|
|
|
Navele de pasageri cu cabine pentru pasageri precum si navele cu doua sau mai multe punti trebuie sa fie dotate cu instalatie de semnalizare a incendiului. Incaperile de masini fara cart permanent trebuie sa fie dotate cu semnalizare automata de detectare a incendiului. Navele prevazute cu sisteme de semnalizare a detectarii incendiului trebuie sa aiba posturi centrale de incendiu, prin care se vor amplasa posturi de receptie a semnalizarii incendiului detectat in incaperile protejate si centrala de avertizare a echipajului si pasagerilor la izbucnirea incendiului.
Navele de pasageri vor fi dotate cu posturi manuale de avertizare a incendiului amplasate in coridoare in saloanele cu suprafata mai mare de 50m si in incaperile de masini.
Aceste posturi vor fi amplasate in locuri usor accesibile si vizibile in imediata apropiere a iesirii din incapere iar distanta intre ele nu va depasi 20m.
Toate posturile de avertizare a incendiului vor fi piturate in culoarea rosie iar butonul de avertizare va fi amplasat sub geam.
La o instalatie de detectare a incendiilor si semnalizare se deosebesc 3 elemente:
detectoare de incendiu
circuite de legatura
centrala de semnalizare
Semnalizarea automata de incendiu este conceputa sa detecteze automat, la timp si sa semnalizeze pericolul de inceput de incendiu; stabileste locul unde se afla focarul si poate comanda automat sistemul de stingere a incendiilor. Instalatiile pentru detectarea incendiilor pot lucra dupa principiul termic sau al prezentei fumului.
Contine detectoare de incendiu care vor transmite un semnal la depasirea unei anumite temperaturi in compartimentul unde sunt instalate. Instalatia de detectare a incendiilor lucreaza la detectarea scaderilor curentului pe o linie de supraveghere.
Pe o linie de supraveghere se monteaza unul pana la 4 detectoare de incendiu si avertizoare manuale cu buton.
In circuit se afla rezistentele 1, scurtcircuitate fiecare in parte. Contactele 2 se afla in detectoarele de incendiu si se vor deschide la o temperatura de 57-74C in compartimentele si magaziile navei si de 80-100C in compartimentele unde temperatura atinge in mod normal temperaturi ridicate. Deschiderea contactelor de scurtcircuitare se poate
face cu ajutorul unor pastile fuzibile 3 sau cu ajutorul unor tuburi in care se afla un gaz.
Avertizoarele manuale sunt realizate cu ajutorul butoanelor 4 accesul la acestea fiind posibil dupa spargerea unui geam de protectie. La aparitia unui focar de incendiu detectoarele automate vor intrerupe scurtcircuitarea rezistentelor curentul prin linie si prin releu iar contactele 6 vor pune in functiune alarmarea.
Se bazeaza pe diminuarea fluxului luminos
al unei lampi spre o celula fotoelectrica daca intre acestea se afla fum
provenit de la un incendiu.Pentru acest scop pe nava se monteaza o tubulatura
de la fiecare compartiment sau magazie supusa supravegherii pina la aparatul
central din timonerie.Aici se afla un ventilator electric care absoarbe aer din
fiecare compartiment prin tubulatura de legatura.Timpul de comutare este astfel
ales incit la debitul de aer asigurat de ventilator sa existe timp suficient pentru
aspirarea si detectarea unui eventual fum de cel mai indepartat loc de
observatie.Intre lampa si celula fotoelectrica se stabileste un flux
luminos.Acesta va fi diminuat in momentul in care in camera transparenta B
trece un fum aspirat ca urmare a unui inceput de incendiu.Scaderea intensitatii
luminii ducela intrarea in functiune prin intermediul amplificatorului
Pentru a nu se permite introducerea de CO2 in compartimentul masinilor inainte de scurgerea a 2 min.accesul la buteliile din care se va face alimentarea se poate face dupa deschiderea unei usi care este prinsa intr-un surub cu lungime foarte mare, desfacerea acestuia se poate face intr-un timp de 2 min.
3 Sisteme fixe de stins incendiul. Generalitati. Cerinte
Dupa modurile de stingere a incendiilor instalatiile pot fi de suprafata si volumice. Primele trimit la suprafata incendiului substante stingatoare care racesc sau opresc alimentarea cu aer a zonei de ardere impiedicand iesirea aburului. Ca exemple de instalatii de suprafata sunt instalatia de stingere volumetrica intra cele care umplu volumul liber al incaperii cu substante care nu intretin arderea, ca:abur, gaze inerte, sau spume foarte usoare. Orice substanta stingatoare actionand asupra unui focar de incendiu raceste, izoleaza de oxigenul din aer, distruge mecanic flacara si ingreuneaza iesirea din zona de ardere a aburului format.
In grupa de stingere volumetrica intra cele care umplu volumul liber al incaperii cu substante care nu intretin arderea ca abur, gaze inerte sau spuma foarte usoara.
