|
|
|
Contractul Colectiv De Munca Unic La Nivel National
Contractul colectiv de munca unic la nivel national a fost intocmit pentru anul 2005 - 2007 si inregistrat la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei.
Contractul colectiv de munca unic la nivel national cuprinde drepturile si obligatiile patronilor si ale salariatilor cu privire la conditiile generale de munca.
In ceea ce priveste conditiile specifice de munca, determinate conform legii, drepturile si obligatiile partilor se vor stabili prin contractele colective de munca la nivel de ramura, grup de unitati, unitati si institutii.
Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza:
a) pentru toti salariatii incadrati in unitatile din tara, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, roman sau strain/mixt), in cazul contractelor colective de munca la nivel national;
b) pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile din ramura de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, roman sau strain/mixt);
c) pentru toti salariatii care fac parte din grupul de unitati pentru care s-a incheiat contractul colectiv
de munca;
d) pentru toti salariatii din unitate in cazul contractului colectiv de munca la nivel de unitate;
Contractele colective de munca se pot incheia si pentru salariatii institutiilor publice. Prin aceste contracte nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a caror acordare si al caror cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale.
Partile contractului sunt:
1) patronul reprezentat e la nivel de unitate de conducerea acestuia,
e la nivel de ramura de grupul de unitati,
e la nivel national de asociatii patronale.
2) salariatii reprezentati e la nivel de unitate de organizatii sindicale,
e la nivel de grup de unitate si de ramura de catre organizatii sindicale de tip federativ (mai multe organizatii simple),
e la nivel national de catre organizatii sindicale de tip confederativ (i.e. mai multe organizatii de tip federativ).
In cazul in care, din diferite motive, partile au incheiat contracte colective de munca la un nivel inferior inaintea contractelor la nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta contractelor colective de la nivel superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse.
Contractul se incheie pe o perioada de doi ani. Daca nici una din parti nu denunta contractul cu 30 de zile inainte de expirarea perioadei pentru care a fost incheiat, valabilitatea acestuia se prelungeste pana la incheierea unui nou contract.
Orice cerere de modificare a Contractului va face obiectul unei negocieri. Cererea de modificare se aduce la cunostinta, in scris, celeilalte parti cu cel putin 30 de zile inainte de data propusa pentru inceperea negocierilor. Atat in cazul in care se fac modificari, cat si in cazul denuntarii contractului, partile convin sa nu efectueze concedieri din motive neimputabile salariatilor si sa nu declanseze greve. Modificarile aduse contractului colectiv de munca sunt comunicate in termen de 5 zile organului abilitat sa le pastreze (D.G.M.S.S., sau dupa caz M.M.S.S.).
Contractele colective de munca produc efecte de la data inregistrarii
Timpul De Munca
Durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore pe saptamana.
Prin negocieri la nivel de unitate, pentru a pune de acord programul cu cerintele productiei, se poate stabili un program saptamanal de 36 pana la 44 de ore, cu conditia ca media lunara sa fie de 40 de ore pe saptamana, iar programul stabilit sa fie anuntat cu o saptamana inainte. In astfel de cazuri, durata timpului de munca zilnic nu poate depasi 10 ore.
La locurile de munca unde, datorita specificului activitatii, nu exista posibilitatea incadrarii in durata normala a timpului zilnic de lucru, pot fi stabilite forme specifice de organizare a timpului de lucru, dupa caz, in tura, tura continua, program fractionat; locurile de munca la care se aplica aceste forme specifice de organizare, precum si modalitatile concrete de organizare si evidenta a muncii prestate se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati. In sectoarele de munca unde regimul de lucru este influentat de sezoane, durata timpului de lucru se stabileste prin negocieri cu sindicatele, cu conditia ca media saptamanii sa nu depaseasca 48 de ore, inclusiv orele suplimentare, iar durata programului zilnic sa nu depaseasca 12 ore.
Pentru unele activitati, locuri de munca si categorii de personal, prevazute in contractele colective de munca de la unitati, pot fi stabilite programe de lucru partiale, corespunzatoare unor fractiuni de norma, cu o durata a timpului de munca de 6, de 4 sau de 2 ore pe zi. Drepturile salariatilor care lucreaza in astfel de situatii se acorda proportional cu timpul lucrat. La cerere, salariatii cu program partial de lucru vor fi incadrati in program normal, daca exista posturi vacante si daca intrunesc conditiile ocuparii acestor posturi.
Salariatii care isi desfasoara activitatea in locuri de munca cu conditii deosebite beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de munca sub 8 ore pe zi, in conditiile prevazute de lege, si nu pot fi solicitati sa efectueze ore suplimentare, cu exceptia cazurilor justificate de prevederi exprese ale regulamentelor specifice activitatii respective sau a unor situatii aparute fortuit. Durata reducerii timpului normal de munca si categoriile de personal care beneficiaza de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati. Orele de incepere si terminare a programului vor fi stabilite prin regulamentul de ordine interioara.
Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor. Ceea ce depaseste 120 de ore/an de persoana necesita si acordul sindicatelor din unitate. Orele suplimentare se compenseaza cu timp liber corespunzator. Orele care nu au putut fi compensate pana la sfarsitul lunii se platesc sub forma de spor.
Salariatii care renunta la concediul legal pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fara sa le fie afectate salariul de baza si vechimea in munca. La cererea lor se poate acorda program decalat, cu alte ore de incepere a programului de lucru, daca activitatea unitatii permite. Femeile care au in ingrijire copii de pana la 6 ani pot lucra cu 1/2 norma, daca nu beneficiaza de cresa sau camin, fara a le fi afectate drepturile ce decurg din calitatea de salariat. Timpul in care au fost incadrate in aceste conditii se considera, la calculul vechimii in munca, timp lucrat cu o norma intreaga. Procedura de aplicare a acestor prevederi se stabileste prin contractele colective de munca la nivel de unitate.
Conditiile De Munca Si Securitatea Muncii
La stabilirea masurilor vizand conditiile de munca, partile implicate vor tine seama de urmatoarele:
a) masurile incluse in contractul colectiv de munca sa fie de natura sa realizeze cel putin asigurarea conditiilor de munca la nivelul parametrilor minimali prevazuti in norme; daca acest lucru nu este posibil la un moment dat, se vor stabili programe pe termen scurt sau mediu pentru realizare, pana la asigurarea parametrilor minimali, salariatii beneficiind de compensari banesti sau de alta natura;
b) masurile privind ameliorarea conditiilor de munca vor fi stabilite impreuna cu reprezentantii sindicali, incheindu-se anexe speciale la contractele colective de munca.
In vederea mentinerii si imbunatatirii conditiilor de desfasurare a activitatii, patronul va lua urmatoarele masuri de amenajare ergonomica a locului de munca:
a) asigurarea conditiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot, vibratii, temperatura, aerisire, umiditate);
b) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de munca (vestiare, bai, grupuri sanitare, sali de repaus);
c) diminuarea pana la eliminarea treptata a emisiilor poluante.
Partile contractului vor asigura includerea in contractul colectiv de munca a masurilor prevazute de Legea 319 / 2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Masurile de ameliorare a conditiilor de munca vor fi stabilite impreuna cu reprezentantii sindicali prin incheierea unor anexe speciale la contractul colectiv de munca. Conform prevederilor Legii 319 / 2006, persoanele fizice si juridice sunt obligate sa elaboreze instructiuni proprii de aplicare a normelor de securitate si sanatate in munca.
In contractul individual de munca, precum si in contractele de scolarizare, vor fi stipulate clauze pentru securitatea si sanatatea in munca si va fi stabilita raspunderea partilor.
Desfasurarea activitatii de productie sau a prestatiilor de servicii se poate face numai dupa obtinerea autorizatiei de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, emisa de catre INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA Angajatorii au obligatia sa confirme anual INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA-ului ca vor pastra conditiile initiale pentru care s-a eliberat autorizatia.
Echipamentul individual de munca are rolul de a proteja imbracamintea si incaltamintea angajatilor si se plateste de catre angajator.
NORMAREA MUNCII se aplica tuturor categoriilor de salariati - muncitori, tehnicieni, ingineri, economisti, cadre de alta specialitate si lucratori din activitatea administrativa - atat pentru cei salarizati in acord, cat si pentru cei salarizati in regie. Normele de munca se exprima - in functie de caracteristicile procesului de productie sau ale altor activitati ce se normeaza - sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfere de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei munci. Normele de munca se elaboreaza de catre patroni cu acordul organizatiilor sindicale corespunzatoare. Normele de munca aprobate de conducatorul unitatii constituie anexa la contractul colectiv de munca si se fac cunoscute salariatilor cu cel putin 5 zile inainte de aplicare.
Locurile De Munca
Se clasifica in: j locuri de munca in conditii normale;
k locuri de munca in conditii deosebite;
l locuri de munca in conditii speciale.
Locurile de munca in conditii deosebite sunt cele grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea (se trec in anexa la contractul colectiv de munca). Cei care lucreaza in asemenea conditii au dreptul la sporuri la salariul de baza, durata redusa a timpului de lucru, alimente pentru intarirea rezistentei organismului, materiale igienico-sanitare si concedii suplimentare, dupa caz.
Salarizarea Si Alte Drepturi Banesti
Pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu in bani convenit la incheierea contractului de munca. La unitatile producatoare de produse agricole, o parte din salariu se poate plati si in natura. Plata in natura, stabilita prin negocieri colective in unitati, nu poate depasi 30% din salariu.
Salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile si sporurile la acesta.
Formele de organizare a muncii si de salarizare ce se pot aplica sunt urmatoarele:
a) in regie sau dupa timp;
b) in acord;
c) pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;
d) alte forme specifice unitatii.
Organizarea muncii si salarizarea in acord pot avea loc intr-una din urmatoarele forme:
a) acord direct;
b) acord progresiv;
c) acord indirect.
Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.
In cazul acordarii salariilor in regie, salariul de baza stabilit pe ora, zi sau luna se acorda personalului pentru timpul efectiv lucrat, la realizarea la timp a sarcinilor de serviciu.
In cazul acordului direct, salariul cuvenit este direct proportional cu cantitatea de produse sau lucrari realizate, fiind stabilit prin inmultirea tarifului pe unitate de produs cu cantitatile realizate.
In cazul acordului indirect, salariul personalului care deserveste nemijlocit mai multi lucratori salarizati in acord si ale caror realizari sunt conditionate de felul cum sunt deserviti se acorda proportional cu nivelul mediu de indeplinire a normelor de catre lucratorii respectivi.
In cazul acordului progresiv, la un anumit nivel de realizari a sarcinilor dinainte stabilit, tariful pe unitate de produs sau lucrare se majoreaza in anumite proportii. Tariful majorat se poate aplica fie la cantitatea de produse realizate peste nivelul stabilit, fie la intreaga cantitate realizata atunci cand s-a atins nivelul de productie stabilit.
In cazul formei de salarizare pe baza de tarife sau cote procentuale, salariul cuvenit pentru munca prestata se calculeaza pe baza de tarife sau cote procentuale aplicate la volumul incasarilor din deservire, prestari servicii, achizitii etc.
Coeficienti De Ierarhizare A Salariilor
La nivel de contract colectiv de munca la nivel national se stabilesc urmatorii coeficienti minimi de ierarhizare a salariilor:
a) muncitori:
1. necalificati = 1,
2. calificati = 1,2;
b) personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este:
1. liceala = 1,1,
2. postliceala = 1,15;
c) personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:
1. postliceala = 1,25;
2. scoala de maistri = 1,3,
3. subingineri = 1,4;
d) personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii superioare =1,5.
Coeficientii de salarizare se aplica la salariul minim negociat pe unitate. Salariul de baza minim negociat in anul 2006, pentru un program complet de lucru de 170 de ore, in medie, este de 370 RON, adica 2.18 RON/ora.
Sporuri
Sporurile se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu au fost cuprinse in salariul de baza. Sporurile minime ce se acorda in conditiile prezentului contract sunt:
a) pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile, 10% din salariul de baza;
b) pentru conditii nocive de munca, 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate;
c) pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele de sarbatori legale se acorda un spor de 100% din salariul de baza, pana la 120 de ore/salariat/an; ceea ce depaseste 120 de ore/salariat/an se plateste cu un spor de 50% din salariul de baza;
d) pentru vechime in munca, minimum 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de baza;
e) pentru lucrul in timpul noptii, 25% din salariul de baza;
f) pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite; cazurile in care se aplica aceasta prevedere si cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.
Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati pot fi negociate si alte categorii de sporuri: spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi straine, daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc..
Adaosurile La Salariul De Baza
Adaosurile la salariul de baza sunt:
a) adaosul de acord;
b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate intr-o proportie de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat;
c) alte adaosuri, convenite la nivelul unitatilor si institutiilor.
Alte venituri sunt:
a) cota-parte din profit ce se repartizeaza salariatilor, care este de pana la 10% in cazul societatilor comerciale si de pana la 5% in cazul regiilor autonome;
b) tichetele de masa acordate conform prevederilor legale si intelegerii partilor.
Conditiile de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere, precum si perioada la care se acorda cota de profit salariatilor, care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si, dupa caz, institutie.
In cazuri exceptionale, cand din motive tehnice sau din alte motive activitatea a fost intrerupta, salariatii vor primi 75% din salariul de baza individual avut, cu conditia ca incetarea lucrului sa nu se fi produs din vina lor si daca in tot acest timp au ramas la dispozitia unitatii. In cazul in care din motive obiective este necesara reducerea sau intreruperea temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea reluarii ei, unitatea, cu acordul sindicatelor, poate acorda concediu fara plata.
Plata salariilor se face periodic la data sau datele care se stabilesc prin contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca de catre unitate.Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale unitatii. In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, iar drepturile lor banesti vor fi platite integral inainte de a-si revendica cota parte ceilalti creditori.
Salariatii care se pensioneaza pentru limita de varsta primesc o indemnizatie egala cu cel putin un salariu de baza avut in luna pensionarii.
