se realizeaza comunicarea si este unul inedit, realizat astfel pentru a atrage atenția publicului. Design-ul imaginii este conceput cu scopul de a atrage atentia tinerilor interesati sa se identifice cu ideea de "atitudine". Contextul situational reda ideea de incercare de schimbare a atitudinii, prezenta celor cinci tineri desenati ca pozand increzator incita audienta facand-o sa isi doreasca implicarea in proiectele de voluntariat, reusind, astfel, sa iasa din rand.
In cazul unui reclame sub forma de print, contextul nu are cum sa reiasa din intonatia emitatorului, deoarece acesta nu poate fi auzit, insa corelarea textului cu imaginea provoaca efecte discursive deosebite, redate si prin modul in care este scris textul (cu litere mari si stilizate, intrebarea este mai vizibila, fiind elementul central al mesajului).
Se observa incalcarea maximelor principiului cooperarii, cu exceptia maximei relevantei care este respectata, emitatorul creand mesaje care au legatura doar cu subiectul reclamei. Mesajul este conceput ca o provocare enuntata in limbajul tinerilor. Daca aceasta maxima ar fi fost incalcata, probabil ca s-a fi ajuns la ironizare (ceea ce nu este cazul).
In textul publicitar este identificat principiul politetii pozitive, deoarece emitatorul are tot interesul ca cel care citeste mesajul sa nu se simta jignit (chiar si in cazul reclamelor ironice, umorul este folosit doar pentru a critica aspecte generale ale vietii si nu aspecte personale legate de pubicul- tinta).
Maxima interesului este categoric respectata, deoarece publicitarul se intereseaza de aspecte ale existentei receptorului, si il incurajeaza sa "iasa din rand", deoarece asta ar putea sa ii aduca un beneficiu personal. Maxima tactului este de asemenea identificata in acest text, emitatorul dovedind ca incearca sa ii poarte de grija destinatarului mesajului, prin faptul ca il incurajeaza si il provoaca (tinerii raspund mai usor la provocari) sa faca o schimbare in bine pentru viitorul sau.
Deicticele utilizate au rolul de a crea senzatia de apropiere intre emitator si receptor. In text indentificam deictice personale: adresarea directa la persoana a II-a singular, si pronumele personal "te" de la inceputul propozitiei interogative si deictice textuale: verbul la imperativ "rupe" si elementele de subiectivitate ale textului care intaresc si sustin tipul de interactiune verbala personala.
Print: Bathroom
Registrul discursiv afectiv este sustinut de limbajul informal și de oralitatea acestuia, sustinand o oarecare complicitate intre publicitar si receptor, prin care se urmarește nu doar convingerea receptorului ca a nu colecta corect il va afecta in mod negativ, ci și sugerarea faptului ca emițatorul cunoaște problemele societatii in care traieste receptorul si este dispus sa il ajute oferindu-i sfaturi.
Contextul este unul inedit si se realizeaza prin legatura textului cu imaginea, atragand atentia publicului. Imaginea poate soca sau amuza la o prima vizualizare, insa are un efect imediat. Contextul situational revine asupra ideii de schimbare a unei atutudini prin pozitionarea eficienta in pagina a textului, versus imagine reprezentativa. Elementele referitoare la imprejurarile in care are loc comunicarea sunt redate prin corelarea mesajului cu imaginea si sugereaza dependența ce exista intre mesaj și codul utilizat: simpla lecturare a textului nu incarca mesajul cu aceeași intensitate ce este obținuta prin alaturarea celor doua.
La nivel textual se observa nerespectarea maximelor principiului cooperarii (specifice scrierilor oficiale), cu exceptia maximei manierei (mesajul este construit clar, fara ambiguitati si prelungiri excesive).
Este identificata si respectarea principiului politetii pozitive, publicitarul fiind interesat ca receptorul ca perceapa mesajul ca fiind unul pozitiv.
Maxima interesului este respectata, deoarece publicitarul se intereseaza de aspecte ale existentei receptorului, si il determina sa realieze o schimbare de atitudine, care ii va aduce beneficii. Maxima tactului este de asemenea respectata, emitatorul dovedind ca incearca sa ii poarte de grija destinatarului mesajului, prin faptul ca il incurajeaza sa faca o schimbare in bine pentru viitorul sau.
Din perspectiva elementelor deictice utilizate, se observa ca acestea au rolul de a crea apropierea receptorului de emițator. Sunt identificate deicticele personale reprezentate de adresarea directa (verbele la persoana a II-a singular)
Contrazicerea devine un sfat imperativ pe care consumatorul il va primi fara sa argumenteze contra, asa cum se intampla in conversatia cotidiana.Contrazicerea rezolva anxietati sau dileme cu care consumatorul se confrunta, oferindu-i rezolvarea care se afla la indemana lui daca va respecta sfaturile publicitarului.
Concluzie
Scopul lucrarii a fost de a prezenta intr-un mod elaborat si insotit de exemple doua reclame din perspectiva pragmatica. Mi-am ales acest subiect deoarece sunt interesata de comunicarea pentru sectorul non-profit, prin prisma faptului ca acest tip de comunicare este extrem de creativa si are ca obiectiv atragerea atentiei folosindu-se resurse limitate.
Tema comuna a celor doua reclame analizate este comunicarea penttru organizatiile non- guvernamentale. Se observa in ambele cazuri intentia publicitarului de a transmite mesajul intr-un mod cand mai creativ si pe intelesul publicului. ONG-urile incearca sa transmita mesaje pozitive si de schimbare a societatii folosind un buget restrans, deoarece nu au fonduri pentru derularea unei campanii de comunicare masiva si pe toate mediile, asa ca trebuie sa construiasca mesaje cu un impact cat mai mare asupra publicului. Se intentioneaza conceperea unor reclame cu un puternic impact vizual si verbal, pe care receptorul sa nu le uite.
In acest proiect am incercat sa analizez doua reclame din perspectiva pragmatica, prin aplicarea conceptelor fundamentale, argumentand identificarea elementelor in studiul de caz.
In ambele reclame este respectat primcipiul AIDA, datorita corelarii ingenioase a imaginii cu textul: atenția este atrasa de imagine, interesul este realizat prin asocierea acesteia cu sloganul, dorința este obținuta prin mesajul care provoaca sau ofera o alternativa negativa la nerespectarea sfatului, iar ultimul element, acțiunea, ramane sa fie realizat de catre public, ca urmare a relaționarii pozitive cu printul.
Prin aceasta lucrare, sper ca mi-am indeplinit obiectivul de a prezenta intr-o maniera cat mai obiectiva particularitatile pragmatice ale printului publicitar. Consider ca studiul si aplicarea teoriei studiate la aceasta materie m-au ajutat sa inteleg mai bine premisele construirii unei reclame eficiente si modul in care trebuie realizata comunicarea.
Print: Youth
Bank - Rupe Randu'
Campanie de responsabilizare sociala adresata tinerilor
Print: Bathroom
UNIVERSITATEA BUCURESTI
FACULTATEA DE LITERE
SECTIA DE COMUNICARE SI RELATII PUBLICE
TIPURI DE DISCURS IN RECLAMA ROMANEASCA
Studiu de caz: Reclama pentru organizatiile non-profit
Nume: Marin Daniela- Silvia
An: II
Grupa: III