Instalatiile de stins incendiu trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte principale:
sa fie oricand gata de functionare indiferent daca nava se afla in stationare sau in mars.
sa nu intensifice prin functionarea lor arderea
sa fie sigure in functionare si sa aiba vitalitate ridicata
sa nu fie periculoase pentru oameni
sa nu provoace corodarea instalatiilor si constructiilor afectate
Instala'iile din aceasta grupa sting incendiile cu apa sarata sau dulce racind substantele arzande pana sub temperatura de aprindere si dupa modul in care actioneaza asupra focarului din incendiu pot fi impartite in:
1. instalatii cu jet cinetic de apa indreptat asupra focarului de incendiu
2. instalatii cu apa pulverizata
3. instalatii care inunda complet intregul volum liber al incaperilor
Cu jeturi cinetice de apa indreptate asupra focarului de incendiu se pot stinge incendiile din interiorul incaperilor de pe zonele deschise ale puntilor si platformelor, dar nu se reuseste stingerea incendiilor cu produse petroliere a lacurilor si vopselelor.
Cu apa nu se pot stinge incendiile substantelor cum sunt: carbura de calciu, varul nestins, cu care apa poate intra in reactie chimica exotermica urmata de formarea cu aerul a unor amestecuri explozive ce amplifica incendiul.
In cazul trimiterii asupra focarului de incendiu a unui curent de apa pulverizata domeniul de aplicare a instalatiilor de stingere cu apa se largeste mult, reusind sa se stinga produse petroliere, echipament electric si o serie de substante explozive. O astfel de stingere se obtine datorita efectului de pulverizare a apei care capata in acest mod o suprafata mare de vaporizare si exercita deci o puternica actiune de racire. Cu cat pulverizarea apei este mai fina cu atat este mai eficienta stingerea si este mai larg domeniul de utilizare.
Instalatia de stins incendiu cu jet compact actioneaza de la distanta asupra focarelor de incendiu cu jeturi cinetice de apa de debite 2-6 l/s. Cu astfel de instalatii sunt prevazute toate navele in scopul stingerii incendiilor in incaperile de locuit si serviciu pe punti si platforme deschise.
De asemenea aceste instalatii se folosesc pentru asigurarea cu apa a instalatiilor spinkler cu apa pulverizata, generatoare de spuma, pentru racirea echipamentului, stropirea peretilor, constructiilor si instalatiilor. Navele la care sunt instalate surse de energie cu putere totala de 110KW si mai mult trebuie sa fie dotate cu o instalatie fixa de stins incendiu cu apa cu pompe cu actionare mecanica. Debitul fiecarei pompe stationare trebuie sa fie cel putin egal cu 80% din debitul pompelor de santina, dar mai mult de 100% din debitul
acestora. Pompele de incendiu trebuie sa asigure cel putin doua jeturi compacte de apa avand tel de refulare cu ajutaje de 12mm. In acest caz presiunea la fiecare hidrant nu trebuie sa fie mai mica de 2 bar.
Pompele care pot crea in magistrala de incendiu o presiune mai mare decat cea admisa vor fi prevazute cu supape de descarcare, racordate la tubulatura de aspiratie si cu manometre montate pe tubulatura de refulare inainte de valvulele de decuplare. Supapele de descarcare vor fi reglate la o presiune mai mare cu cel mult 10% din presiunea de lucru din tubulatura.
Presiunea in tubulatura instalatiei de stins incendiu cu apa nu trebuie sa depaseasca 7 bar. Portiunile de tubulatura ale instalatiei de stins incendiu cu apa care trec prin incaperi neincalzite sau pe punti deschise trebuie sa aiba armaturi de inchidere si deconectare de la tubulaturile care trec prin incaperile incalzite precum si dispozitive pentru evacuarea apei de condens. Fiecare pompa de stins incendiu va avea pe tubulaturile de aspiratie si de refulare valvule de inchidere; pe tubulatura de aspiratie se admite montarea valvulelor cu sertar. Tevile de otel de la instalatia de stins incendiu trebuie sa aiba acoperire anticoroziva la interior si exterior. Armaturile care deservesc instalatia vor fi confectionate din bronz, alama sau alte materiale echivalente rezistente la coroziuni.
Hidrantii de incendiu se vor monta:
pe punti deschise
in interiorul incaperilor-in coridoare si holuri
in incaperile de masini.
Hidrantii de incendiu se vor amplasa la o inaltime de cel mult 1,35m de la punte.
Pe fiecare punte in incaperile mari si in coridoare lungi distanta intre hidranti nu trebuie sa fie mai mare de 20m.
In incaperile de masini si caldari trebuie sa se prevada cel putin 2 hidranti de incendiu amplasati in borduri opuse; la navele cu putere pana la 750KW unul din acesti hidranti poate fi hidrantul de incendiu instalat direct la pompa de incendiu intre pompa si valvula de refulare. Totusi daca puterea instalata este mai mica de 220KW se admite amplasarea unui hidrant de incendiu care poate fi amplasat direct la pompa de incendiu.