In afara ajutoarelor la care au dreptul salariatii conform legii, acestia vor mai beneficia si de urmatoarele ajutoare:
in cazul decesului salariatului, un ajutor acordat de 1 salariu mediu lunar pe unitate;
daca decesul a survenit ca urmare a riscului profesional, ajutorul acordat de unitate va fi de cel putin 3 salarii de baza ale decedatului, diferenta de 2 salarii acordandu-se dupa stabilirea cauzei decesului.
un salariu de baza platit de unitate la decesul sotului sau sotiei ori la decesul unei rude de gradul I aflate in intretinerea salariatului.
un salariu de baza, platit de unitate mamei, pentru nasterea fiecarui copil; daca mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata unui salariu de baza;
Salariatii unitatilor trimisi in delegatie in tara vor beneficia de urmatoarele drepturi:
a) decontarea cheltuielilor de transport si a costului cazarii, potrivit conditiilor stabilite prin contractele colective de munca la celelalte niveluri;
b) diurna de deplasare al carei cuantum se stabileste prin negociere la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitate; nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele normative ce se aplica la institutiile publice.
Salariatii unitatilor trimisi in detasare beneficiaza pe langa drepturile de delegare, in cazul in care detasarea depaseste 30 de zile consecutive, in locul diurnei zilnice de o indemnizatie egala cu 50% din salariul de baza zilnic. Aceasta indemnizatie se acorda proportional cu numarul de zile ce depaseste durata neintrerupta de 30 de zile.
Zilele Libere Si Concediul
Sunt zile nelucratoare zilele de repaus saptamanal si zilele de sarbatori legale si religioase, dupa cum urmeaza:
- 1 si 2 Ianuarie;
- a doua zi de Paste;
- 1 Mai;
- 1 Decembrie;
- 25 si 26 Decembrie.
Repausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute. Repausul pentru luarea mesei, cu o durata de 15 minute, se include in programul de lucru.
Salariatii au dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna platit, de minimum 21 de zile lucratoare. Fac exceptie:
a) salariatii care au varsta sub 18 ani au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu platit de 24 de zile lucratoare;
b) salariatii nou-angajati, pentru primul an de activitate inscris in cartea de munca au dreptul la un concediu de odihna platit cu o durata minima de 18 zile lucratoare.
In fiecare an calendaristic, salariatii incadrati in grade de invaliditate au dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile, iar salariatii nevazatori cu o durata de 6 zile. Salariatii care isi desfasoara activitatea in conditii deosebite beneficiaza de concedii de odihna suplimentare de minimum 3 zile pe an.
Prin contractele colective de munca sau alte prevederi legale, se pot stabili criteriile pe baza carora salariatii sa beneficieze de concedii de odihna anuale si de concedii de odihna suplimentare mai mari.
Pe durata concediului de odihna, salariatii vor primi o indemnizatie formata din salariul de baza la data plecarii in concediu, corespunzator numarului de zile de concediu, majorata cu procentul mediu al celorlalte venituri salariale realizate pe o perioada de 3 luni lucrate inaintea plecarii in concediu.
SB
I CO = _________________x Nr. zile CO x 1 + % mediu
Nr. zile lucratoare
I CO indemnizatia CO
SB salariul de baza din luna in care se pleaca in concediu de odihna
Nr. zile nr. zile lucratoare din luna in care se pleaca in concediu de odihna
nr. zile CO
% mediu % mediu al celorlalte venituri realizate pentru 3 luni inaintea plecarii in CO
SB+spor vechime + alte sporuri = Total
SB + spor vechime + alte sporuri = Total
SB+spor vechime + alte sporuri = Total
Total venituri Total alte drepturi Total general
total alte drepturi x 100
% mediu =___________________
total general
Concediul anual de odihna va putea fi fractionat la solicitarea salariatului; una din fractiuni va trebui sa fie de cel putin 12 zile lucratoare. Cealalta parte va trebui acordata si luata pana la sfarsitul anului in curs.
Salariatii au dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite in familie, sau pentru alte situatii, dupa cum urmeaza:
a) casatoria salariatului - 5 zile;
b) casatoria unui copil - 2 zile;
c) nasterea unui copil - 2 zile;
d) decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile;
e) decesul bunicilor, fratilor, surorilor - 1 zi;
f) donatorii de sange - conform legii;
g) la schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului in alta localitate - 5 zile.
Salariatii au dreptul la 30 de zile concediu fara plata, acordat o singura data, pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma in invatamantul superior, seral si fara frecventa.
Incetarea Contractului Colectiv De Munca
Contractul colectiv de munca inceteaza:
e la implinirea termenului, sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia;
e la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a unitatii;
e prin acordul partilor.