Furtunurile de incendiu si tevile de refulare trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
lungimea unui furtun nu trebuie sa fie mai mica de 10m si nici mai mare de 20m
furtunurile de incendiu trebuie sa fie confectionate din materiale aprobte de RNR
numarul furtunurilor trebuie sa fie egal cu numarul hidrantilor
fiecare furtun ansanblat cu teava de refulare trebuie sa fie amplasat in imediata apropiere a hidrntului caruia este destinat
furtunurile vor fi pastrate in dulapuri sau pe tamburi
tevile de refulare trebuie sa fie de tip combinat pentru a permite obtinerea atit a jeturilor compacte cit si a celor pulverizate
diametrul standardizat al ajutajelor va fi de 12,14,16mm si trebuie sa sigure debitul maxim de apa a doua jeturi de la pompa cu debitul cel mai mic.
la nvele cu dimensiuni mici se admite utilizarea ajutajelor standardizate cu diametrul mai mic de 12mm.
In functie de tipul jetului care poate fi refulat se deosebesc trei tipuri de ciocuri de baza:
cu jet compact
cu jet imprastiat
cu jet combinat
Dupa terminarea montarii sau repararii unei instalatii de stingere cu jet de apa se procedeaza la aprobarea ei pentru a constata ca instalatia corespunde functional scopului, proiectului si regulilor societatii de clasificare.
Se verifica montarea pompelor, legaturilor electrice, amplasarea aparatelor de masura si control, traseelor de tubulatura, amplasarea hidrantilor, furtunurilor si a tevilor de refulare la post, calitatea montajului.
Instalatia de stins incendiu cu apa se vor supune incercarilor hidraulice la rezistenta in atelier si la etanseitate dupa montarea la bord in conformitate cu tabelul B.
Se verifica functionarea neintrerupta a pompelor de incendiu timp de 2 ore, la valori nominale de sarcina si debit. Inaintea pornirii si dupa oprire se masoara izolatia electrica a infasurarilor motorului si a instalatiei electrice. Intreaga instalatie se verifica in functiune astfel incat toate pompele cu actionare independenta sa satisfaca consumul de apa al tuturor mijloacelor de stingere. Uzual pentru aceasta instalatie se considera necesar debitul a 15% din numarul total de hidranti. La aprobarea functionarii instalatiei cu jet de apa trebuie acordat si consumator suplimentar daca exista in instalatia splinker, instalatia de stropire, instalatia de stins incendiu cu spuma.
In timpul functionarii instalatiei se verifica etansarea tubulaturii fixe si flexibile, etansarea gurilor de incendiu, functionarea instalatiilor alimentate de la cea de incendiu dar care nu au legatura cu stingerea incendiiilor. Aceste instalatii se probeaza independent de cea de stingere cu jet de apa pentru ca debitul de apa necesar functionarii lor nu afecteaza pe cel de stingere a incendiului.
Instalatia de stins incendiu cu apa face parte din instalatiile de vitalitate ceea ce impune ca dupa construirea sau repararea navei sa se faca probarea si receptia lor la cheu.
In timpul exploatarii trebuie acordata multa atentie lucrarilor de intretinere care contribuie la mentinerea sigurantei de functionare. Armaturile, conductele si hidrantii trebuie examinate periodic. In timpul iernii, tubulatura de apa de pe puntile deschise sta golita. Dupa utilizare si inainte de depozitare furtunurile trebuie sa fie bine uscate. Cel putin o data pe an armaturile de inchidere trebuie revizuite inlocuindu-se garniturile uzate. Nu trebuie evitata folosirea consumatorilor mici racordati la instalatia de stingere cu apa care au rolul de a primeni apa din tubulatura si de a aproba partial functionarea instalatiei.
5.2 Cerinte suplimentare pentru dotarea navelor de pasageri cu mijloace de stingere a incendiilor
Pe navele de pasageri cu lungime mai mare de 65m se va monta suplimentar o pompa de incendiu de avarie montata permanent care trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
sa fie actionata cu un motor cu ardere interna sau cu un motor electric alimentat de generatorul de avarie. Daca pentru actionarea pompei se foloseste un motor cu ardere interna rezervorul de consum pentru combustibil trebuie sa asigure o functionare a pompei de cel putin 8 ore.
sa fie conectata la magistrala de incendiu
sa aiba debit suficient pentru a asigura functionarea concomitenta a cel putin doua tevi de refulare cu cel mai mare diametru al ajutajului adoptat pentru nava data la presiunea calculata
pompa, surselede energie pentru actionarea ei si prizele de fund trebuie astfel amplasate incat ele sa nu iasa din functiune in cazul izbucnirii incendiului in incaperea unde se gaseste pompa de incendiu principala.
Pe navele de pasageri mai mici de 65m se pot folosi ca pompe de incendiu de avarie motopompe portative care trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
inaltimea manometrica de aspiratie a motopompei trebuie sa asigure functionarea concomitenta a doua tevi de refulare
dimensiunile si tipul armaturilor, furtunurilor si tevilor de refulare vor fi aceleasi cu ale instalatiei fixe de stingere a incendiului cu apa.
sa fie dotate cu dispozitive si scule conform specificatiei uzinei constructoare.
motopompele se vor amplasa pe punte in lazi speciale sau in dulapuri.
Pe navele de pasageri cu mai multe punti sau pe cele dotate cu cabine de dormit in numar preponderent, cu exceptia navelor cu o putere pana la 200 kW, tubulatura principala de incendiu trebuie sa fie trasata dupa schema inelara, prevazuta in locuri usor accesibile cu valvule de inchidere.
In incaperile de locuit nu este permisa instalarea stingatoarelor portative cu bioxid de carbon sau cu alte gaze.
5.3 Cerinte suplimentare pentru petroliere
Furtunurile de incendiu amplasate pe punte trebuie sa fie dotate cu tevi de refulare combinate, care sa permita obtinerea atat a jeturilor compacte cat si a celor pulverizate.
Nave pentru marfuri uscate (cu L > 100 m) si petroliere
Navele trebuie sa fie dotate cu cel putin 2 pompe de incendiu. In afara de aceasta trebuie sa fie prevazute si cu o pompa stationara de avarie, care sa corespunda cerintelor RNR. La navele pentru marfuri uscate cu lungimea de la 110 m pana la 125 m aceasta pompa poate fi inlocuita cu o pompa mobila cu actionare mecanica.
Trebuie sa se asigure posibilitatea alimentarii instalatiei de stins incendiu cu apa de la o sursa exterioara de apa (de la mal, doc, sau de la alta nava). Racordul de cuplare trebuie sa fie de tipul international avand urmatoarele caracteristici (vezi figura de mai jos).
Pentru buloane - 8 bucati.
diametrul exterior al flansei 178 mm (7 toli)
diametrul interior al flansei 64 mm (2 ½ toli)
diametrul cercului gaurilor pentru buloane 132 mm (5 ¼ toli)
gaurile pentru fante deschise pana la circumferinta exterioara a flansei, cu latimea de 19 mm (3/4 toli)
aflate la distante egale intre ele
grosimea flansei minimum 14,5 mm (9/16 toli) buloane:
4 bucati fiecare cu diametrul de 16 mm (5/8 toli) si lungimea de 50 mm (2 toli).
piulite pentru buloane 4 bucati cu diametrul de saibe.
Racordul trebuie sa aiba pe o parte o flansa cu suprafata neteda, avand dimensiunile mentionate mai sus, iar pe de alta parte, piulita de cuplare tip pentru racordare rapida, care sa corespunda atat prin dimensiuni cat si prin constructie cu racordurile hidrantilor si furtunurilor de incendiu de pe nave. Racordul, garnitura, buloanelor si piulitelor vor fi executate din materiale care rezista la presiunea de 1,0 N/mm2.
Racordul impreuna cu garnitura, cele 4 buloane, 4 piulite si 8 saibe va fi pastrat la un loc cu echipamentul de protectie contra incendiului, intr-un loc usor accesibil.
6 Instalatii de stingere cu spinklere
Se bazeaza pe racirea suprafetei carburante cu un curent de particule de apa, creat automat cu ajutorul unor capete de pulverizare tip spinkler.
Instalatiile tip spinkler sunt obligatorii pentru navele de pasageri si cele similare lor.
In functie de temperatura din incapere instalatiile tip spinkler pot fi executate: hidraulic, pneumatic, combinate si de sezon.
In primul caz conductele instalatie sunt permanent umplute cu apa, in al doilea cu aer, care in cazul unui incendiu, iese si permite apei accesul la spinkler. In instalatiile combinate o parte din tubulatura, cea in stare de serviciu, este umpluta cu apa iar restul cu aer.
Automatizarea functionarii instalatiei se realizeaza prin constructia spinklerelor care pot avea obturatoare usor fuzibile, obturatoare umplute cu lichide volatile, obturatoare mecanice actionate cu parghii sau obturatoare cu reactivi chimici, care destind orificiile de iesire ale spinklerelor la o anumita temperatura, de obicei cu 50 % mai mare decat temperatura maxima admisa in incaperea respectiva (ex. incaperi de locuit si de serviciu, temperatura se adopta 600 C). Din cauza obturatoarelor termosensibile, timpul de intrare in functionare a spinklerelor poate fi inegal, cu variatii (20..120)s, pentru capete de diverse constructii. Dupa unele date statistice probabilitatea deschiderii timpurii a spinklerelor, din cauza unei defectiuni este 0,001%. (vezi figura).
1. racord filetat;
2. rama;
3. obturator metalic;
4. deflector;
5. suport ventil;
6. diafragma;
7. ventil;
8. capsula.
Diametrul orificiului de iesire al unui spinkler se adopta de obicei d=12,7mm iar coeficientul de debit al unui astfel de spinkler este m=0,7..0,8.
Debitul de apa a unui spinkler depinde de sarcina H si se calculeaza cu ecuatia continuitatii:
q = m
Pe masura cresterii presiunii, raza de pulverizare a apei creste si atinge valoarea sa maxima pentru sarcina H=30m. O data cu cresterea sarcinii, creste si debitul de apa si gradul ei de pulverizare, se reduc dimensiunile particulelor si o tot mai mare parte din apa ajunge in stare fiind pulverizata (ceata). Presiunea de regim a apei la un spinkler se adopta in limitele (5..15)mCA, ceea ce corespunde unor intensitati de debite de apa (0,9..1,6)1/s m2. Conform normelor RNR, debitul de apa al unui spinkler trebuie sa fie munimum 90l/min, pentru sarcina de 15mCA la orificiul de iesire a spinklerului.
Suprafata de incapere stropita de un spinkler depinde si de pozitia acestuia fata de dusumeaua incaperii. Astfel, pentru o inaltime de cca. 2,4 m se adopta ca suprafata de calcul maxima suprafata de 9 m2. Diametrul de calcul al zonei se adopta 3m, deci distanta dintre doua spinklere nu trebuie sa depaseasca 3m. Fata de pereti, spinklerele se monteaza la o distanta de 1,5m iar pe coridoare ele sunt asezate central. Spinklerele se monteaza cu rozeta in jos, pependicular pe plafon, la o distanta de (100..200)mm de acesta. In functie de numarul spinklerelor alimentate cu apa, diametrele tevilor instalatiiei variaza intre limitele (25..150)mm, pentru maxim 250 spinklere intr-o sectie. Instalatia de spinklere este alimentata cu apa de o tubulatura indepententa de ce primeste apa de la pompa instalatiei spinkler, iar ca rezerva de la instalatia de stins incediu cu jet de apa.
1. magistrala
2. armatura de inchidere
3. supapa de siguranta
4. hidrofor
5. tubulatura aer (vezi figura)
6. armatura retinere-inchidere
7. manometru
8. armatura control-semnalizare
9. contactor semnalizare-functionare
10. avertizor
11. transmisie semnal avertizare
12. cap spinkler.
Volumul de apa al hidroforului trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura alimentarea cu apa a sectiei cu numarul maxim de spinklere, pana la inceperea functionarii automate a pompei instalatiei spinkler. In hidrofoare trebuie sa fie cel putin 2500l de apa, care trebuie marita cu volumul tubulaturii retelei, in cazul instalatiei spinkler cu aer. La deschiderea oricarui spinkler al unei sectii intra in functiune o armatura de control-semnalizare, care deschide apei accesul la spinklere si la instalatiile de semnalizare. Prin aceasta semnalul este dat la locul de montare a armaturii si simultan la PCA si compartimentul masini. Semnalizarea indica de asemenea si sectia in care s-a produs deschiderea spinklerului.
1 Probare si exploatare
Probarea se incepe cu o examinare exterioara stabilindu-se concordanta planurilor cu constructia executata, se verifica amplasarea corecta a capetelor spinkler si a dizpozitivelor de semnalizare. Se verifica modul de montare a tubulaturii, armaturilor, pompelor si hidroforului de alimentare a instalatiei spinkler.
Probarea in functionare incepe cu verificarea modului in care lucreaza in regim nominal, timp de minim 2 ore fara intrerupere, pompele instalatiei de stingere spinkler. Apoi se alimenteaza cu apa sub presiune intreaga instalatie, verificandu-se etanseitatea si semnalizarea functionarii spinklerelor. Declansarea la o anumita temperatura se probeaza la cel putin 3 capete spinkler diferite. Aceasta verificare poate fi facuta si in atelierele de la mal, creandu-se spinklerului aceleasi conditii de functionare si incalzindu-l fara flacara pana la temperatura de declansare. In timpul cat spinklerul este deschis si functioneaza, se va verifica modul in care imprastie apa. Functionarea instalatiei se verifica cu capetele spinkler demontate, in locul lor amplasandu-se ajutaje de aceleasi diametre si cu racorduri laterale pentru masurarea presiunii. Evacuarile ajutajelor de probare trebuie colectate prin tubulaturi care duc la santina sau peste bord. Functionarea instalatiei trebuie verificata pentru toate spinklerele unei sectii, de preferinta cu cele mai multe capete. In timpul functionarii instalatiei trebuie verificata corectitudinea indicatiilor sistemului de semnalizare, functionarea corecta a hidroforului instalatiei, functionarea automata a pompei pentru debitul maxim de apa cerut de instalatia de stingere spinkler.
7 Instalatii de stimgere cu pulverizatoare comandate centralizat
Pentru stingerea rezidurilor petroliere grele (motorina, pacura, uleiuri de ungere) in compartimentul masini se utilizeaza instalatii de pulverizare comandate centralizat, plasate in doua sau mai multe nivele. Distanta dintre cele doua nivele se alege de minim 5 m. Fiecare nivel poate fi cuplat independent de celelalte. Tubulatura inelara a unui nivel are pulverizatoare de apa amplasate cu pasul (1,2.1,5) m.
Deflectorul 1 din fata ajutajului de iesire 2 asigura pulverizarea apei pana la starea unei pulberi lichide marunte, ce iese din pulverizator sub forma unei panze aproximativ (vezi figura) orizontale. Pulverizatoarele se monteaza sub plafonul incaperii protejate, deasupra tancurilor de combustibili si lubrifianti, deasupra casetelor colectoare si canalelor de scurgere astfel incat sa fie asiguratea stropirea locurilor in care se pot scurge deseuri petroliere.
Instalatia de pulverizare se alimenteaza cu o pompa cuplabila automat sau de la instalatia de stingere a incendiilor cu jet de apa.
Pentru marirea sigurantei in functionare, fiecare instalatie trebuie sa aiba doua surse independente de alimentare cu apa.
La alimentarea cu apa numai de la instalatia de stingere cu jet de apa, ea trebuie sa intre prin doua tronsoane independente ale magistralei de stringere cu jet de apa.
Schema unei instalatii de pulverizare cu doua nivele este prezentata mai jos.
Elemente componente (1-magistrala instalatiei de stingere cu apa; 2-armatura de retinere -inchidere; 3-supapa de siguranta; 4- ramnificatie de la magistrala de stingere cu apa; 5-avertizor acustic; 6-armatura cu actiune rapida; 7 - 10-tubulaturi de impuls ale etajelor inferior si superior de pulverizare; 8-9-armaturi de scapare; 11-13-tubulaturi de descarcare ale etajelor superior si inferior de pulverizare; 12-pulverizator; 14- locas de punte pentru actionarea armaturii de scapare; 15- transmisie mecanica ).
Fiecare nivel de pulverizatoare are cate armatura de inchidere independenta cu actiunea rapida 6, pana la locul de montare a ei, instalatia fiind in permanenta plina cu apa. La deschiderea acestei armaturi apa alimemteaza sistemul de pulverizatoare. In starea normala armatura cu actiune rapida 6 este inchisa, iar tubulatura de impuls 7 este plina cu apa. Imediat ce scade presiunea apei din tubulatura de impuls 7, armatura cu actiune rapida 6 se deschide si instalatia de pulverizare a apei incepe sa functioneze. Pentru evacuarea apei din tubulatura de impuls exista armaturile 8 si 9 care pot fi actionate manual din incaperea protejata sau din cea alaturata ei, precum si de pe punte. Prin utilizarea unor traductoare de semnale, instalatia se poate automatiza, traductorul de semnalizare asigurand deschiderea armaturii 9 de pe tubulatura de impuls, care comanda la randul ei deschiderea armaturii cu actiune rapida Inchiderea armaturilor de golire 8 sau 9 de pe tubulatura de impuls si umplerea acesteia cu apa asigura inchiderea armaturii cu actiune rapida 6,instalatia trecand la situatia normala de asteptare. De obicei, tubulatura instalatiei de pulverizare cu apa se executa din conducte de cupru de diametru (15.40) mm, cu armaturi din bronz. Daca apa este pulverizata pana la starea de ceata, devina posibila stingerea incendiilor diferitelor produse petroliere, depozitate in tancurile de combustibil si de marfa ale petrolierelor. In acest caz apa fin pulverizata poate fi trimisa la suprafata focarului de incendiu sau poate cuprinde intregul volum al incaperii protejate. Prin pulverizarea apei in particule de diametre pana la (50.150 )m se asigura formarea unei considerabile suprafete de vaporizare a apei, ceea ce mareste efectul de racire prin cresterea vitezei de vaporizare a apei. Astfel, intreaga cantitate de apa se vaporizeaza si formeaza o perna de abur-aer, care izoleaza focarul incendiului fata de oxigenul din aer. La suprafata substantei arzande se formeaza un strat de abur-aer, saracit in oxigen.In functie de natura produsului petrolier acest efect se obtine pentru debite specifice (0,25.0,4) l/s. m2. Pentru asigurarea pulverizarii apei pana la starea de ceata, pot fi utilizate diferite tipuri de pulverizatoare, atat sferice, cat si semisferice,cu un numar mare de orificii, de diametre (1.4) mm.Numarul de orificii poate ajunge la 50.70, amplasandule in 2.8 randuri, iar suprafata lor totala ajunge la 1000 mm2. In acest caz pentru pulverizarea apei este necesara o presiune de cel putin (40.50 )mCA.
Raza R [m] de actiune a jeturilor elementare, adica distanta pe orizontala de la pulverizator pana la particulele periferice, este data de formula:
R=4,45
[m],
d fiind diametrul orificiilor de pulverizator [mm].
Pentru pulverizarea apei poate fi utilizat aerul comprimat. Pentru presiuni ale aerului de (6.8) bari consumul de aer este (5.12) l/s. m2. Instalatiile de apa fiind pulverizata pot fi executate atat stationare, cat si transportabile. Utilizarea mijloacelor transportabile pentru pulverizarea apei permite marirea vitalitatii instalatiei, ceea ce este deosebit de important pentru petroliere, la care incendiile pot fi insotite de explozii, care scot din functiune tubulatura instalatiei stationare.
Conform normelor RNR debitul de apa necesar fuctionarii instalatiei trebuie sa fie suficient pentru asigurarea functionarii simultane a tuturor pulverizatoarelor montate in incaperea protejata cea mai mare. Debitul minim de apa trebuie sa fie de l/min pentru fiecare m2 de suprafata de incapere protejata.
8 Instalatia de stingere a incendiilor cu spuma
Spuma reprezinta agentul principal de stingere a incendiilor de lichide combustibile mai usoare decat apa depozitate in rezervoare sau scurse si acumulate in strat.
Spuma nu poate fi folosita acolo unde este interzisa prezenta apei (sodiu sau potasiu metalic, trioxid de alumina).
Se intrebuinteaza la:
stingerea lichidelor combustibile si inflamabile.
stingerea materialelor solide care nu reactioneaza cu solutiile apoase ale spumei.
protectia materialelor elementelor de constructie impotriva caldurii radiante.
impiedicarea raspandirii in atmosfera a gazelor de combustie si a vaporilor.
Se folosesc pentru incendii de proportii relativ reduse in compartimentul masini, pentru reziduri petroliere si aparataj si masini electrice (care nu sunt sub tensiune ).
Pentru evacuarea emulsiei si formarea spumei, instalatia este alcatuita din:
B1-butelii aer comprimat alimentat de la butelia de aer M.P.
B2-butelie in care se afla apa si agebt spumogen.
Pentru reducerea presiunii aerului se monteaza reductorul R1-3.
Presiunea aerului comprimat in B1 nu depaseste 5-10 bari pentru lungimi de tubulatura sub 50 m.
Introducerea aerului comprimat in tanc si in tubulatura racordata la tubul sifon din tanc (B 1) asigura formarea spumei dupalocul F1 de intrare a aerului in teava cu emulsie asigura formarea spumei dupalocul Fi de intrare a aerului in teava cu emulsie.Procesul de formare a spumei inceputa in tubulatura se termina la iesirea jetului in atmosfera, din ajutajul 4 al furtunului flexibil 5.
Astfel de instalatii dispun de rezervoare minime de 45-135 dm3 emulsie, ceea ce permite obtinerea a 400-1200 l spuma in timp de 2-6 min.
10 Instalatii cu formarea exterioara a spumei
Se utilizeaza in special pentru stingerea incendiilor in tancurile de marfa ale petrolierelor si in compartimentele de masini caldari de dimensiuni mari.
Substanta spumogena se pastreaza separat in tancul 3, neamestecata cu apa.Pentru statia de stingere cu spuma cu formare exterioara se ramnifica o tubulatura 1 de la magistrala instalatiei de stingere cu apa. Apa este folosita pentru formarea emulsiei spumogene si pentru deplasarea substantei spumogene din tancul 3 spre amesteca torul 5. Dispersorul 2 anuleaza energia cinetica a apei la intrarea in tancul 3, pentru a impiedica distrugerea pisonului lichid de separatie 4.
Lichidul pistonului 4 este un amestec insolubil in apa si substanta spumogena, de densitate intermediara (1,075.1.085) kg/dm3 format din tetraclorura de carbon si ulei mineral.
Amestecatorul 5 asigura in emulsie concentratia volumica de 4 % substanta spumogena.
Emulsia formata alimenteaza magistrala 6, ramnificatiile 7 prin armaturile de laminare 8 si ajunge la ajutajele de emulsie 9, care prin efect de ejectie antreneaza aer pe drumul 10, formand spuma in stingatorul 11.
11 Instalatii de stingere cu CO2
Bioxidul de carbon este un gaz incolor si inodor. Se dizolva usor in apa, solubilitatea lui scazand odata cu cresterea temperaturii.
Un litru de CO2 in stare normala are 1,976 kg deci este mai greu decat aerul. Efectul de stingere a CO2 se bazeaza in principal pe inabusirea focarului.Prin introducerea acestui agent de stingere in spatiul focarului de incendiu se inlatura aerul si ca urmare arderea inceteaza. CO2 are asupra focarului si un efect de racire. Se poate admite ca efectul de racire a 1 kg de CO2 corespunde cu 15% din efectul de racire a unui kg de apa.
CO2 ca agent de stingere are urmatoarele calitati:
nu distruge obiectele si materialele stinse;
patrunde in orificiile obiectului aprins, fiind mai greu decat aerul;
este rau conductor de electricitate;
nu se depriciaza in conservare indelungata;
nu este sensibil la actiunea temperaturilor scazute.
Instalatiile de stingere cu CO2 sunt:
de inalta presiune, pentru care se utilizeaza butelii de 40 l la presiunea minima 125 bari pentru gradul de umplere max. 0,675 kg/l sau la presiunea minima 150 bar pentru gradul de umplere maxim 0,75 kg/l;
de joasa presiune, la care cantitatea necesara de CO2 se pastreaza intr-un singur rezervor la presiunea de lucru 20 bar, la gradul de umplere 0,90 kg/l;
Prin grad de umplere se intelege raportul dintre volumul buteliei in litri si cantitatea de bioxid de carbon, in kg, introduse in butelie.
Elementele componente:
1. statia CO2 (izolata de cabinele de locuit)
2. butelii cu CO2
3. tubulatura colectoare de la baterie
4. colector general
5. armaturi distribuite pe zone
6. fluier de semnalizare
7. valvula zona CM (compartiment masini)
8. ramnificatii catre compartiment
9. duze deversare CO2
10. declansator
11. avertizare acustica si luminoasa
G1,G2,G3-grupuri (baterii) butelii.
Echipament de supraveghere a instalatiei (manometre, termometre)-ventilatoare
Pe o nava in general instalatia de stingere cu CO2 are intre 6-300 butelii. Aceste butelii sunt dispuse in centrala CO2 de la centrul navei,sun repartizate pe compartimente proportional cu suprafata si importanta obiectivului.
Temperatura mediului in interiorul statiei nu trebuie sa depaseasca +450 C. Lansarea CO2 se face fie manual fie pneumatic cu ajutorul dizpozitivului de punere in functiune.
Pentru lansare se procedeaza astfel:
se informeaza in prealabil asupra locului unde a izbucnit incendiul, de ce natura este si ce amploare a luat;
se patrunde in centrala CO2 (in acest moment porneste
ventilatorul de extractie si se cupleaza soneria de avertizare care anunta ca s-a patruns in centrala);
se desurubeaza axul filetat de prealarma de la valvula de linie (principala) pornindu-se semnalizarea optica si acustica.
Semnalizarea axului dureaza in jur de 2 min, timp in care compartimentele prevazute cu duze de deversare CO2 se semnalizeaza intermitent la hupe si lampi. Numai dupace s-a terminat de desurubat intregul ax exista posibilitatea de acces la valvula principala.
Se deschide apoi valvula din dreptul zonei in care s-a semnalizat incendiul. La deschiderea acestei valvule, inceteaza semnalul intermitent general, continundu-se transmiterea unui semnal continuu numai in compartimentul inundat.
Stingerea cu CO2 se va adopta atunci cand folosirea altor mijloace de stingere nu este eficace sau cand poate provoca pagube mari.
Instalatia de stingere cu CO2 trebuie sa asigure alimentarea incaperilor incendiate 85% din cantitatea necesara de gaz in 2 minute pentru compartimentul de masini si in 10 minute pentru incaperile care nu au combustibil lichid. Viteza de circulatie prin tubulaturi a CO2 este (5.6) m/s.
11.1 Probare si exploatare
Eficacitatea de functionare a instalatiei trebuie verificata doar la constituirea din nou a unei instaltii si anume numai la nava cap de serie. Pentru a se economisi gazul stingator.
Receptia instalatiei se executa in doua etape:
examinarea tehnica exterioara- se verifica daca instalatia este completa, corectitudinea de montare, corespondenta pe planurile de executie.Se verifica montarea corecta a ajutajelor de capat,abuteliilor in statia de stingere,impartirea lor pe zone,armaturile de si functionarea corecta aajutajelor de capat. Trebuie controlat ca pe tubulatura sa nu se formeze dopuri de gheata datorita destinderii gazului.De asemenea, se vrifica durata descarcarii buteliilor,deci durata de umplere a compartimentului probat. Cu ajutorul unei lumanari care ramane aprinsa in prezenta oxigenului se stabileste grosimea stratului de gaz depus. Cu ajutorul probelor de gaz luate la diferite cote si analizate chimic se stabileste concentratia de bioxid de carbon si volumul ocupat de gaz. La terminarea probei se verifica posibilitatea eliminarii bioxidului de carbon cu ajutorul ventilatoarelor portative.
Receptionarea instalatiei de stingere cu bioxid de carbon trebuie executata in cadrul probelor de cheu, astfel inat la plecarea in probele de mars functionarea ei sa fie asigurata.
12 Instalatii de stingere cu abur
Aburul ca agent de stingere este utilizat la stingerea incendiilor izbucnite in tancurile de combustibil ale navei si in tancurile de lubrifianti. Stingerea cu aburi se bazeaza pe reducerea volumului aerului din spatiul in care are loc arderea.
Efectul de stingere al aburului se bazeaza mai ales pe diluarea concentratiei de oxigen, in zona de ardere, pana la limita in care continuarea arderii devine imposibila. Pentru ca aburul sa aiba eficacitate la stingerea incendiilior, este necesar sa se creeze o concentratie de cel putin 35% din volum.
Ca agent de stingere se poate folosi atat aburul saturat, cat si cel supraancalzit, primul fiind mai eficace.
Costul scazut in raport cu alti agenti de stingere, investitiile reduse necesare realizarii instalatiilor, simplitatea lor fac ca si in prezent acest sistem de proiectare sa fie folosit.
Instalatia fixa de inundare cu abur se compune din:
1. caldarea navala (in schema colectorul superior )
2. valvula distributie abur in instalatia de stins incendiu
3. valvula principala de distributie abur
4. reductor de presiune;
5. manometru
6. distribuitor
Aburul pentru stins incendiu la bordul navelor se creeaza in instalatiile caldarinelor la o presiune de cca. 7.7,5 bari.
Aceasta presiune este redusa cu ajutorul reductoarelor de presiune in functie de locul unde se foloseste. Presiunea in instalatia de stins incendiu nu trebuie sa fie mai mica de 5 bari.
